Te mau peropheta haavare i teie mahana
UA TAVINI Ieremia ei peropheta na te Atua i Ierusalema i te hoê tau i reira ua î roa te oire i te ohipa haamori idolo, te taiata, te peu tia ore, e te haamaniiraa i te toto hapa ore. (Ieremia 7:8-11) E ere o ˈna anaˈe te peropheta e ohipa na i taua tau ra, teie râ, te imi ra te rahiraa i to ratou iho maitai e te rave ra ratou i te ohipa tia ore. I roto i teihea faito? Te na ô ra Iehova e: “Mai te peropheta e tae noa ˈtu i te tahuˈa, ua ati paatoa ïa i te haavare. Ua taatiati a iri noa ratou i te paruparu o te tamahine a to ˈu ra mau taata, i te na ôraa e, Ei hau, ei hau; e aita roa ˈtu hoi e hau.”—Ieremia 6:13, 14.
Ua tamata te mau peropheta haavare i te faataa e noa ˈtu te ohipa tia ore atoa e ravehia ra i roto i te fenua, mea maitai roa te mau ohipa, e te fanaˈo ra te nunaa i te hau e te Atua; e ere râ mai te reira te huru. Te tiai maira te haavaraa a te Atua ia ratou, mai ta Ieremia i faaite ma te mǎtaˈu ore. Ua faatiahia te peropheta mau o Ieremia, eiaha râ te mau peropheta haavare, inaha ua vavahihia o Ierusalema e te mau faehau no Babulonia i te matahiti 607 hou to tatou nei tau, ua haamouhia te hiero, e ua taparahihia aore ra ua hopoi-tîtî-hia te nunaa i te fenua atea no Babulonia. Ua horo atu te toea iti haihai i vaiihohia i roto i te fenua i Aiphiti.—Ieremia 39:6-9; 43:4-7.
Eaha ta te mau peropheta haavare i rave? “E teie nei, te na ô maira Iehova, E ore au e faatia i te mau peropheta, tei eiâ mai i tau parau, o te taata o to ˈna ihora taata-tupu.” (Ieremia 23:30) Ua eiâ te mau peropheta haavare i te mana e te faahopearaa o te mau parau a te Atua i to ratou faaitoitoraa i te nunaa ia faaroo i te mau parau haavare maoti hoi i te faaararaa mau a te Atua. Ua faaite ratou, eiaha ‘te mau ohipa faahiahia a te Atua,’ to ratou iho râ mau manaˈo, te mau mea ta te nunaa e hinaaro ra e faaroo. Oia mau, no ǒ mai te poroi a Ieremia i te Atua, e ahiri e ua haapao te mau ati Iseraela i ta ˈna mau parau, e ora ïa ratou. Ua ‘eiâ [te mau peropheta haavare] i te mau parau a te Atua’ e ua aratai tia ˈtu ratou i te nunaa i roto i te ati. Ua tupu ïa mai ta Iesu i parau no nia i te mau raatira haapaoraa faaroo ore o to ˈna ra tau: “E vaiiho noa ˈtu, e matapo aratai matapo ïa; e ia aratai te matapo i te matapo ra, e hiˈa apipiti ïa i roto i te [apoo].”—Ohipa 2:11; Mataio 15:14.
Mai i te tau o Ieremia, te vai atoa ra i teie mahana i te mau peropheta haavare o te faahua parau ra e te tia ra ratou no te Atua o te Bibilia; teie râ, te eiâ atoa nei ratou i te mau parau a te Atua na roto i te faaiteraa i te mau mea o te haafariu ê i te mau taata i te parau ta te Atua e faaite mau ra na roto i te Bibilia. Mea nafea ïa? E pahono anaˈe na i teie uiraa na roto i te faaohiparaa, ei manaˈo niu, te haapiiraa tumu a te Bibilia no nia i te Basileia.
Te parau mau no nia i te Basileia
O te Basileia o te Atua te tumu parau rahi o te haapiiraa a te Mesia, e te faahitihia ra te reira hau atu i te hoê hanere taime i roto i te mau Evanelia. I te omuaraa o ta ˈna taviniraa, ua parau o Iesu e: “E parau haere â vau i te parau maitai o te basileia o te Atua . . . e tia ˈi, i tonohia mai ai hoi au.” Ua haapii oia i ta ˈna mau pǐpǐ ia pure e: “Ia tae [mai] to oe ra basileia.”—Luka 4:43; 11:2.
Eaha ïa te Basileia? Ia au i te hoê buka faahororaa (The New Thayer’s Greek English Lexicon), te auraa matamua o te parau heleni i hurihia na roto i te parau ra “basileia” i roto i te Bibilia, oia ïa “te mana arii, te tiaraa arii, te hau, te faatereraa” e te piti o te auraa ra, o “te tuhaa fenua i raro aˈe i te faatereraa a te hoê arii.” Ia au i teie mau parau, e nehenehe tatou e faaoti e te Basileia o te Atua, o te hoê ïa hau mau e faaterehia ra e te hoê Arii. Mai te reira anei?
