Te mau opuaraa a te taata no te vai-maitai-raa o te ao nei
“Ia hope teie ohipa, e riro tatou ei feia rapaau. E imi tatou i te ravea ia ohie te tupuraa o te opuaraa oaoa o ta ˈu e pii nei te hoê faanahoraa o te ao apî.”—Peretiteni no te Hau amui no Marite o George Bush, tenuare 1991, i muri noa ˈˈe i te haamataraa o te tamaˈi e o Irakia.
“Te haafaufaa ra te manaˈo o te Peretiteni Bush no nia i te hoê Faanahoraa o te Ao Apî i te faatereraa o te ture e te tiaturiraa e e hopoia amui ta te mau nunaa i te pae no te tiamâraa e te parau-tia. Ua hope te Tamaˈi toetoe, e te fa maira te hoê anotau apî.”—Tia marite i Auteralia, atete 1991.
“I teie nei po, ua ite au i te parareraa o te mau ohipa manahune na te ao nei, peneiaˈe—e peneiaˈe, ua piri roa tatou i te ao apî.”—Peretiteni no te Hau amui no Marite o George Bush, setepa 1991.
E RAVE rahi mau faatere o te ao nei, mai te Peretiteni Bush, o te faahiti nei i te manaˈo oaoa no nia i te tau a muri nei. Mea tano anei to ratou oaoa? Te horoa maira anei te mau ohipa i tupu mai te Piti o te Tamaˈi rahi mai â i te hoê tumu papu e oaoa ˈi tatou? I to outou manaˈoraa, e nehenehe anei ta te mau tia politita e faatupu i te vai-maitai-raa o te ao nei?
Te opuaraa faahiahia a te taata
“I roto i na matahiti hopea re piti o te piti o te tamaˈi rahi,” o ta te hohoˈa a te afata teata Goodbye War e faataa ra, “hau atu i te hoê mirioni taata o tei haapohehia i te mau avaˈe atoa.” I taua taime ra, ua ite te mau nunaa i te titauraa ru e haamau i te hoê faanahoraa no te ape e ia tupu faahou teie huru tamaˈi. A tupu noa ˈi te tamaˈi, ua faanaho ihora te mau tia o na nunaa e 50 i te opuaraa rahi roa ˈˈe no te haamau i te maitairaa o te ao nei o tei ore i faatupuhia aˈenei e te taata: te Haapueraa ture a te mau Nunaa amui. Te faataa ra te omuaraa parau a te Haapueraa ture i te hinaaro papu “e faaora i te mau ui no a muri atu i te ati o te tamaˈi.” Ua titauhia i te mau melo apî o te mau Nunaa amui “ia tahoê i [to ratou] puai no te paruru i te hau e te vai-maitai-raa o te ao nei.”
E maha ahuru ma hoê mahana i muri iho, ua taora ihora te hoê manureva i te hoê paura atomi i nia i te oire no Hiroshima, i Tapone. Ua paaina oia i nia i te vahi ropu o te oire, ma te haapohe hau atu i te 70 000 taata. Ua faahope taua paainaraa paura ra, e te tahi e toru mahana muri iho i nia ia Nagasaki, i te tamaˈi e o Tapone. I to Helemani, te turu o Tapone, tuuraa i te hau i te 7 no me 1945, ua hope ihora te Piti o te Tamaˈi rahi. Teie râ, ua hope anei te mau tamaˈi atoa?
Aita. Mai te Piti o te Tamaˈi rahi mai â, ua roohia te huitaata nei hau atu i te 150 tamaˈi nainai aˈe o tei haapohe e tae roa ˈtu i te 19 mirioni taata. Oia mau, aitâ te opuaraa rahi a te mau Nunaa amui i faatupu atura i te vai-maitai-raa o te ao nei. Eaha hoi te hape?
Te Tamaˈi toetoe
Aita te feia faanaho a te mau Nunaa amui i feruri i te feiiraa o tei tupu oioi i rotopu i te mau hoa tahito o te Piti o te Tamaˈi rahi. E rave rahi mau Hau o tei turu i te hoê pae i roto i teie aroraa ia noaa mai te mana, o tei piihia i muri iho te Tamaˈi toetoe, e ua riro hoi te reira i roto i te hoê faito, ei aroraa i rotopu i te faatereraa fatu amui [communisme] e te faatereraa ona [capitalisme]. Maoti i te tahoê i to ratou puai ia faaea te tamaˈi, ua turu na pueraa nunaa e piti nei i te mau pae enemi i roto i te mau tamaˈi i roto i te tahi mau fenua, e ua tamaˈi ihora te tahi e te tahi i Asia, i Afirika, e i Marite.
