Mau uiraa a te feia taio
Te na ô ra te Hebera 9:16 e e tia i te taata faaau i te hoê faufaa ia pohe ia haamanahia te faufaa. Ua fafau te Atua i te faufaa apî, aita râ hoi o ˈna i pohe. Nafea ïa tatou ia taa i teie nei irava?
Te na ô ra te Hebera 9:15-17 [ia au i te Tatararaa a te ao apî e]: “No reira oia [te Mesia] e riro ai ei arai no te hoê faufaa apî, i te mea e, ua tupu te hoê pohe no to ratou faatiamâraa na roto i te hoo no te mau hara i ravehia i raro aˈe i te faufaa matamua, e nehenehe te feia tei piihia e noaa i te parau tǎpǔ o te aiˈa mure ore. No te mea ia fafauhia te hoê faufaa ra, mea titauhia ia horoahia te pohe o te taata o tei fafau i te faufaa. Oia mau, e mana te hoê faufaa i nia anaˈe i tei pohe, eita hoi oia e ohipa a ora noa ˈi te taata o tei fafau i te faufaa.”a
O Iehova te Tumu mau o te faufaa apî. I roto i te Ieremia 31:31-34, ua tohu te Atua ma te papu e na ˈna iho e rave i te faufaa apî e to ˈna nunaa. Te faahiti ra te aposetolo Paulo i teie irava i roto i te Hebera 8:8-13, e faaite ra e ua taa ia Paulo e, ma te tia mau, o te Atua te tumu o teie faufaa.
Hau atu, i roto i te Hebera pene 9, te faataa râ o Paulo i te mau tiaraa huru rau ta Iesu i ohipa ia au i te faufaa apî. Ua riro maira te Mesia ei Tahuˈa Rahi o taua faufaa nei. Ia au i te tahi atu hiˈoraa, ua riro o Iesu ei tusia no te faufaa apî; o “te toto o te Mesia” anaˈe te nehenehe ‘e tamâ i to tatou haava manaˈo i te mau ohipa pohe.’ Ua riro atoa te Mesia ei Arai no teie faufaa, mai ia Mose i riro ei arai no te faufaa a te Ture.—Hebera 9:11-15.
Ua faahiti o Paulo e mea titauhia te hoê pohe no te haamana i te mau faufaa i rotopu i te Atua e te taata. Ua riro te faufaa a te Ture ei hiˈoraa. O Mose te arai o teie faufaa, o ˈna te taata o te faatupu i teie faaauraa i rotopu i te Atua e o Iseraela i te pae tino. Ua hauti o Mose i te hoê tuhaa faufaa roa e o ˈna te taata o tei faaau i te parau e te mau ati Iseraela a ô mai ai ratou i roto i te faufaa. E nehenehe ïa o Mose e hiˈohia mai te taata i fafau i te faufaa o te Ture, o Iehova te tumu. Teie râ, ua haamanii anei o Mose i to ˈna iho toto ia mana te faufaa o te Ture? Aita. Ua pûpûhia râ te mau animala, e na to ratou toto i mono i to Mose.—Hebera 9:18-22.
Eaha ïa no te faufaa apî i rotopu ia Iehova e te nunaa Iseraela i te pae varua? Ua noaa ia Iesu Mesia te tiaraa hanahana o te riroraa ei faaau, te Arai i rotopu ia Iehova e te Iseraela i te pae varua. Noa ˈtu e o Iehova te tumu o teie faufaa, ua haapuhia oia i nia ia Iesu Mesia. Taa ê atu i te riroraa ei Arai, ua faaau roa ˈtu Iesu i te ohipa ei taata e te feia o te faaô-matamua-hia i roto i teie faufaa. (Luka 22:20, 28, 29) Hau atu, ua noaa ia ˈna i te tiaraa no te pûpû i te tusia i titauhia no te haamana i teie faufaa. E ere teie tusia i te tahi noa animala, o to ˈna râ ora taata tia. No reira, e nehenehe ïa o Paulo e faahiti i te Mesia mai te taata fafau i te faufaa apî. I muri aˈe to ‘te Mesia tomoraa . . . i roto i te raˈi mau, ia faaite oia ia ˈna iho i mua i te aro o te Atua no tatou,’ ua mana ˈtura te faufaa apî.—Hebera 9:12-14, 24.
Ma te faahiti ia Mose raua o Iesu ei feia fafau, aita o Paulo e parau ra e o raua te tumu o teie nau faufaa, inaha, na te Atua iho i rave i te reira. Area râ, ua ati maite atu teie nau taata ei mau arai i roto i te faatupuraa i teie nau faufaa. E i roto i teie na hiˈoraa tataitahi, ua titauhia te hoê pohe—to te animala i mono i to Mose, e to Iesu tei pûpû i to ˈna iho toto no te feia e ô atu i roto i te faufaa apî.
[Nota i raro i te api]
a Na parau heleni e piti e faaohipahia ra i ǒ nei no te parau “o te taata o tei fafau”, ua hurihia ïa i roto i te auraa mau ra “o (tei) rave i te faufaa no ˈna iho” aore ra “a [tei] rave i te faufaa.”—The Kingdom Interlinear Translation of the Greek Scriptures, neneihia e te Taiete Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc., e te The Interlinear Greek-English New Testament, a te taote Alfred Marshall.