VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w90 1/4 api 4-7
  • Te hau i roto i te ao atoa nei—Eaha to ˈna auraa mau?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te hau i roto i te ao atoa nei—Eaha to ˈna auraa mau?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1990
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te faaore-roa-raa i te mauhaa tamaˈi — mai ta te Atua e hinaaro ra!
  • Te hau i roto i te utuafare
  • Te hau e to outou iho vai-maitai-raa
  • Nohea mai te hau mau?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • Te hau a te Atua no te feia e haapiihia ra e Iehova
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1987
  • A vaiiho i “te hau a te Atua” ia paruru i to outou mafatu
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
  • A imi i te hau mau e a tapi atu i te reira!
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1990
w90 1/4 api 4-7

Te hau i roto i te ao atoa nei—Eaha to ˈna auraa mau?

E AURAA rahi aˈe i te hoê faaearaa taatoa i te tamaˈi aore ra i te hoê tapearaa i te hamaniraa i te mauhaa tamaˈi atomi, to te hau ta te Atua e hinaaro ra. O tei papuhia ïa na roto i te faaohiparaa ta te Bibilia rave ra no te parau ra “hau”.

Ei hiˈoraa, i roto i te mau Papai hebera (te “Faufaa Tahito”), o shalôm te parau hebera no te hau. Ua faaohipahia te hoê huru o taua parau ra i roto i te Genese 37:14, i reira te patereareha Iakoba e ani ra i ta ˈna tamaiti Iosepha e: “A haere na oe e hiˈo i te mau tuaana i te maitairaa, e te maitairaa o te nǎnǎ mamoe, a hoˈi faahou mai ai e faaite mai ia ˈu i te paraua.” Ua faaohipa-faahou-hia te parau ra Shalôm i roto i te Genese 41:16, i reira i hurihia ˈi na roto i te parau ra “parau ora”.

No reira, ia au i te auraa o te parau i roto i te Bibilia, e ere noa ïa te hau mau i te hoê mauraa i te mau ohipa iino, te oraora-maitai-raa atoa râ, te ino ore e te vai-maitai-raa. Ua faaite te numera o Te Pare Tiairaa no te 1 no eperera 1990 (na roto i te reo farani) e e eita e nehenehe ta te mau taata e faaoti i taua ohipa fifi mau, oia hoi te haamauraa i te hau. O Iesu Mesia anaˈe, te ‘Tamaiti hui arii no te hau’, o te nehenehe e haaputu i te mau tuhaa atoa e e hopoi mai i te hau mau i nia i te fenua nei (Isaia 9:6, 7). A hiˈopoa na, ei hiˈoraa, eaha ta te Bibilia e faaite ra i roto i te Salamo 72:7, 8 no nia i ta ˈna faatereraa: “I to ˈna ra tau e tupu roa ˈi te parau-tia; e rahi roa hoi te hau, oi vai aˈe te marama. E riro oia ei arii mai te tahi miti e tae noa ˈtu i te tahi miti, e mai te pape ra e tae noa ˈtu i te hopea o te fenua.” A feruri na i te tahi taime: Te oraora-maitai-raa, te ino ore e te vai-maitai-raa i te mau vahi atoa o te ao nei! Aita hoê aˈe parau politita e nehenehe e faatupu i te reira. O te Basileia anaˈe o te Atua o te nehenehe e na reira, e e rave oia hau atu â. Te vai ra i roto i te Bibilia e rave rahi mau parau tohu faahiahia o te faaite ia tatou eaha te hau i roto i te ao atoa nei no a muri atu. E tuatapapa anaˈe na tatou i te tahi o taua mau parau tohu ra.

Te faaore-roa-raa i te mauhaa tamaˈi — mai ta te Atua e hinaaro ra!

Te parau nei Salamo 46:8, 9 e: “A haere mai na, a hiˈo i ta Iehova i rave! te pau ta ˈna i rave i te fenua nei! Ua faaore oia i te tamaˈi e tae roa aˈenei i te hopea fenua! ua ofati oia i te fana, e ua tapǔpǔ i te mahae, e ua tahuhia te mau pereoo tamaˈi ra i te auahi.” Te auraa o te mau parau ra “fana”, “mahae” e “pereoo tamaˈi”, o te mau mauhaa tamaˈi atoa aore ra te mau matini no te tamaˈi. No reira, e faaohipa o Iehova hau atu i te hoê noa taotiaraa o te mau mauhaa aore ra i te hoê faaoreraa taatoa o te mauhaa. E haamou taatoa o ˈna i te mau mauhaa tamaˈi atomi, te mau pupuhi fenua, te mau pereoo paauri, te mau taora ahitiri, te mau ofai haapurara, te mau tupita plastic, te mau pupuhi e te mau pupuhi nainai; te mau mea atoa o te nehenehe e haamǎtaˈu i te hau i roto i te ao nei!

