VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w91 1/8 api 8-13
  • ‘Ua tae mai te maramarama i te ao nei’

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • ‘Ua tae mai te maramarama i te ao nei’
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • “E maramarama te Atua”
  • “O vau te maramarama o teie nei ao”
  • “Te tumu” ta te Atua e faaohipa ra
  • “Ei upoo i nia iho i te mau mea atoa”
  • ‘Te mau tamarii o te maramarama’
  • “O outou te maramarama o teie nei ao”
  • ‘A ahu i te haana tamaˈi o te maramarama’
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
  • E faaore te maramarama no ǒ i te Atua ra i te pouri!
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2002
  • A pee i te maramarama o te ao
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • O vai te pee nei i te maramarama o te ao?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
w91 1/8 api 8-13

‘Ua tae mai te maramarama i te ao nei’

‘Teie te niu o te haavaraa, ua tae mai te maramarama i te ao nei, ua here râ te taata i te pouri maoti hoi i te maramarama.’—IOANE 3:19.

1. No te aha e tia i te taata tataitahi ia feruri maite i nia i te haavaraa a te Atua?

AITA te rahiraa o te taata i teie mahana e haapeapea ra no te haavaraa a te Atua. Te manaˈo nei vetahi e e haava maitai mai te Atua ia ratou mai te peu e e haere tamau ratou i te pure e eita ratou e rave ino i to ratou taata-tupu. No te mau taata e rave rahi, ua haafaufaa ore roa te mau haapiiraa a te amuiraa faaroo kerisetiano no nia i te po auahi e te vahi tamâraa hara i te tiaturiraa no nia i te haavaraa a te Atua. Noa ˈtu râ te tâuˈa ore rahi o te taata e te mau haavare a te amuiraa faaroo kerisetiano, eita e nehenehe e taui i te mea e, ia tae i te hoê taime, e haava te Atua i te taata tataitahi. (Roma 14:12; Timoteo 2, 4:1; Apokalupo 20:13) E rave rahi mau ohipa o te taaihia i nia i teie haavaraa. Inaha, e fanaˈo te feia e haava-maitai-hia i te ô o te ora mure ore no ǒ mai i te Atua ra, area te feia o te topahia i te haavaraa ino ra, e roohia ïa ratou i te utua hopea o te hara oia hoi: te pohe.—Roma 6:23.

2. Eaha te niu o te haavaraa a te Atua?

2 No reira, te tapitapi nei te mau kerisetiano mau no te haavaraa a te Atua, e te hinaaro mau nei ratou e faaoaoa ia ˈna. E nafea ïa ratou? I te Ioane 3:19, te horoa maira o Iesu i te ravea. Te na ô ra oia e: ‘Teie te niu o te haavaraa, ua tae mai te maramarama i te ao nei, ua here râ te taata i te pouri maoti hoi i te maramarama, no te mea e ohipa iino anaˈe ta ratou.’ Oia mau, e niuhia te haavaraa a te Atua i nia i to tatou here i te maramarama maoti hoi i te pouri.

“E maramarama te Atua”

3. Eaha te pouri, e eaha te maramarama?

3 I roto i te auraa pae varua, ua taaihia te pouri i te taa ore e te tiaturi-ore-raa e vai ra i roto i te ao a Satani—noa ˈtu e mea pinepine o Satani i te “faahua melahi atoa ia ˈna iho no te maramarama.” (Korinetia 2, 4:4; 11:14; Ephesia 6:12) I te tahi aˈe pae, ua taaihia te maramarama i te taa-maitai-raa e te haamaramaramaraa no ǒ mai i te Atua ra o Iehova. Ua faahiti o Paulo i te maramarama ia ˈna i papai e: “O te Atua hoi o tei faaue i te maramarama ia anaana mai no roto i te pouri ra, o tei anaana mai ïa i roto i to tatou aau, ia noaa te maramarama ra o te ite i te hanahana o te Atua i te mata o Iesu Mesia ra.” (Korinetia 2, 4:6) Ua tuati maitai te maramarama i te pae varua e te Atua ra o Iehova e no reira te aposetolo Ioane i papai ai e: “E maramarama te Atua.”—Ioane 1, 1:5; Apokalupo 22:5.

4. (a) Mea nafea to Iehova horoaraa mai i te maramarama? (b) E nehenehe tatou e faaite i te here no te maramarama na roto i teihea ravea?