I te hopea o te mau matahiti 1960, ua haamata ihora te Tamaˈi toetoe i te mǎrû mai. Ua naeahia teie tamǎrûraa i te hoê faito teitei i te matahiti 1975 i to na Hau e 35 tarimaraa i te parau tei piihia te Faaauraa no Helsinki. I rotopu i te feia tei faaau i teie parau, te vai ra te Hau Rusia e te Hau amui no Marite, e oia atoa to raua iho mau hoa no Europa. Ua tǎpǔ ratou paatoa i te tutava no te haamau i te “hau e te vai-maitai-raa” e “no te haapae . . . i te haamǎtaˈu aore ra i te faaohipa i te puai no te haru i te fenua aore ra no te faaino i te tiamâraa politita o te hoê Hau, aore ra no te rave i te tahi noa ˈˈe ohipa o te ofati i te mau opuaraa a te mau Nunaa amui.”
Aita râ teie mau manaˈo i manuïa. I te omuaraa o te mau matahiti 1980, ua uˈana faahou te aroraa i rotopu i te mau nunaa puai rahi. Ua ino roa te mau ohipa e inaha i te matahiti 1982, ua farii te papai parau rahi a te mau Nunaa amui tei maiti-apî-hia, o Javier Pérez de Cuéllar, i te manuïa-ore-raa o teie faanahonahoraa e ua faaara oia i te tupuraa o te hoê “huananeraa apî i roto i te ao nei.”
Tera râ, i teie mahana, te faaite nei te papai parau rahi a te mau Nunaa amui e te tahi atu mau faatere i to ratou oaoa. Te faahiti ra te mau tabula apî e “ua hope te anotau o te Tamaˈi toetoe.” Mea nafea teie tauiraa i te tupuraa?
“Ua hope te anotau o te Tamaˈi toetoe”
Te hoê ohipa faufaa, o te rururaa ïa o na nunaa e 35 no te Apooraa no nia i te Vai-maitai-raa e te Autahoêraa i Europa. I te avaˈe setepa 1986, ua tarima ratou i te parau tei piihia te Papai no Stockholm, ma te haapapu faahou i ta ratou fariiraa i te hopoia titauhia e te Faaauraa no Helsinki o te matahiti 1975.a Te vai ra i roto i te Papai no Stockholm e rave rahi mau ture no te faatere i te hiˈopoaraa o te mau ohipa a te nuu tamaˈi. “Mea anaanatae roa te mau faahopearaa i noaa mai i roto i na matahiti e toru i mairi aˈenei, e te mahemo nei te mau ohipa i faatupuhia i te mau titauraa i faataahia i roto i te Papai no Stockholm,” o ta te SIPRI (Pu maimiraa rahi no te hau no Stockholm) i faaite i roto i ta ˈna Buka matahiti 1990.
I muri iho, i te matahiti 1987, ua naeahia i te mau nunaa puai rahi i te hoê faaauraa faahiahia e titau ra i te haamouraa o ta ratou mau vahi taoraraa topita pao e naeahia i rotopu i te 500 e te 5 500 kilometera. “Ua opuahia e haamou roa i te mau topita pao e te mau vahi taoraraa topita e te hiˈopoa maite nei na pae tataitahi i te mau faaueraa a te mau faaauraa parau,” o ta te SIPRI ïa e faaite ra.
Ua ravehia te tahi atu mau faanahoraa no te faaiti i te atâtaraa ia tupu te hoê tamaˈi atomi. Ei hiˈoraa, i te matahiti 1988, ua tarima te mau nunaa puai i te hoê parau faaau no nia i “te mau topita pao fenua e te mau topita pao e taorahia na raro i te moana.” Hou e taora ˈi i teie mau mauhaa, e tia i te pae tataitahi ia faaara ˈtu i te tahi “e piti ahuru ma maha hora na mua ˈˈe, eiaha i raro mai, o te taio mahana i faataahia, te vahi mai reira mai e taorahia ˈi, e te vahi e taorahia ˈi.” Ia au i te SIPRI, “te faaore roa nei [teie mau faaauraa] i te atâtaraa e ia naeahia te mau fifi e tupu i te tahi mau vahi i te faito o te hoê tamaˈi atomi o te ao nei.”
I roto i taua area taime ra, ua rave-oioi-hia te mau opuaraa no te haamaitai i te vai-maitai-raa o te ao nei. I te avaˈe me 1990, i roto i te hoê apooraa a te mau nunaa puai i te oire no Washington, ua faaau atura te peretiteni rusia o Mikhail Gorbachev e ia tarima na pǔpǔ nunaa toopiti no Europa i te hoê parau faaau no te hau. I te avaˈe tiurai, ua farerei na nunaa e 16 no te pae Tooa o te râ a te OTAN (Faanahonahoraa no te Parau faaau no Ataranitita Apatoerau) i Lonedona. Ta ratou pahonoraa i te aniraa a Mikhail Gorbachev oia ïa, ia tarima na pae toopiti i te hoê “faaiteraa amui i reira ratou e tǎpǔ ai e e ere faahou ratou i te enemi e e haapapu ai i to ratou hinaaro e ape i te haamǎtaˈuraa aore ra te faaohiparaa i te puai.” Ua faataa te upoo parau o te api matamua o te hoê vea no Afirika i te reira mai “Te hoê taahiraa avae rahi i nia i te eˈa no te hau o te ao nei.”
I muri iho, na mua noa ˈˈe i te hoê farereiraa a te mau nunaa puai i Helsinki, Filelane, ua faaite te hoê auvaha a te faatereraa marite e “te faatupu ra te manaˈo e e tupu noa ˈtu te hoê tamaˈi [i te pae Hitia o te râ no Ropu] i te hoê opuaraa amui apî no te hau o te ao nei.” Ua otohe te parau no te hau i to Irakia haruraa ia Koweit e ua haamǎtaˈuhia ia parare te tamaˈi na te pae Hitia o te râ no Ropu. Teie râ, i raro aˈe i te mana a te mau Nunaa amui, ua turai atu te hoê nuu no te mau nunaa atoa tei arataihia e te mau Hau amui no Marite i te mau nuu haru fenua ia hoˈi atu i roto i to ratou iho fenua. Ua faaitoito te opuaraa tahoê i rotopu i te mau nunaa i faaitehia i roto i taua tamaˈi ra i te tahi mau taata ia tiaturi e ua hiti mai te hoê anotau apî no te autahoêraa.
Mai reira mai, ua haere atu â te mau ohipa o te ao nei i mua. Inaha, ua taui roa te huru iho o te fenua tei riro na ei Hau no Rusia. Ua faatiahia te mau Hau no Baltique ia faaite i to ratou tiamâraa, e ua pee atoa ˈtu te tahi atu mau repubilita a te Hau Rusia i to ratou hiˈoraa. Ua fa maira te mau feiiraa uˈana i te pae o te nunaa i roto i te mau fenua tei riro na hoi ei autahoêraa aueue ore i raro aˈe i te pu a te faatereraa communiste. I te hopea o te matahiti 1991, ua haamanahia te faaoreraa o te Hau no Rusia.
Ua iriti teie mau tauiraa taue i nia i te ao politita i te hoê uputa tano maitai no te faanahonahoraa a te mau Nunaa amui. No nia i teie ohipa, te na ô ra te vea The New York Times e: “E nehenehe te mǎrûraa o te mau feiiraa i roto i te ao nei e te manaˈo autahoê apî i rotopu i te mau Hau amui no Marite e te Hau Rusia, e horoa ˈtu na teie faanahonahoraa rahi i te hoê tiaraa apî e te puai atu â i roto i te mau ohipa a te ao nei.”
Ua tae anei i te taime no teie faanahonahoraa e 47 matahiti ia faaite i to ˈna aravihi? Te tomo mau ra anei tatou i roto i ta te mau Hau amui no Marite i pii “te hoê senekele apî, e te hoê mileniuma apî, no te hau, te tiamâraa e te ruperupe”?
[Nota i raro i te api]
a Ua riro teie faaauraa ei papai matamua e te faufaa roa ˈˈe i rotopu i te mau faaauraa i tarimahia i Helsinki na te fenua Kanada, te Hau amui no Marite, te Hau Rusia, e e 32 fenua ê atu. Te iˈoa haamanahia o te faaauraa matamua o te Parau Hopea a te Apooraa no nia i te Vai-maitai-raa e te Autahoêraa i Europa. Ta ˈna tapao matamua, o te faaitiraa ïa i te feiiraa i roto i te ao nei i rotopu i te pae Hitia o te râ e te pae Tooa o te râ.—Buka parau paari o te ao nei (beretane).