Oia, e o Iesu Mesia iho te Arii. Hou te fanauraa o Iesu, ua parau atu te melahi ra o Gaberiela ia Maria e: “E rahi oia, e e parauhia i te Tamaiti na te Teitei: e na [Iehova] na te Atua e horoa mai i te terono o to ˈna ra metua o Davida no ˈna.” (Luka 1:32) I te mea e e horoahia te terono no Iesu, te haapapu ra ïa te reira e e Arii o ˈna, te Faatere o te hoê hau. No te haapapu atoa e e faatereraa mau te Basileia, teie te parau tohu a Isaia: “Ua fanau mai hoi te hoê tǎmǎ na tatou, ua horoahia mai te hoê tamaiti na tatou; ei nia i to ˈna ra tapono te hau vai ai . . . E te tupuraa o to ˈna [faatereraa] i te rahi e to ˈna hau, aore ïa e hopea.”—Isaia 9:6, 7.
Ihea roa o Iesu e faatere ai? I Ierusalema anei? Eita. Ua ite te peropheta Daniela i te hoê orama no nia i te horoaraahia te Basileia ia Iesu ra, e te faaite ra teie orama ia Iesu i nia i te raˈi. (Daniela 7:13, 14) E tuea te reira e te mau parau a Iesu no nia i te Basileia. Ua faahiti pinepine oia i te parau no ‘te basileia o te raˈi.’ (Mataio 10:7; 11:11, 12) E tuea atoa e te mau parau a Iesu ia Pilato i to Iesu haavaraahia i mua ia ˈna: “E ere i to teie nei ao to ˈu basileia; ahiri no teie nei ao to ˈu basileia, ua faaitoito ïa tau mau tavini ia ore au ia tuuhia ˈtu i te rima o te ati Iuda; e ere râ to ˈu basileia i to ǒ nei.” (Ioane 18:36) Ua haapii anei ta outou diakono aore ra ta outou perepitero ia outou e e faatereraa mau te Basileia o Iesu, o te faatere mai te raˈi mai? Aore ra ua haapii mai anei oia e te Basileia, o te tahi ïa mea e vai ra i roto i te mafatu? Ahiri e oia ra, ua eiâ ïa o ˈna ia outou i te mau parau a te Atua.
Eaha te taairaa i rotopu i te faatereraa o te Basileia e te mau huru faatereraa taa ê atoa a te taata nei? Ia au i Te buka parau paari a te haapaoraa (beretane), neneihia e Mircea Eliade, ua faaite te taata e titau ra i te tauiraa oia hoi o Martin Luther, ia ˈna i faataa i te parau no te Basileia, e: “E nehenehe atoa te hau faatere o te ao . . . e piihia te Basileia o te Atua.” Te haapii nei vetahi e e nehenehe te mau taata, na roto i ta ratou iho mau tutavaraa, e turai i te mau faatereraa taata nei ia riro mai te Basileia o te Atua ra. I te matahiti 1983, ua haapapu te Apooraa a te mau Ekalesia o te ao nei e: “A ite ai tatou i te hoê hinaaro mau no te hau e te ohipa taa maitai, e nehenehe te Varua o te Atua e faaohipa i ta tatou mau tutavaraa haihai roa no te turai i te mau basileia o teie nei ao ia riro mai te basileia o te Atua.”
A tapao na râ e, i roto i te Pure a te Fatu (“To matou Metua”), ua haapii Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia pure ia tae mai te Basileia o te Atua e i reira noa to ˈna parauraa ˈtu ia ratou ia pure e: “Ia haapaohia to oe [te Atua] hinaaro i te fenua nei, mai tei te [raˈi] atoa na.” (Mataio 6:10) Oia hoi, eita te mau taata e faatae mai i te Basileia na roto i te raveraa i te hinaaro o te Atua. Na te taeraa mai o te Basileia e rave e ia faatupuhia te hinaaro o te Atua i nia i te fenua. Nafea?
A faaroo na i ta te parau tohu a Daniela pene 2, irava 44, e faaite ra: “Ia tae i te anotau o taua mau arii ra [te mau faatere taata nei i te tau hopea], e faatupu ai te Atua o te raˈi ra i te hoê basileia, o te ore roa ïa e mou . . . E hope roa hoi taua mau basileia ra i te parari e e pau.” Eita ïa e maerehia i te mea e ua parau o Iesu e e ere to ˈna Basileia i to teie nei ao! Area ra, e haamou te Basileia i te mau basileia, oia hoi te mau faatereraa, o te fenua nei e e mono mai oia ia ratou no te faatere i te huitaata nei. Ei faatereraa a te Atua i nia i te huitaata nei, e haapao iho â ïa oia e ia ravehia te hinaaro o te Atua i nia i te fenua nei.