4 Ua horoa mai Iehova i te maramarama na roto i te ravea o ta ˈna parau, e noaa ohie noa mai hoi i teie mahana maoti te parau i papaihia ra i roto i te Bibilia Moˈa. (Salamo 119:105; Petero 2, 1:19) No reira, ua faaite mau â te papai salamo i to ˈna here i te maramarama i to ˈna papairaa e: “Te rahi roa nei to ˈu hinaaro i ta oe ra ture! o to ˈu ïa manaˈoraa i te mau mahana atoa nei. Te haapao nei [au] i ta oe mau parau i faaite mai; hinaaro rahi hoi to ˈu i te reira.” (Salamo 119:97, 167) E here rahi anei to outou i te maramarama mai to te papai salamo ra? Te taio tamau ra anei outou i te Parau a te Atua, te feruri hohonu ra anei, e te tutava ra anei outou i te faaohipa i te mea o ta ˈna e parau ra? (Salamo 1:1-3) Mai te peu e te na reira nei outou, te rohi nei ïa outou ia fanaˈo outou i te haavaraa maitai no ǒ mai ia Iehova ra.

“O vau te maramarama o teie nei ao”

5. Te tuu ra te maramarama o te Atua i te tapao i nia ia vai?

5 Te tuu ra te maramarama faaora no ǒ mai ia Iehova ra i te tapao i nia i te taata ra o Iesu Mesia. I roto i te omuaraa parau o te Evanelia a Ioane, te taio nei tatou e: “Tei roto ia [Iesu] te ora, e taua ora ra to te taata ïa maramarama. I anaana mai na te maramarama i te pouri, aita râ te pouri i farii atu.” (Ioane 1:4, 5) Oia mau, no te taairaa piri roa e vai ra i rotopu ia Iesu e te maramarama i parauhia ˈi e “oia te maramarama mau, o te haamaramarama mai i te taata atoa.” (Ioane 1:9) Ua parau o Iesu iho e: “Te parahi nei au i te ao nei, o vau te maramarama o teie nei ao.”—Ioane 9:5.

6. Eaha te tia i te hoê taata ia rave ia fanaˈo oia i te haavaraa maitai o te aratai tia ˈtu i te ora mure ore?

6 No reira, te feia e here nei i te maramarama, te here atoa nei ïa ratou ia Iesu e te tiaturi maite nei ratou ia ˈna. Eita e nehenehe e fanaˈo i te haavaraa maitai ma te tuu ia Iesu i te hiti. Oia mau, mea na roto anaˈe i te faariroraa ia ˈna mai te ravea i maitihia e te Atua ia noaa te ora e nehenehe ai tatou e fanaˈo i te haavaraa maitai. Ua parau o Iesu e: “O tei faaroo i te Tamaiti ra e ora mure ore to ˈna; e o tei ore i faaroo i te Tamaiti ra, e ore oia e ite i te ora; te vai ra ïa te riri o te Atua i nia iho ia ˈna.” (Ioane 3:36) Eaha râ te auraa o te parau ra e faaroo ia Iesu?

7. E titau te faaroo ia Iesu e ia faaroo atoa tatou ia vai?

7 A tahi, ua parau o Iesu iho e: “O tei faaroo mai ia ˈu ra, e ere ïa vau ta ˈna e faaroo maira, i faaroo râ ia ˈna i tei tono mai ia ˈu nei ra. I haere mai nei au i te ao nei ei tiarama, ia ore tei faaroo mai ia ˈu ra ia parahi noa i te pouri.” (Ioane 12:44-46) Te feia e here nei ia Iesu e o te faaroo nei ia ˈna, e tia atoa ia ratou ia faatupu i te here hohonu e te faaroo i roto i te Atua e te Metua o Iesu, oia hoi o Iehova. (Mataio 22:37; Ioane 20:17) Te feia e faaohipa noa ˈtu i te iˈoa o Iesu i roto i ta ratou haamoriraa, o te ore râ e faatae i te hanahana rahi roa ˈˈe ia Iehova ra, aita ïa ratou e faaite ra i te here mau i te maramarama.—Salamo 22:27; Roma 14:7, 8; Philipi 2:10, 11.

