Hohoˈa no te Fenua i tǎpǔhia mai
Gerasa—Vahi farereiraa o te mau ati Iuda e te mau Heleni
UA PAPAI te aposetolo Paulo e, i rotopu i te huaai mau a Aberahama, “aita e ati Iuda, aita e Heleni.” (Galatia 3:26-29) Oia mau, e farii te Atua i te taata noa ˈtu eaha to ˈna nunaa aore ra to ˈna ihotumu.
E au ra e ua tano roa teie mau parau no te mau kerisetiano o tei purara na te hoê mataeinaa Roma, mai te mataeinaa no Galatia, i reira ua anoi noa te mau ati Iuda, te mau Heleni, te mau Roma, e te feia no taua iho vahi ra. Teie râ, eaha te itehia ra i roto i te mau tuhaa no Iseraela iho, mai ia Gileada ra?
Taua vahi ra, o te pae hitia o te râ ïa no Ioridana, i rotopu i te Miti Pohe e te Miti no Galilea. I te ropuraa o teie vahi teitei papu hotu, e tahe atu te Anavai Iaboka i roto ia Ioridana. Te faaite ra te hohoˈa i nia mai vetahi o te mau vahi paparari maere mau no Gerasa, tei parauhia i teie nei Jerash, e vai ra i pihai iho i te pae nia o te Avanai Iaboka.
E haere na te hoê eˈa hooraa taoˈa tahito na apatoerau mai e haere atu i apatoa, tei parauhia “te eˈa o te arii,” na roto ia Gileada. I to ratou faarueraa ia Harana, e au ra e ua haere atu o Iakoba e to ˈna utuafare na nia i teie eˈa e tae atu ai i Iaboka. Ua taputô oia e te hoê melahi e ua farerei oia ia Esau i pihai iho i te vahi i reira te faatiaraahia o Gerasa. (Genese 31:17-25, 45-47; 32:22-30; 33:1-17) I te tahi tau i muri aˈe, ua faarue aˈera te mau ati Iseraela mai te pae apatoa mai e haere atu ai i nia na te eˈa o te arii i to ratou tereraa ˈtu i te Fenua i tǎpǔhia mai. E piti opu e te afa o tei parahi i te pae apatoerau e te pae apatoa o te Anavai Iaboka na te hiti o te eˈa hooraa taoˈa.—Numera 20:17; Deuteronomi 2:26, 27.
Ua tae mai anei te mau Heleni i taua vahi nei, e mai te peu e e, mea nafea ïa? Oia mau, ua tae mai ratou i reira i to Alesanedero Rahi haruraa mai i te fenua. Ia au i te aai, ua haamau oia ia Gerasa no te mau faehau tahito o ta ˈna nuu. I muri iho, ua mau papu atura te mana o Heleni. Hoê ahuru o te mau oire haruhia mai i te pae hitia o te râ no Ioridana e te Miti no Galilea o tei riro mai ei amuitahiraa tei parauhia te Dekapoli. Peneiaˈe ua tapao mai outou i teie iˈoa i roto i te Bibilia, e faataa ra hoi e “e tiaa rahi tei pee mai ia [Iesu] no Galilea mai, e no Dekapoli, e no Ierusalema, e no Iudea, e no te pae Ioridana ra.” Tei roto atoa o Gerasa i te mau oire o te Dekapoli.—Mataio 4:25.
‘Tei roto i te opuaraa a Alesanedero e afai mai i te feia Heleni i roto i te mau tuhaa atoa o te hau emepera. I Turia no te pae raro iho â râ [oia atoa hoi te Dekapoli], e pu faufaa teie, te taeraa mai te huiraatira Heleni rahi. E tae roa mai i teie nei tau, aita ˈtu vahi no te pae hitia o te râ i reira e itehia ˈi e rave rahi mau toetoea patu Heleni maere mau mai te fenua hitia o te râ no Ioridana. Ua haaparare haere te mau oire no Heleni i te mau faanahoraa e te mau peu taatoa a to Heleni—te mau hiero unauna e tae noa ˈtu te mau atua e te mau ruahine Heleni, te mau vahi faaetaetaraa tino, te mau vahi hopuraa pape huiraatira, te mau taurua hautiraa matahiti, e mea pinepine te mau pǔpǔ haapiiraa philosopho e te mau fare ite.’—Te mau peu a to Heleni (beretane), a Norman Bentwich.
Mai te peu e e haere atu outou e mataitai i te mau toetoea patu no Gerasa, e ite outou i te mau haapapuraa no teie ohipa. I pihai iho i te uputa apatoa, te vai ra te hoê mahora menemene, oia hoi te hoê matete huiraatira, e itehia ra i nia i te hohoˈa. E maere outou i te iteraa ˈtu i te mau vahi hopuraa pape, te mau hiero, te mau teata, e te mau fare huiraatira, e rave rahi tei faatuatihia e te mau aroâ patuhia i te ofai e te mau pou na te hiti. I rapaeau i te oire, e ite atu outou i te mau ofai tapaoraa na te hiti i te purumu tahito o te faatuati na ia Gerasa i te tahi atu mau oire o te Dekapoli e i te mau vahi tapaeraa pahi no Mediteranea.
I muri aˈe atoa to Roma haruraa ia Gerasa i te matahiti 63 hou to tatou nei tau, ua tamau noâ te huru peu a to Heleni. E nehenehe outou e feruri i te puai o taua mana ra i nia i te mau ati Iuda e ora ra i Gerasa e na pihai iho mai. Te faataa ra te buka ra Te mau peu a to Heleni e: “Ma te haere mǎrû noa e te haere papu atoa râ, ua haamata ihora te mau ati Iuda i te farii i te mau manaˈo faaroo o te taata no nia ia ratou, e ua hiˈo aˈera ratou i te mau Papai ia au i te mana o taua mau manaˈo ra.”
Noa ˈtu e aita o Iesu i poro i taua oire ra, ua haere atu oia i te mataeinaa no Gerasa, o tei naea-roa-hia paha i te Miti no Galilea. Ua tiavaru oia i te mau demoni mai roto mai i te hoê taata i roto i taua mataeinaa ra, ma te vaiiho atu ia ratou ia tomo atu i roto i te puaa. (Mareko 5:1-17) Oia atoa, ua poro ta ˈna mau pǐpǐ matamua i te mau ati Iuda i roto i te mau oire o te Dekapoli, e i muri aˈe i te matahiti 36 o to tatou nei tau, ua tufahia te parau apî maitai i te mau Heleni i Gerasa. Noa ˈtu e ua riro te hoê taata e farii ra i te kerisetianoraa na mua ˈˈe ra ei taata haapao i te faaroo ati Iuda, ei ati Iuda tei pee i te nunaa Heleni, aore ra e Heleni iho, e nehenehe oia e fariihia e te Atua mau ei huaai i te pae varua o Aberahama.
[Hohoˈa fenua i te api 24]
(Hiˈo i te papai)
Dion
Gerasa (Jarash)
Philadelphia (Rabbah)
King’s Road
Salt Sea
Jerusalem
Jordan
Jabbok
Pella
Scythopolis (Beth-shean)
Gadara
Sea of Galilee
[Faaiteraa i te tumu]
Ia au i te hoê hohoˈa fenua tei fatuhia e te Pictorial Archive (Near Eastern History) Est. e te Survey of Israel.
[Hohoˈa i te api 24]
Te vai ra te hohoˈa i nia nei ia au i te hoê faito rarahi i roto i te Kalena a te mau Ite no Iehova 1992.
[Faaiteraa i te tumu]
Pictorial Archive (Near Eastern History) Est.
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 25]
Pictorial Archive (Near Eastern History) Est.