E ite-papu-hia te tumu no teie ohipa etaeta a te Basileia, ia tuatapapa tatou e na vai e faatere ra i teie nei ao. Ua papai te aposetolo Ioane e: “Te vai noa nei to te ao atoa i raro aˈe i taua varua ino ra.” (Ioane 1, 5:19) “Taua varua ino ra” o te Diabolo ïa o Satani, ta Paulo i pii “te atua o teie nei ao.” (Korinetia 2, 4:4) Eita roa ˈtu te mau faanahonahoraa no roto i te hoê ao o te Diabolo ra o Satani to ˈna atua e nehenehe e faaauhia i te Basileia o te Atua.
Te vai ra te hoê tumu no reira o Iesu i ore ai e faaô atu i roto i te mau ohipa politita. I to te mau ati Iuda here aiˈa tamataraa i te faaarii ia ˈna, ua ape oia ia ratou. (Ioane 6:15) Mai ta tatou i ite, ua parau atu oia ia Pilato ma te huna ore e: “E ere i to teie nei ao to ˈu basileia.” E ia au maite i te reira, ua parau oia no nia i ta ˈna mau pǐpǐ e: “E ere ratou i to teie nei ao, mai ia ˈu nei hoi e ere i to teie nei ao.” (Ioane 17:16) No reira, e peropheta haavare anaˈe te mau raatira faaroo e haapii ra e e faaoioihia te taeraa mai o te Basileia o te Atua na roto i te tauiraa apî e tupu ra i roto i teie nei faanahoraa o te mau mea e o te faaitoito ra i ta ratou mau nǎnǎ ia ohipa ia au i teie tapao. Te eiâ nei ratou i te mana e te faahopearaa o ta te Bibilia e faaite mau ra.
Eaha te faufaaraa?
E tuatapaparaa feruriraa noa anei teie? Eita. Ua haavare te mau haapiiraa hape no nia i te Basileia o te Atua e rave rahi mau taata e ua ohipa atoa i nia i te tereraa o te aamu. Ei hiˈoraa, te na ô ra te hoê buka parau paari katolika roma, Théo, e: “Te haere nei te nunaa o te Atua i mua i te Basileia o te Atua i haamauhia i nia i te fenua e te Mesia . . . O te ekalesia te huaai o taua Basileia ra.” I te mea e ua faaauhia te Ekalesia katolika i te Basileia o te Atua, ua noaa ˈtura i te ekalesia i te hoê mana rahi maoro i roto i te tau poiri ra o te Anotau no Ropu. I teie atoa mahana, te tamata nei te mau tia mana a te ekalesia i te faataui i te tereraa o te mau ohipa a te ao nei, ma te turu i te tahi mau faanahoraa politita e ma te aro atu i te tahi.
Ua faataa te hoê taata tatara parau i te tahi atu hiˈoraa o tei parare i teie mahana i te na ôraa e: “Te ravea o te orureraa hau o te basileia ïa, no te mea te orureraa hau, o te mau taata ïa o te amui mai i roto i te hoê fetii taata apî, faaitoitohia e te taipe a te Atua i horoahia mai na roto i te taata parau mau—o Iesu . . . o Gandhi . . . te mau Berrigans [e piti taeae perepitero katolika o tei patoi i te tamaˈi no Vietnam i te Fenua Marite].” I to ratou haapiiraa e e nehenehe te Basileia o te Atua e turuhia na roto i te itoito politita e to ratou ite ore no nia i te mau ohipa mau o te Basileia, ua arataihia te mau raatira faaroo ia tapapa i te mau toroa politita. Ua arataihia vetahi pae ia faaô atu i roto i te mau arepurepuraa tivila e tae noa ˈtu ia apiti atu i roto i te tamaˈi. Aita hoê o teie mau ohipa e tuea ra e te parau mau e faataa ra e e ere te Basileia no roto i teie nei ao. E eita e nehenehe e parau e te faataa ê nei te mau faatere haapaoraa o te faaô roa nei ia ratou i roto i te ohipa politita, i to teie nei ao, mai ta Iesu i faataa no nia i ta ˈna mau pǐpǐ mau. Te feia e haapii ra e e haamauhia te Basileia o te Atua na roto i te ohipa politita, e mau peropheta haavare ïa ratou. Te eiâ nei ratou i te taata i te mau parau a te Atua.
Ahiri e ua haapii mau na te mau faatere haapaoraa a te amuiraa faaroo kerisetiano i ta te Bibilia e parau ra, e ite ïa ta ratou mau nǎnǎ e e faatitiaifaro mau â te Basileia o te Atua i te mau fifi mai te veve, te maˈi, te aifaito-ore-raa i rotopu i te nunaa, e te haavîraa. Teie râ, e tupu te reira i te tau i faataahia e te Atua e ia au i ta ˈna huru raveraa. E ere râ na roto i te tauiraa i te mau faanahoraa politita, o te mou roa ia tae mai te Basileia. Ahiri e e peropheta mau teie mau tia faaroo, e haapii ïa ratou i ta ratou mau nǎnǎ e, a tiai noa ˈtu ai ia ohipa mai te Basileia o te Atua, e nehenehe ratou e fanaˈo i te tauturu mau e te papu no ǒ mai i te Atua no te arai i te mau fifi ta te mau ohipa iino o teie nei ao e faatupu nei.
I te pae hopea, e haapii atoa ïa ratou i ta ratou mau nǎnǎ e ua tohuhia mai te mau huru tupuraa e ino noa ˈtura i nia i te fenua o te faatupu nei i te ahoaho rahi, i roto i te Bibilia e ua riro te reira ei tapao e te fatata maira te Basileia. Oia mau, fatata roa te Basileia o te Atua i te ohipa mai e i te mono i te mau faanahoraa politita e vai nei. Auê ïa haamaitairaa rahi e!—Mataio 24:21, 22, 36-39; Petero 2, 3:7; Apokalupo 19:11-21.
Te huitaata i raro aˈe i te Basileia o te Atua
Eaha ïa te ohipa e tupu no te huitaata nei ia tae mai te Basileia o te Atua? A feruri na e e tia mai outou i te mau poipoi atoa ma te itoito rahi. Aita hoê taata o ta outou i matau o tei maˈihia aore ra o te pohe ra. E tae noa ˈtu te feia i herehia e outou o tei pohe, tei pihai iho faahou ïa ratou ia outou na roto i te tia-faahou-raa. (Isaia 35:5, 6; Ioane 5:28, 29) Aita e haapeapearaa faahou i te pae faanavairaa faufaa e faatupuhia e te mau ohipa tapihooraa miimii aore ra te mau faanahoraa aifaito ore i te pae faanavairaa faufaa. E fare nahonaho maitai to outou e e fenua rahi atoa no te faaapu i te maa atoa e hinaarohia e to outou utuafare. (Isaia 65:21-23) E nehenehe outou e hahaere na te mau vahi atoa noa ˈtu eaha te hora o te ao aore ra o te po ma te ore e mǎtaˈu ia hamani-ino-hia outou. Aita e tamaˈi faahou—aita hoê aˈe mea no te faaino i to outou vai-maitai-raa. Te haapao ra te mau taata atoa i to outou maitai. Aita e feia iino faahou. Te itehia ra te here e te parau-tia na te mau vahi atoa. E nehenehe anei outou e feruri i taua tau ra? Tera te ao ta te Basileia e afai mai.—Salamo 37:10, 11; 85:10-13; Mika 4:3, 4.
E moemoeâ noa anei teie? Eita. A taio i te mau irava i faahitihia i roto i te paratarapha na mua ˈtu, e e ite outou e te mau parau atoa i faaitehia, e mau parau tǎpǔ papu anaˈe ïa a te Atua. Mai te peu e aitâ outou i faaitehia ˈtura i teie faataaraa mau no nia i te ohipa ta te Basileia o te Atua e nehenehe e rave e o ta ˈna e rave no te huitaata nei, ua eiâ ïa te hoê taata ia outou i te mau parau a te Atua.
Auaa râ hoi, e nehenehe te mau ohipa e taui. Ua parau o Iesu e i to tatou nei tau “e parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa: o te hopea ihora ïa i reira ra.” (Mataio 24:14) E tuhaa te vea o ta outou e taio ra no taua ohipa pororaa ra. Te faaitoito nei matou ia outou ia ore e vare i te mau peropheta haavare. A tuatapapa hohonu i te Parau a te Atua ia itea mai te parau mau no nia i te Basileia o te Atua. I muri iho, a auraro i taua Basileia nei, tei riro ei ǒ a te Tiai mamoe Rahi, te Atua ra o Iehova. Oia mau, te reira anaˈe te tiaturiraa o te taata nei, e e manuïa mau â oia.
[Hohoˈa i te api 5]
Ua haapii o Luther e e au te faatereraa taata nei i te Basileia o te Atua
[Faaiteraa i te tumu]
Ma te faatiahia e te Trustees of the British Museum
[Hohoˈa i te api 7]
Mai te hoê Tiai mamoe aroha, e hopoi mai Iehova na roto i te arai o to ˈna Basileia i te mau huru tupuraa te ore e tia i te taata ia hopoi mai