“Te tumu” ta te Atua e faaohipa ra

8. Mea nafea to te maramarama o te Atua tuuraa i te tapao i nia ia Iesu hou to ˈna fanauraahia mai ei taata?

8 Te auraa o te faatupuraa i te faaroo ia Iesu, o te farii-taatoa-raa ïa i to ˈna tiaraa i roto i te mau opuaraa a Iehova. Ua haamatarahia te faufaa o to ˈna tiaraa i to te melahi parauraa ˈtu ia Ioane e: ‘Ei faaiteraa ia Iesu i faauruahia mai ai te mau parau tohu ra.’ (Apokalupo 19:10; Ohipa 10:43; Korinetia 2, 1:20) Mai te parau tohu matamua mai â i te ǒ i Edene ra, ua taaihia te taatoaraa o te mau parau tohu i faauruahia mai e te Atua, ia Iesu e ta ˈna tuhaa i roto i te faatupuraa i te mau opuaraa a te Atua. Oia atoa, ua parau atu o Paulo i te mau kerisetiano no Galatia e ua riro te faufaa a te Ture ei “orometua e aratai . . . i te Mesia ra.” (Galatia 3:24) Ua faanahohia taua faufaa tahito a te Ture ra no te faaineine i te nunaa no te taeraa mai o Iesu na nia i to ˈna tiaraa Mesia. No reira, hou aˈe oia e fanauhia mai ai ei taata, ua tuu te maramarama no ǒ mai ia Iehova ra i te tapao i nia ia Iesu.

9. Eaha ta te here no te maramarama i titau mai te matahiti 33 mai â?

9 I te matahiti 29 o to tatou nei tau, ua tia maira o Iesu ia bapetizohia oia e ua faatavaihia ˈtura oia i te varua moˈa, e mea na reira ïa to ˈna riroraa mai ei Mesia i tǎpǔhia maira. I te matahiti 33, ua pohe aˈera oia ei taata tia roa, ua faatia-faahou-hia maira, ua haere atura i nia i te raˈi, e ua pûpû ihora i te faufaa o to ˈna ora no te faaore i ta tatou mau hara. (Hebera 9:11-14, 24) Ua tapao teie mau ohipa atoa i te hoê tuhaa faufaa roa i roto i te mau huru raveraa a te Atua e te taata nei. Ua riro atura ïa o Iesu ei “Tumu no te ora,” ‘te tumu o te faaoraraa,’ “te tumu e te faaoti i to tatou faaroo.” (Ohipa 3:15; Hebera 2:10; 12:2; Roma 3:23, 24) Mai te matahiti 33 mai â, ua ite e ua farii atoa te feia here i te maramarama e, “aore roa hoi e ora ia vetahi ê, aita ˈtu hoi e iˈoa i faaitehia mai i te taata i raro aˈe i teie nei raˈi, e ora ˈi tatou nei,” maoti râ o Iesu.—Ohipa 4:12.

10. No te aha e mea faufaa roa ia faaroo e ia auraro i te mau parau a Iesu?

10 Te auraa atoa o te faatupuraa i te faaroo ia Iesu, o te fariiraa ïa ia ˈna mai “te Logo” e te ‘Aˈo Hau ê.’ (Ioane 1:1; Isaia 9:6) E faahiti noa o Iesu i te parau mau a te Atua. (Ioane 8:28; Apokalupo 1:1, 2) Tei te faarooraa ia ˈna e noaa ai te ora aore ra te pohe. Ua parau atu o Iesu i te mau ati Iuda o to ˈna ra tau e: “O tei ite i ta ˈu parau e ua faaroo ia ˈna i tei tono mai ia ˈu nei, e ora mure ore to ˈna, e ore ïa e faahapahia, mai te pohe mai ïa, e tei te ora ˈtura.” (Ioane 5:24) I te senekele matamua o to tatou nei tau, te feia o tei pee maite i te mau parau a Iesu, ua ora mai ratou mai te pouri mai o te ao a Satani e ua noaa mai ia ratou i te ora. Ua fariihia ratou ei feia parau-tia ma te tiaturiraa e riro ei feia aiˈa o te apiti atu ia ˈna i roto i to ˈna Basileia i te raˈi ra. (Ephesia 1:1; 2:1, 4-7) I teie mahana, ia auraro ratou i te mau parau a Iesu, e matara ïa te eˈa no te feia e rave rahi ia fariihia ratou ei feia parau-tia ma te tiaturiraa e ora ˈtu ia Aramagedo e e fanaˈo i te oraraa taata tia roa i roto i te ao apî.—Apokalupo 21:1-4; a faaau e te Iakobo 2:21, 25.