Teie nei râ, e ere o te mau mauhaa anaˈe iho teie e faatupu nei i te tamaˈi. Mea pinepine no roto mai te reira i te huru ino, nounou e te iria o te mau taata tia ore (hiˈo Iakobo 4:1-3). No reira, e aro te Basileia o te Atua i te mau tumu hohonu o te tamaˈi ma te faaore roa taua mau huru ino ra i ǒ te mau taata. Nafea? Maoti te hoê porotarama haapiiraa i roto i te ao nei. “E î hoi te fenua i te ite ia Iehova, mai te vairaa miti e î i te miti ra.” — Isaia 11:9.

No reira, no te mea e ua ‘haapiihia ratou e Iehova’, eita ïa te huitaata nei e ite faahou i te mau au-ore-raa i te pae o te iri, o te reira hoi te mau tumu o te mau aroraa, o te feii e o te tâuˈa ore (Ioane 6:45). “E ore te Atua e haapao i te huru o te taata”, e e faaohipa te mau taata atoa i nia i te fenua nei i to ˈna huru pae tahi ore (Ohipa 10:34). E faaore atoa te Basileia i te mau opuaraa atoa no te aro ma te faaore i te mau otia. ‘Mai te tahi miti e tae noa ˈtu i te tahi miti, e tae noa ˈtu i te hopea o te fenua’, e horeo te mau taata atoa i te haapao maitai, ma te hinaaro mau e ma te mauruuru, i te faatereraa o te Mesia. — Salamo 72:8.

Ia nehenehe taua huru hau ia vai mai, e faaore atoa te Basileia i te puai rahi roa ˈˈe no te amahamaharaa o te aamu taata: te haapaoraa hape (Zephania 2:11). E tahoêhia te huitaata i roto i te haamoriraa o te Atua mau hoê roa (Isaia 2:2, 3). E itehia ïa te hoê autaeaeraa i roto i te ao taatoa nei!

Te hau i roto i te utuafare

Teie nei râ, eaha ïa te faufaa o te hau i roto i te ao taatoa nei mai te peu e e au te mau utuafare i te mau tahua aroraa i reira e ite-pinepine-hia ˈi te parau faaino, te mau parau haamauiui aore ra te mau haamǎtaˈuraa, mai te itehia i roto e rave rahi mau utuafare i teie mahana? E faaite vetahi atu mau utuafare i te mau au-ore-raa hohonu mau na roto i te oreraa e paraparau.

No reira, e amui-atoa-hia i roto i te hau mau, te haumǎrû i roto i te utuafare. Maoti te hoê porotarama haapiiraa horoahia e te Basileia, e haapii te mau tane e te mau vahine ia tâuˈa te tahi i te tahi ma te here e te faatura (Kolosa 3:18, 19), e e haapii te mau tamarii ‘ia faaroo i to ratou mau metua i te mau mea atoa nei’. (Kolosa 3:20.) Eita e itehia te mau taurearea patoi o te haamauiui aore ra o te haapeapea i to ratou mau metua. E riro te auraroraa ei ture, te rave-amui-raa i te ohipa ei faaueraa tumu. E mea oaoa roa ia hiˈo-anaˈe-hia te mau tamarii e e riro ei oaoaraa i te amui atu e o ratou.

I teie mahana, na te mau faateimaharaa i te pae fanavairaa faufaa e faarahi nei i te mau fifi i roto i te utuafare, no te mea mea pinepine e titauhia i te metua tane e te metua vahine ia rave rahi i te ohipa. I raro aˈe râ i te faatereraa a te Mesia, e haamamahia mai te mau utuafare i te hopoia teimaha i te pae o te moni, mai te moni rahi o te mau fare, te mau tarahu teitei no te nohoraa, te mau tute o te haere noa ˈtura i te rahi e te ohipa ore. E ohipa au maitai ïa e te faaitoito no te mau taata atoa. Eita ïa e titauhia e ia vai noa te mau taata aita e utuafare. A tapao na e mea nafea ta te parau tohu a Isaia 65:21-23 e haapapu ra i taua mau tupuraa ra: “E patu ratou i te fare, e na ratou iho e parahi (...). E ore ratou e patu, e na vetahi ê e parahi; e ore ratou e tanu, e na vetahi ê e amu; (...) e vai taiata te aho o to ˈu ra feia i maitihia i to te mau mea ta ratou i hamani. E ore hoi ratou e ohipa faufaa ore noa; e ore ratou e faafanau i te tamarii pohe noa: e tamarii hoi ratou na tei haamaitaihia mai e Iehova: ratou, e ta ratou atoa ra mau tamarii.”

