Te faatia ra te feia poro i te Basileia
Ua haamauruuru Iehova i te hoê taurearea haapao maitai
MEA faufaa roa te mau taurearea haapao maitai i mua i te aro o Iehova. E faaitoito te aamu i muri nei o te hoê taurearea haapao maitai i te tahi atu feia apî ia tapea i to ratou taiva ore a tavini ai ratou ia Iehova.
I te fenua Raparata, ua haapii te hoê tamaroa e 11 matahiti e to ˈna taeae iti i te buka Te parau mau e aratai i te ora mure ore ra e to raua mama ruau. I reira iho, ua patoi mai te mau metua o teie mau tamaroa, e ua opani raua i te mau tamaroa ia haere i te mau putuputuraa i te Piha no te Basileia. I te omuaraa, ia tae raua i te mau putuputuraa, e tapuni na na tamaroa na roto i te haamaramarama o te piha hopuraa pape, e ouˈa ˈtu raua i roto i te aua, e e paiuma ˈtu ai na nia i te patu i roto i te aua o te taata tapiri e tae roa ˈtu i te Piha no te Basileia. Ua faaite râ te hoê taata i to raua metua vahine e te haere ra raua i te mau putuputuraa a te mau Ite no Iehova. Ua haamǎtaˈu atura te metua vahine e e taparahi oia ia raua, e no to ˈna riaria, ua faaea ˈtura te tamaiti apî aˈe i ta ˈna haapiiraa. Aita râ te matahiapo i faarue. E pae matahiti to ˈna imiraa i te ravea no te tae atu i te mau putuputuraa e aita to ˈna mau metua i ite.
I te 16raa o to ˈna matahiti, ua hinaaro oia e rave i te tahi haapiiraa teitei o te ore e horoahia ra i roto i to ˈna oire. I te mea e aita o ˈna i te fare faahou, e rahi atu ïa to ˈna tiamâraa no te haapao i te parau mau. Ua farii to ˈna mau metua i te vaiiho ia ˈna ia haere, e mea maitai roa te mau ohipa atoa i roto e toru avaˈe. I reira, ua faaara ˈtura te raatira o te fare haapiiraa i to ˈna mau metua e eita ta raua tamaiti e aroha i te reva e e himene i te himene aiˈa. I mua i te raatira o te fare haapiiraa, to ˈna mau metua, te hoê papai parau, te hoê paruru, e hoê ahuru orometua haapii, ua vauvau atura teie taurearea i te hoê faaiteraa maitai roa no te faataa i te tumu no reira eita oia e rave i teie mau ohipa. (Exodo 20:4, 5) Ua riri roa ˈˈera to ˈna mau metua. Ua rave maira te metua vahine i te hoê pupuhi no te pupuhi atu i te mama ruau, na ˈna hoi te hape i to ˈna manaˈoraa. Aita râ oia i manuïa i te farerei ia ˈna o ˈna anaˈe.
I muri aˈe, na nia i te faaueraa a te hoê hoa o te utuafare e te parau faatia a te raatira o te fare haapiiraa, ua faaoti aˈera te mau metua e tuu i teie taurearea i roto i te hoê fare maˈi no te feia tei maˈihia i te pae feruriraa, ma te manaˈo e na roto i te tahi rapaauraa o te feruriraa e faarue o ˈna i to ˈna faaroo. Ua afai te feia rave maˈi i te taurearea e 100 kilometera i te atea i roto i te hoê pereoo e ua patia ˈtu ratou i te mau faito raau insuline rahi e te tahi atu mau raau ia moe to ˈna hiroa. I to ˈna araraa mai, aita o ˈna i taa faahou i te mau ohipa, aita o ˈna i ite faahou i te taata, e aita atoa o ˈna e haamanaˈo ra i te tahi mau mea. I muri aˈe i to ˈna hiˈopoaraahia, aita te mau taote i ite i te tahi fifi i te pae no te feruriraa i nia ia ˈna. Ua tamau noa râ te fare maˈi i taua rapaauraa ra. Ia ara mai oia, e pure noa te tamaroa ia Iehova ma te tuutuu ore ia ore oia ia faarue ia ˈna e ua taparu atoa ˈtu oia i te puai no te faaoromai. Ua paruru Iehova ia ˈna, e i te pae hopea, ua tuuhia o ˈna i rapae i te fare maˈi.
I te hoê taime, ua ani atura te raatira o te fare haapiiraa i te taurearea ahiri e ua ineine oia i te taui. I to ˈna pahonoraa e aita, ua parau atura te raatira i to ˈna mau metua ia afai faahou ia ˈna i te fare maˈi no te mea ua rahi roa ˈtu to ˈna maamaa i to mutaa ihora. Ua afai ihora te mau metua ia ˈna i te hoê fare nohoraa fetii e ua faaue atura i te vahine fatu fare ia haapao maitai ia ore oia ia haere i te mau putuputuraa a te mau Ite no Iehova. I te revaraa te mau metua, ua hitimahuta roa te tamaroa! E mau Ite no Iehova te mau fatu o teie fare! I te pae hopea, ua tatara maira te mau metua ia ˈna i te vahi rapaauraa no te feruriraa, ma te tiaturi e ua haavare te mau taote ia raua. I roto i taua area taime ra, ua faaue te Tiribuna teitei no Raparata e eita te mau tamarii a te mau Ite no Iehova e nehenehe e tiahihia i te mau fare haapiiraa no to ratou patoiraa i te aroha i te reva.
Ua fanaˈo anei teie taurearea i teie mau tamataraa? E. Te na ô ra oia e: “Ua nehenehe au e faaite i te poroi i mua i te mau taote, te mau orometua haapii, te mau hoa haapiiraa, te mau metua, e te mau fetii, inaha, i mua i te oire taatoa. Ua mǎrû rii mai to ˈu mau metua e e hiˈoraa maitai aˈe to raua no nia i te mau Ite no Iehova. I teie nei, ia feruri faahou vau i to ˈu tamariiriiraa ra, te ite nei au i te huru faahiahia e te aroha o to tatou Atua o te haapao i te taata o te ore e taiva ia ˈna. Ua tano roa ta te papai salamo i parau i roto i te Salamo 27:10: ‘Faarue noâ tau metua tane e tau metua vahine ia ˈu, ei reira Iehova e rave mai ai ia ˈu.’”
I teie nei, e 23 matahiti to teie taurearea, ua faaipoipo oia, e mea itoito roa o ˈna i roto i te taviniraa a Iehova. Oia mau, aita e otia to te puai faaitoito o Iehova.—Salamo 55:22.