“Ei upoo i nia iho i te mau mea atoa”

11. Eaha te mana teitei tei horoahia ˈtu ia Iesu ra i te matahiti 33?

11 I muri aˈe i to ˈna tia-faahou-raa, ua faaite atura o Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ i te tahi atu tuhaa o te maramarama. Ua na ô atura oia: “O te mana atoa i te raˈi e te ao atoa nei ua pûpûhia mai tei ia ˈu anaˈe.” (Mataio 28:18) Ua faateiteihia ˈtura o Iesu i nia i te hoê tiaraa hau ê i roto i te faanahonahoraa a Iehova na te ao taatoa nei. Ua horoa mai o Paulo i te mau haamaramaramaraa ê atu ia ˈna i parau e: “[Ua] faatia [te Atua ia Iesu] mai te pohe maira, e i haaparahi ihora ia ˈna i to ˈna iho rima atau i te basileia ra i te ao; i nia ê roa i te mau arii, e te feia mana, e te puai, e te rahi, e te mau iˈoa atoa i faahitihia nei, eiaha i teie nei ao anaˈe ra, i te ao atoa râ a muri atu: e ua tuu hoi i te mau mea atoa nei i raro aˈe i tana avae, e ua haapao hoi ia ˈna ei upoo i nia iho i te mau mea atoa i te ekalesia nei, o to ˈna ïa tino.” (Ephesia 1:20-23; Philipi 2:9-11) Mai te matahiti 33 mai â, ua amui-atoa-hia i roto i te here no te maramarama, te fariiraa i teie tiaraa teitei o Iesu.

12. Eaha ta te mau kerisetiano faatavaihia i oaoa roa i te farii mai te omuaraa mai â, e mea nafea to ratou faaite-papu-raa i te reira?

12 I te pae hopea, e titauhia te huitaata atoa nei ia farii i te mana o Iesu. (Mataio 24:30; Apokalupo 1:7) Teie râ, ua oaoa ê na te feia here i te maramarama i te fariiraa i te reira mai te omuaraa mai â. Te farii nei te mau melo faatavaihia o te amuiraa kerisetiano ia Iesu mai “te upoo o te tino ra o te ekalesia nei.” (Kolosa 1:18; Ephesia 5:23) Ia apiti mai ratou i roto i taua tino ra, e ‘ora mai ratou i te mana o te pouri, e e tahiti ê mai ratou i roto i te basileia o te Tamaiti here ra.’ (Kolosa 1:13) Mai reira mai, e pee maite ratou i te aratairaa a Iesu i roto i te mau tuhaa atoa o to ratou oraraa, e i to tatou nei tau, ua haapii ratou i te mau “mamoe ê atu” ia na reira atoa. (Ioane 10:16) Ua riro te fariiraa i te tiaraa upoo o Iesu ei titauraa faufaa roa e fanaˈo ai tatou i te haavaraa maitai.

13. Afea to Iesu haamataraa i te mana mai i roto i te Basileia, e eaha ˈtura tei tupu i nia i te fenua nei?

13 I to ˈna haereraa ˈtu i nia i te raˈi i te matahiti 33 ra, aita o Iesu i faaohipa i to ˈna mana taatoa i reira iho. Noa ˈtu e o ˈna te Upoo o te amuiraa kerisetiano, ua tiai oia i te taime e tano no te faaohipa i to ˈna mana taatoa i nia i te huitaata nei. (Salamo 110:1; Ohipa 2:33-35) Ua tae maira taua taime ra i te matahiti 1914, i to Iesu parahiraa i nia i te terono ei Arii no te Basileia o te Atua e i te haamataraa o te “anotau hopea” o teie nei ao. (Timoteo 2, 3:1) Mai te matahiti 1919 mai â, ua haaputuputuhia te toea o te feia faatavaihia e tae roa ˈtu i te taime a hope roa ˈi. Mai te matahiti 1935 mai iho â râ, ua faataa ê Iesu i te huitaata nei “te mau mamoe” i te hoê pae, o te fanaˈo i “te basileia i haapaohia no [ratou],” e “te mau puaaniho” i te tahi pae, “o te haere ê ïa e rave i te pohe mure ore.”—Mataio 25:31-34, 41, 46.

14. Mea nafea to te feia rahi roa faaiteraa i te here no te maramarama, e eaha te faahopearaa no ratou?

14 Mea oaoa roa ia ite e e rave rahi mau mamoe i teie nei mau mahana hopea. Ua fa maira te feia rahi roa o te mau mamoe, e mau mirioni hoi ratou, i roto i te ao nei “no te mau fenua atoa, e te mau opu atoa, e te mau nunaa atoa, e te mau reo atoa.” Mai to ratou mau hoa, oia hoi te feia faatavaihia, te here atoa nei teie mau taata e au i te mamoe ra i te maramarama. “Ua horoi [ratou] i to ratou ahu, e ua teatea, i te toto o te Arenio ra,” e te pii hua nei ratou ma te reo puai e: “Tei to tatou Atua te ora, tei parahi i nia iho i te terono ra, e tei te Arenio.” No reira, e fanaˈo te feia rahi roa, ia rave-paatoa-hia ratou, i te hoê haavaraa maitai. “Ua haere mai” to ˈna mau melo “mai roto mai i te ati rahi ra,” ma te ora mai i te haamouraa o te feia e here nei i te pouri i Aramagedo.—Apokalupo 7:9, 10, 14.

‘Te mau tamarii o te maramarama’

15. I roto i teihea faito ta tatou mau ohipa e faaite ai i to tatou auraroraa i te Arii ra o Iesu Mesia?

15 Nafea râ te feia here i te maramarama, te feia faatavaihia aore ra te mau mamoe ê atu, e faaite ai e te auraro ra ratou ia Iesu mai tei maitihia e te Atua ei Arii e ei Haava itoito? Hoê ravea, o te tamataraa ïa i te riro ei feia e fariihia e Iesu. A vai ai oia i nia i te fenua nei, ua faaite o Iesu e mea au roa na ˈna te mau huru mai te haavare ore, te aau mehara, e te itoito rahi no te parau mau, e ua faatupu o ˈna iho i teie mau huru maitatai. (Mareko 12:28-34, 41-44; Luka 10:17, 21) Ia hinaaro tatou e fanaˈo i te haavaraa maitai, e tia ia tatou ia faatupu i teie mau huru au mau.

16. No te aha e mea faufaa roa ia haapae i te mau ohipa o te pouri?

16 E parau mau iho â râ te reira i te mea e te meumeu noa ˈtura te pouri o te ao a Satani a fatata mai ai te hopea. (Apokalupo 16:10) No reira, ua tano roa te mau parau ta Paulo i papai atu i to Roma: ‘Ua poto roa te rui, ua fatata roa te ao: e teie nei, e haapae atu tatou i te mau ohipa o te pouri, e ahu tatou i te haana tamaˈi o te maramarama. Ei haere nehenehe to tatou mai te haere ao ra, eiaha ma te hori ra, e te faataero ra, eiaha te parau faufau, e te taiata ra, eiaha te mârô e te feii ra.’ (Roma 13:12, 13) Ua riro te ora mure ore ei ô no ǒ mai i te Atua ra, area te haavare ore o to tatou faaroo e to tatou here no te maramarama, e ite-papu-hia ïa na roto i ta tatou mau ohipa. (Iakobo 2:26) No reira, e taaihia te haavaraa e noaa mai ia tatou i roto i te hoê faito rahi, i to tatou itoito no te raveraa i te mau ohipa maitatai e no te haapaeraa i te mau ohipa iino.

17. Eaha te auraa ia ‘tuu tatou i ta te Fatu ra o Iesu Mesia i nia iho ia tatou’?

17 I muri aˈe i to ˈna horoaraa i ta ˈna aˈoraa i roto i te Roma 13:12, 13, ua faaoti te aposetolo Paulo i ta ˈna parau i te na ôraa e: “E tuu râ outou i ta te Fatu ra ta Iesu Mesia i nia iho ia outou, e eiaha e faaitoito i ta te tino, ia tupu to te tino hinaaro.” (Roma 13:14) Eaha te auraa ia ‘tuu tatou i ta te Fatu ra o Iesu Mesia i nia iho ia tatou’? Oia hoi e e tia i te mau kerisetiano ia pee maite ia Iesu, mai te mea ra e e ahu mai ratou i to ˈna hiˈoraa e to ˈna haerea, ma te tutava i te riro mai te Mesia ra te huru. Te na ô ra o Petero e: “I parauhia ˈi hoi outou; i pohe atoa hoi te Mesia iho no outou; e ua vaiiho hoi i te haapaoraa na outou, ia pee outou i to ˈna taahiraa avae.”—Petero 1, 2:21.

18. Eaha te mau tauiraa rahi tei titauhia ahiri e e hinaaro tatou e fanaˈo i te haavaraa maitai?

18 Mea pinepine e ua titau te reira ia rave te hoê kerisetiano i te mau tauiraa rahi i roto i to ˈna oraraa. Te na ô ra o Paulo e: “I pouri na hoi outou i mutaa ihora, i teie nei râ ua maramarama outou i te Fatu, ia au to outou haerea i te tamarii maramarama. [Te hotu o te maramarama], oia te mau mea maitatai atoa ra, e te parau-tia, e te parau mau.” (Ephesia 5:8, 9) Te feia atoa e rave ra i te mau ohipa o te pouri, e ere ïa ratou i te feia here i te maramarama e eita ratou e taeahia i te hoê haavaraa maitai ahiri e eita ratou e taui.

“O outou te maramarama o teie nei ao”

19. I roto i teihea mau ravea taa ê e nehenehe ai te hoê kerisetiano e faaanaana i te maramarama?

19 I te pae hopea, te auraa o te hereraa i te maramarama, o te faaanaanaraa ïa i te maramarama ia nehenehe vetahi pae e ite mai e ia umehia mai ratou. Ua parau o Iesu e: “O outou te maramarama o teie nei ao.” E te na ô faahou ra oia e: “To outou maramarama, ia anaana ïa i mua i te aro o te taata nei, ia hiˈo ratou i ta outou parau maitai, e ia haamaitai i to outou Metua i te ao ra.” (Mataio 5:14, 16) I roto i te mau ohipa maitatai a te hoê kerisetiano, te vai ra te faaiteraa i te mau huru hamani maitai atoa e te parau-tia e te parau mau, inaha, e horoa teie haerea maitai i te hoê faaiteraa puai no te parau mau. (Galatia 6:10; Petero 1, 3:1) Te titau atoa ra te reira ia paraparau atu ia vetahi ê no nia i te parau mau. I teie mahana, mea titauhia ïa ia apiti atu i roto i te ohipa pororaa na te ao atoa nei i “te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao.” Te titau-atoa-hia ra ia hoˈi tamau atu e farerei i te feia e anaanatae maira, ia haapii i te Bibilia na muri ia ratou, e ia tauturu ia ratou, i to ratou aˈe pae, ia faatupu i te mau ohipa o te maramarama.—Mataio 24:14; 28:19, 20.

20. (a) Eaha te puairaa o te anaana o te maramarama i teie mahana? (b) Eaha te mau haamaitairaa rahi ta te feia e farii ra i te maramarama e fanaˈo nei?

20 I to tatou nei tau, maoti te ohipa pororaa itoito mau a te mau kerisetiano haapao maitai, te faaitehia ra te parau apî maitai i roto hau atu i te 200 fenua, e te anaana ra te maramarama mai tei ore i itehia aˈenei. Ua parau o Iesu e: “O vau te maramarama o teie nei ao, o te pee mai ia ˈu ra, e ore ïa e haere noa i te pouri, e maramarama ora ïa to ˈna.” (Ioane 8:12) Auê te oaoa e ia apiti atoa ˈtu i roto i te tupuraa o teie parau tǎpǔ e! E rahi atu â te faufaa o to tatou oraraa i te mea e aita tatou e hepohepo faahou ra i roto i te pouri o te ao a Satani. E e tiaturiraa faahiahia mau to tatou inaha te tiai nei tatou i te hoê haavaraa maitai no ǒ mai i te Haava ta Iehova i faatoroa. (Timoteo 2, 4:8) Auê ïa te peapea e ahiri e, e noaa mai ia tatou i te maramarama, e i muri iho, e hoˈi faahou atu tatou i roto i te pouri a roohia ˈtu ai tatou i te hoê haavaraa au ore! I roto i te tumu parau i muri nei, e tuatapapa tatou e nafea tatou e nehenehe ai e vai aueue ore i roto i te faaroo.

A faataa mai na

◻ Eaha te niu o te haavaraa a te Atua?

◻ Eaha te tiaraa faufaa roa a Iesu ia au maite i te mau opuaraa a te Atua?

◻ Nafea tatou e faaite ai e te auraro ra tatou ia Iesu mai te Arii i maitihia e Iehova?

◻ Nafea tatou e haapapu ai e e ‘tamarii tatou no te maramarama’?

◻ I roto i te pouri o teie nei ao, mea nafea te maramarama i te anaanaraa mai tei ore i itehia aˈenei?

[Hohoˈa i te api 10]

I te pae hopea, e titauhia te huitaata atoa nei ia farii i te mana o Iesu

[Hohoˈa i te api 12]

E faaite tatou e mea here na tatou i te maramarama ia faaanaana ˈtu tatou i nia ia vetahi ê

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono