Te tiaturiraa no te hoê hau i roto i te ao atoa nei: te hoê haavare
TE FARARA nei te hoê mataˈi manaˈo tano i nia i te mau titauraa no te faatupu i te hau i roto i te ao. I roto i ta ˈna tuhaa o te Toronto Star, ua papai o Carol Goar e: “Te tataipiti nei te mau faaauraa no te hau mai Afghanistan mai e tae roa ˈtu i Angola. Te horoa nei te tahi mau aroraa i roto i te tahi mau fenua, o tei manaˈohia e aita e ravea tau avae i teie nei, i te mau tapao no te hau. E te ite nei te O.N.U. i te hoê araraa itoito mau.” Mai ta Goar e parau faahou ra, na te reira i faatupu i “te hoê maˈi pee no te tiaturiraa i roto i te ao nei”. Ua faˈi te hoê tumu parau no te vea USA Today i te hoê â manaˈo, i te na ôraa e: “Te itehia nei te hau i roto i te ao atoa nei.”
Te mea faahiahia roa râ, i te mau mahana i mairi aˈenei, o ta te hoê ïa numera o te Vea a te mau Hau amui (beretane) i pii “te haafatataraa no teie nei tau i rotopu i te Hau rusia e te fenua Marite”. Te faahoˈiraa i te mau nuu, te mau tupuraa maere mau no Europa no Hitia o te râ, te mau paraparauraa no nia i te faaitiraa i te mau nuu e te mauhaa tamaˈi: ua faatupu mai taua mau tupuraa apî atoa ra i te tiaturiraa e e nehenehe te mau puai rahi e tapea i ta ratou hororaa no te hamani i te mau mauhaa tamaˈi. Te farii-maitai-hia ra teie huru titauraa, i roto i teie nei ao i reira e parauhia ˈi e te faateiaha nei te mau haamâuˈaraa i te pae o te nuu i te faanavairaa faufaa no te hoê tino moni hau atu i te 900 tausani miria farane patitifa.
Tera râ, eaha te mau tiaturiraa no te ite i te hau i roto i te ao i te hoê mahana? Te farii atoa nei te mau taata hiˈopoa manaˈo maitai roa e te vai ra te hoê taahiraa rahi te tia ia faatupuhia i rotopu i te faaitiraa i te mauhaa tamaˈi e to ˈna faaore-roa-raa. Te titau nei te hoê faaoreraa mauhaa atomi i te hoê faito tiaturiraa i rotopu i te tahi e te tahi aitâ i itehia aˈenei. Teie nei râ, tei muri i te mau puai rahi te hoê aamu roa no nia i te tiaturi-ore-raa te tahi i te tahi. Mai ta te Bibilia i faaite atea, te ora nei tatou i te hoê tau i reira te mau taata e faaite ai i te huru “tahemo parau au [“faaroo ore”, Votre Bible]”. — Timoteo 2, 3:3.
Hau atu, aita te rahiraa i papu e e nehenehe te faaoreraa o te mau mauhaa tamaˈi atomi e hopoi mai i te hau. Noa ˈtu e e opua te mau nunaa e faarue i ta ratou haapueraa mauhaa tamaˈi atomi, e nehenehe te mau mauhaa matauhia e haapohe ma te papu maitai. Ua riro te Tamaˈi rahi Matamua e te Piti ei faaiteraa peapea mau. Hau atu, e vai noa mai te ravea hinaarohia no te hamani faahou i te mauhaa tamaˈi atomi, ineine noa i te faaohipahia i te tapao matamua o te mau aueueraa politita. Te faˈi atoa ra vetahi, mai te taata politita ra o Richard Ned Lebow, e: “Ma te tapea i te tahi mauhaa tamaˈi atomi, te turai-papu-hia nei i te ara-maite-raa.”
Tera râ, ia vai noa mai te mauhaa tamaˈi, e faariro te hohoˈa o te hoê haamouraa atomi i te faahuaraa parau no te haamauraa i te hau, ei manaˈo maamaa. Hoê â ïa huru mai te peu e e vai noa mai te mau fifi, aita e taairaa e te nuu tamaˈi, o te faaere ra i te tahi tau mirioni taata i te hau i te mau mahana atoa. Ua parau te papai parau rahi o te mau Hau amui, o Javier Pérez de Cuellar, no “te huru tupuraa peapea o te mau mirioni taata aita e faaearaa aore ra e faaea ra i roto i te mau nohoraa reporepo mau. Te haere noa ˈtura te fifi i te ino”. Te faahiti faahou ra te Vea o te mau Hau amui (beretane) e te tairi nei te oreraa e haere i mua i te pae faanavairaa faufaa i “te piti i nia i te toru tuhaa o te huitaata nei, e e nehenehe e faaauhia te faito o te ereraa e o te veveraa, i te tahi mau taime, i te mau ati faatupuhia e te tamaˈi”. Eaha ïa te nehenehe e parauhia no nia i te huru tupuraa o te feia tei faarue i to ratou fenua, o te manaˈohia e e 12 mirioni ratou i roto i te ao nei? E hopoi anei te hoê faaitiraa i te mauhaa tamaˈi, aore ra te hoê faaoreraa i te reira, i te hau i roto i to ratou oraraa?
Ma te papu maitai, moemoeâ i te hau i roto i te ao na roto i te arai o te taata, o te hoê ïa manaˈo hape, etaeta e o tei taotiahia. Te vai ra anei te hoê tiaturiraa maitai aˈe no te hau? Ma te papu maitai te vai ra hoê. I roto i Te Pare Tiairaa o te 1 no eperera (na roto i te reo farani), ua ite tatou e te horoa maira te Bibilia i te hoê tiaturiraa papu no te haua. Fatata roa Iesu Mesia i te haamau, na nia i to ˈna tiaraa Arii o te Basileia o te Atua, i te hoê hau atea roa i te mau mea atoa ta te mau taata e nehenehe e tiai. Eaha râ te auraa o taua hau ra no te huitaata nei? O ta te tumu parau ïa i mua mai e tuatapapa.
[Nota i raro i te api]
a Hiˈo i te tumu parau “Na vai e aratai i te huitaata i te hau?” i roto i te numera o te 1 no eperera 1990 (na roto i te reo farani).