A feruri na e te ora nei outou i roto i te hoê vahi i reira aita outou e haafifihia ra e te mea ta outou e ite ra, te mau manianiaraa e te mau hauˈaraa o te viiviiraa i roto i te oire! A feruri na e te ora nei outou i nia i te hoê fenua matie — to outou fenua — tanuhia, faanehenehehia e atuatuhia ma te tia. A feruri na e te hutihuti nei outou i te mataˈi mâ, e aita to outou tariˈa e faaroo ra i te mau paraparauraa au ore noa a te mau taata, faanavenavehia râ e te ahehe rii mǎrû o te natura. Parau mau e te fanaˈo aˈena nei te mau taata moni i roto i te tahi faito i taua mau mea ra. Tera râ, i raro aˈe i te faatereraa a te Basileia o te Atua, e nehenehe te mau taata atoa e fanaˈo i taua mau huru tupuraa ra o te oraraa hau. Eita e ite-faahou-hia i te mau taata veve, o te pohe i te poiâ aore ra o te ere i te tahi mea. — Salamo 72:13, 14, 16.

Te tǎpǔ atoa ra te Bibilia e: “E tâpû-ê-hia ra te paieti ore i te fenua nei.” (Maseli 2:22). Oia hoi te auraa te ore-roa-raa ïa o te taparahiraa taata. Mai te peu e e haere ta outou tamarii apî roa e hauti i rapae, eita ïa outou e riaria i te feia hamani ino aore ra te feia haru e tapuni ra i roto i te pouri, te mau taata taero ava o te ore e mau maitai to ratou pereoo ia faahoro aore ra te mau pǔpǔ taurearea o te rave i te raau taero e o te hahaere nei. E hauti ta outou tamarii ma te hau e ma te ino ore.

Te hau e to outou iho vai-maitai-raa

I te pae hopea, te vai ra te huru o te vai-maitai-raa o te taata iho. Eita atoa te mau huru tupuraa paradaiso e faaiti mai i te mau mauiui faatupuhia e te mariri ai taata aore ra te mau haamauiuiraa no te rumati. No te ite i te hoê hau mau, e tia ia haamouhia te mauiui, te maˈi e te pohe. E tupu anei te reira? A vai ai oia i nia i te fenua nei, ua faaite Iesu Mesia e rave rahi taime e e nehenehe o ˈna e faaore maitai i te mau mauiui o te taata (Mataio 8:14-17). Ma te haapao i te tupuraa mai te raˈi mai, e nehenehe ta te Mesia e faatupu i te mau semeio i nia i te fenua atoa nei. “Ei reira e faaaraarahia ˈi te mata o te matapo ra, e amaha hoi te tariˈa o te feia tariˈa turi ra: ei reira te pirioi e ouˈauˈa noa ˈi mai te aili, e himene mai hoi te vaha o te taata vava ra.” — Isaia 33:24; 35:5, 6.

Teie nei râ, eita te aroraa a Iesu Mesia i te veveraa o te taata e faaea noa i reira. Ua faataa te aposetolo Paulo eaha mau na te tapao o te mana arii o te Mesia: “Ei ia ˈna hoi te hau, e ia hope roa te mau enemi atoa i te tuuhia e ana i raro aˈe i tana avae. E taua enemi hopea ra o te pohe, e haamouhia ïa.” (Korinetia 1, 15:25, 26). Oia hoi te auraa te tataǐraa i te mau hamani-ino-raa atoa ta te pohe i faatupu i ǒ te mau taata, mai te haamataraa mai â. Ua parau o Iesu iho e: “Te fatata mai nei hoi te hora e faaroo ai te feia atoa i roto i te apoo ra i tana reo, e e haere mai i rapae.” (Ioane 5:28, 29). E nehenehe te mau mirioni taata o tei ora na e ua pohe i roto i te veve e ite i te hau i roto i te ao nei no a muri atu.

E o outou, e tamata anei outou i taua hau ra? Te titau nei te mau Ite no Iehova ia outou ia haapii hau atu â i nia i te mea ta te Bibilia e haapii nei no nia i taua tumu parau rab. Mea faahiahia roa te hoê tiaturiraa no nia i te hoê hau i roto i te ao taatoa nei, e parau mau te reira e eita ta tatou e nehenehe e haere noa na te hiti. Ia papu râ ia outou e mai te peu e e tutava outou no te haapii e no te faaohipa i te Parau a te Atua, “e riro te Atua hau ei pihai atoa iho ia outou”, e a muri noa ˈtu! — Philipi 4:9.

[Nota i raro i te api]

a I te auraa mau, “A hiˈo na i te hau o to mau tuaana, e te hau a te nǎnǎ mamoe”.

b E nehenehe outou e fanaˈo i te hoê haapiiraa bibilia tamoni ore i to outou utuafare ma te papai i te feia i nenei i teie vea.

[Hohoˈa i te api 5]

E faaore Iehova i te mau tamaˈi, “tae noa ˈtu i te hopea o te fenua”.

[Faaiteraa i te tumu]

USAF Official Photo

[Hohoˈa i te api 6]

E haapii te mau tane e te mau vahine ia ora te tahi i pihai iho i te tahi i roto i te hau.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono