Ia faaite anaˈe na tatou i te parau no Iehova e eiaha tatou e toaruaru
“E haamanaˈo maite hoi ia ˈna, o tei faaoromai i te reira huru faaino a te feia rave hara ia ˈna ihora, ia ore hoi outou ia toaruaru, ia ore ia taiâ to outou aau.” — HEBERA 12:3.
1, 2. Eaha te mau haapapuraa o to ˈna tia-faahou-raa ta Iesu i horoa na ta ˈna mau pǐpǐ?
“UA ite au i te Fatu!” Mea na roto i teie mau parau maere mau to Maria i Magadala ra faaiteraa i te tia-faahou-raa o Iesu (Ioane 20:18). No te mau pǐpǐ a te Mesia, o tei peapea noâ no to ˈna poheraa, ua haamata ïa te hoê area taime e 40 mahana tei î i te mau ohipa faahiahia mau.
2 Ua hinaaro hoi o Iesu e eiaha ta ˈna mau pǐpǐ e feaa noa ˈˈe no nia i te tupuraa mau o to ˈna tia-faahou-raa. No reira, mai ta Luka e faatia ra, “o ta [Iesu] atoa ïa i faaite ia ˈna iho i te oraraa, i muri aˈe i tana poheraa, ma te tapao hapa ore e rave rahi ra; e maha hoi ahururaa o ˈna rui i te hiˈohiˈoraahia e ratou”. (Ohipa 1:3.) I te hoê taime taa ê, ua “itea oia e te mau taeae e pae atoa hanere e tiahara, hoê â iteraa”. (Korinetia 1, 15:6.) Eita ïa e nehenehe e feaa faahou no nia i taua ohipa ra: ua ora mai iho â o Iesu!
3. Eaha te uiraa ta te mau pǐpǐ a Iesu i ani atu ia ˈna no nia i te Basileia, e no te aha ta ˈna pahonoraa i haamaere ai ia ratou?
3 I taua anotau ra, ua tiaturi noa na te mau pǐpǐ a Iesu i te hoê “basileia o te Atua” i nia i te fenua nei o tei haamau-faahou-hia i Iseraela (Luka 19:11; 24:21). No reira ïa ratou i ani atu ai ia Iesu e: “E te Fatu, ei teie nei anei oe e faahoˈi mai ai i te hau ia Iseraela?” Mea papu maitai e ua maere roa ratou i ta ˈna pahonoraa; inaha ua parau oia e: “Aore ïa i haapaohia e ia ite outou i te taime e te anotau, i vaiihohia e te Metua ia ˈna ihora. E noaa râ to outou mana i te [v]arua [m]aitai ia haere mai i nia iho ia outou: e ei ite hoi outou no ˈu i Ierusalema nei e Iudea atoa hoi e ati noa ˈˈe, e Samaria, e tae noa ˈtu i te hopea o te fenua ra.” (Ohipa 1:6-8). Auê hoi ohipa fifi mau tei horoahia i te mau pǐpǐ ra! E auê hoi hopoia te tia ia ratou ia amo! Nafea ratou e nehenehe ai e haapao i taua hopoia ra? Ua pahono te mau ohipa i tupu i muri iho i taua uiraa nei.
Ua amo ratou i te hopoia
4. Eaha te ohipa i tupu i te mahana o te Penetekose?
4 Ua papai aˈera o Luka e: “E tae mau atura i te mahana Penetekose, ua tairuru maite aˈera ratou atoa i te vahi hoê ma te hinaaro hoê. E aore i mahia, o te haruru maira no nia mai i te raˈi mai te mataˈi rahi uˈana ra, i roa aˈera te fare i parahihia e ratou ra. Ua fa maira te arero maa ia ratou ra mai te ahi ra te huru, e faaea ihora i nia iho ia ratou atoa ra, e î aˈera ratou atoa i te [v]arua [m]aitai, ua parau ihora i te parau ěê, i ta te [v]arua i horoa mai i te parau ia ratou ra.” Ua parare rahi atura taua roo ra e ua ruru maira te mau ati Iuda e parahi ra i Ierusalema no te oroa. Ua faahiahia roa ˈˈera ratou i te faarooraa ˈtu ia ratou i te parauraa mai ‘i te peu taa ê a te Atua i ta ratou iho nei mau parau mau’. — Ohipa 2:1-11.
5. Ua tupu oioi mau anei te mea ta Iesu i faaite i roto i te Ohipa 1:8?
5 Aita o Petero i haamarirau. Na roto i te hoê oreroraa parau itoito mau, ua faaite papu oia e o “Iesu o Nazareta”, o ta ratou i taamu i nia i te pou, o te “Fatu” ïa ta Davida i tohu mai na roto i teie mau parau: “Ua parau atura Iehova i tau Fatu, A parahi oe i tau rima atau nei, ia tuu atu vau i to mau enemi ei taahiraa avae no oe.” Ma te aau putapû, ua ani aˈera te feia faaroo ia Petero e: “E te mau taeae nei, eaha matou nei?” Ua pahono atura Petero ia ratou na roto i teie faaitoitoraa: “E tatarahapa, e ia bapetizohia outou atoa i roto i te iˈoa o Iesu Mesia ia matara te hara.” Ei faahopearaa, ua bapetizohia ihora e toru tausani taata (Ohipa 2:14-41). Ua haamata ˈtura ïa te hoê faaiteraa i te horoahia i Ierusalema. I muri aˈe, ua tae atu i Iudea atoa hoi, e i Samaria, e i muri iho i “te hopea o te fenua ra”. Ua oioi roa te parareraa o te pororaa i te Basileia, e i te mau area matahiti 60, ua nehenehe atura te aposetolo e parau e ua “faaite-haere-hia [te parau apî maitai] i te taata atoa i raro aˈe i teie nei raˈi”. — Kolosa 1:23.
Parareraa e hamani-ino-raa
6, 7. a) No te aha e nehenehe ai e parau e, i te senekele I ra, ua tupu te haapareraa o te ohipa o te Basileia e te hamani-ino-raa i te hoê â taime? b) Eaha te hinaaro ru i tupu mai i nia i te mau kerisetiano no Ierusalema, e mea nafea taua hinaaro ra i te haamâharaahia?
6 I muri noa ˈˈe i te Penetekose o te matahiti 33, ua nehenehe te mau pǐpǐ a Iesu e haamanaˈo i ta ˈna mau parau i te na ôraa e: “Aore te tavini i hau i to ˈna ra fatu. I hamani ino na ratou ia ˈu ra, e hamani ino atoa ïa ratou ia outou.” (Ioane 15:20). Ua rahi te riri o te mau faatere haapaoraa ati iuda, no te mea “tupu atura te parau a te Atua, e rahi roa ˈtura hoi te mau pǐpǐ i Ierusalema”. Ma te pari-haavare-hia, ua pehihia aˈera te pǐpǐ ra o Setephano i te ofai. E au atura ïa e, teie te tapao ta te rahiraa i tiai noa na, i te mea ua “tupu ihora te hamani ino rahi i taua mahana ra i te ekalesia i Ierusalema ra; purara ê atura ratou atoa e ati noa aˈera Samaria e Iudea ra, maori râ o te mau aposetolo ra”. — Ohipa 6:7; 7:58-60; 8:1.
7 I muri aˈe i te hoê taime hau poto noa, ua haamata faahou ihora te hamani-ino-raa, e ua haapohe o Heroda Ageripa I i te aposetolo Iakobo. Ua tuu atura ia Petero i roto i te fare tapearaa, ua faaorahia râ oia e te hoê melahi. I muri iho, ua veve roa ˈˈera te mau kerisetiano no Ierusalema, e na to ratou mau hoa no te tahi mau mataeinaa i afai mai i te mau tauturu (Ohipa 9:31; 12:1-11; Korinetia 1, 16:1-3). A faaea ˈi o Paulo i Ierusalema, ua turai aˈera te maamaa i te pae faaroo, i te mau taata, ia faaite i to ratou manaˈo na roto i teie mau tuôraa: “E faarue ê atu i tena na taata, eiaha e vaiihohia i teie nei ao, eita e au ia ˈna te ora!” (Ohipa 22:22). Ma te papu maitai, te hinaaro mau ra te mau kerisetiano no Ierusalema e no Iudea ia faaitoitohia ratou no te tamau â i te faaite ma te haapao maitai i te parau no nia i te Basileia. Ia au i te mea ta Iesu i fafau atu i ta ˈna ra mau pǐpǐ, e riro mai ‘te varua maitai, ta te Metua e tono mai ma to ˈna ra iˈoa’, ei “Faaaˈo”. (Ioane 14:26.) Nafea ïa, i teie nei, te Metua e afai mai ai i te tauturu aore ra i te tamahanahanaraa e hinaarohia ra? Te tahi tuhaa, na roto ïa i te arai o te aposetolo Paulo.
Te rata ta Paulo i papai i te mau Hebera
8. a) Eaha te mea i turai ia Paulo ia papai i ta ˈna rata i te mau Hebera? b) I nia i tei hea tuhaa o ta ˈna rata tatou e faaea ˈi, e no te aha?
8 I te matahiti 61, tei roto o Paulo i te fare tapearaa i Roma, ua ite râ hoi oia i te huru tupuraa e farereihia ra e to ˈna mau taeae no Ierusalema. No reira, ma te faauruahia e te varua o Iehova, ua papai oia i ta ˈna rata i te mau Hebera. I roto i taua rata ra, i papaihia i te taime tano maitai, ua faaite o Paulo i to ˈna aroha rahi i to ˈna ra mau taeae e tuahine hebera. Ua ite hoi oia i te mea ta ratou e hinaaro ra ia haapaarihia to ratou faaroo e to ratou tiaturiraa ia Iehova, o te nehenehe e tauturu mai ia ratou. I reira ïa ratou e nehenehe ai ‘e horo tamau maite i teie nei hororaa i mua ia ratou’ e e faaite atu ai i to ratou tiaturi na roto i teie mau parau: “O te Fatu [Iehova] to ˈu tauturu, e ore au e mǎtaˈu i ta te taata e rave mai ia ˈu nei.” (Hebera 12:1; 13:6). E faaea anaˈe na tatou i te tahi maa taime iti i nia i teie tuhaa o te rata ta Paulo i papai i te mau Hebera, mai te pene 11 e tae atu i te pene 13. No te aha hoi? No te mea, i teie mahana, te vai nei te mau Ite o Iehova i roto i te hoê â huru tupuraa e te mau kerisetiano matamua.
9. Eaha te mau uiraa e farereihia ra e te mau kerisetiano no teie nei tau, mai to te senekele I ra, e nafea ratou e nehenehe ai e pahono atu i te reira?
9 I te roaraa o to tatou ui, e rave rahi tei farii maitai i te parau o te Basileia ma te pûpû atu ia ratou no Iehova e ma te bapetizo ia ratou, a riro mai ai ei Ite na ˈna. Teie nei râ, ua apeehia teie parareraa o te haamoriraa mau e te mau hamaniraa iino roa o tei haapohe e rave rahi kerisetiano, mai ia Setephano, Iakobo e te tahi atu â mau Ite haapao maitai i te senekele I ra. No reira, te uihia nei taua mau uiraa atoa i teie mahana: i mua i te patoiraa e tupu noa ra i te rahi no nia i te poroi o te Basileia, o vai te tapea i to ratou haapao maitai? Hau atu, ia tairi anaˈe te “ati rahi”, aitâ ati i tupu mai teie te huru, i te ui o teie nei tau, o vai te nehenehe e faaruru i te mau ohipa riaria e tupu mai i tera ra taime (Mataio 24:21)? O te feia ïa i faaineine ia ratou no “te rohiraa maitai (...) i te faaroo”, te feia i faaea noa ma te “faaroo turori ore”. Ia oti anaˈe te mau mea atoa, e nehenehe ai ratou e parau e: “Teie hoi te mea e vi ai teie nei ao ia tatou, o to tatou faaroo.” — Timoteo 1, 6:12; Petero 1, 5:9; Ioane 1, 5:4.
E fanaˈo anaˈe na tatou i te tahi mau hiˈoraa o te haapao maitai
10. a) Eaha te faaroo? b) Eaha te manaˈo o te Atua no nia i te mau tane e te mau vahine faaroo no te anotau tahito ra?
10 Eaha te faaroo? Te pahono ra o Paulo e: “O te faaroo nei, o te tiaturi ïa i te mau mea e tiaihia nei, e te ite i te mau mea aore e hiˈohia nei. No te reira hoi i noaa ˈi te roo maitai i te feia tahito ra.” (Hebera 11:1, 2). Ua haapapu o Paulo i muri iho i ta ˈna faataaraa no nia i te faaroo na roto i te mau hiˈoraa o te faaite mai i to ˈna faaohiparaa. Ua rave aˈera oia i te mau taime faahiahia i roto i te oraraa o te tahi “feia tahito ra”, oia atoa o te mau vahine mai ia Sara e o Rahaba. Auê hoi tamahanahanaraa ia ite e “[aita] te Atua i haama (...) ia ratou ia parauhia oia e e Atua no ratou”! (Hebera 11:16.) E nehenehe anei ta te Atua, ia hiˈohia to tatou faaroo, ia faahiti atoa i taua mau parau ra no tatou? E rave anaˈe na tatou eiaha oia e haama ia tatou, ia tae i te ahiahi o te mahana tataitahi.
11. Eaha te mau haamaitairaa ta te ‘nahoa rahi i ite nei e haaati ra ia tatou’ e nehenehe e horoa mai na tatou?
11 I muri aˈe i to ˈna parauraa no teie mau taata e teie mau vahine haapao maitai, ua parau aˈera o Paulo e: “E teie nei, ua haaatihia tatou e taua nahoa rahi i ite nei, e haapae tatou i te mau mea teimaha atoa, e te ino e hara ˈi tatou nei, a horo tamau maite ai i teie nei hororaa i mua ia tatou nei.” (Hebera 12:1). Noa ˈtu e te taoto ra ratou i roto i te menema, e ere anei teie mau ite haapao maitai i te mau hiˈoraa oraora maitai i roto i to tatou feruriraa? Ua matau maitai anei tatou ia ratou, e te mau ohipa faufaa atoa i tupu i roto i to ratou oraraa, no te pahono e, e? Teie te hoê o te mau haamaitairaa e rave rahi e roaa i te feia e haapii tamau ra i te Bibilia e e faaohipa ra i to ratou feruriraa no te ora i te oraraa faahiahia o “taua nahoa rahi i ite”. Oia mau, ia faaî tatou i to tatou feruriraa i to ratou hiˈoraa haapao maitai, e nehenehe ïa tatou e faaruru i te ereraa i te faaroo. E e tauturu te reira ia tatou ia faaite i te parau mau ma te ieie e te itoito i te mau taime atoa. — Roma 15:4.
Eiaha tatou e toaruaru
12. a) Mea nafea te hiˈoraa o Iesu e nehenehe ai e tauturu ia tatou ‘ia ore tatou e toaruaru e ia ore to tatou aau e tâia’? b) A faataa i te tahi mau hiˈoraa o te mau kerisetiano o te ore, i to tatou nei tau, e toaruaru ra.
12 O Iesu ta tatou hiˈoraa rahi roa ˈˈe o te faaroo. No reira o Paulo i parau ai i teie aˈoraa e: “A horo tamau maite ai i teie nei hororaa i mua ia tatou nei, ma te tiatonu maite to tatou mata ia Iesu, i te tumu e te faaoti i to tatou faaroo (...). E haamanaˈo maite hoi ia ˈna, o tei faaoromai i te reira huru faaino a te feia rave hara ia ˈna ihora, ia ore hoi outou ia toaruaru, ia ore ia taiâ to outou aau.” (Hebera 12:1-3). Te haamanaˈo “maite” ra anei tatou i te hiˈoraa o Iesu? O ˈna iho, ‘te tiatonu maite anei ra tatou’ i nia ia ˈna (Petero 1, 2:21)? Te hinaaro nei o Satani, i to ˈna aˈe pae, ‘ia toaruaru tatou e ia taiâ to tatou aau’. Te hinaaro nei oia ia faaea tatou i te apiti atu i roto i te ohipa faaiteraa. Eaha ta ˈna huru raveraa no te faatopa ia tatou? I te tahi taime, mai te senekele I ra, e faaohipa oia i te mau tia mana teitei i te pae haapaoraa aore ra i te pae politita no te faatupu i te hoê patoiraa o tei faahepohia. No reira, i te matahiti i mairi aˈenei, ua tuuhia te ohipa pororaa o te Basileia i raro aˈe i te mau faautuaraa i roto i tau maha ahuru fenua. Ua toaruaru anei to tatou mau taeae i taua huru tupuraa ra? Aita roa ˈtu, ua tamau maite noa ratou ma te haapao maitai i ta ratou mau ohipa, no reira ua hau atu i te 17 000 taata tei bapetizohia i roto i taua mau fenua ra i te matahiti 1988. E tia i teie faahopearaa ia turai i te feia atoa e noho ra i roto i te mau fenua i reira te vai ra te tiamâraa, ia rohi. Ia ore na tatou e toaruaru i te poro i te parau apî maitai o te Basileia!
13. a) No tei hea mau tumu mai te marei ra te huru, e nehenehe ai tatou e toaruaru i roto i ta tatou pororaa? b) Eaha te mea i faatupu i ‘te maitai i tuuhia mai i mua ia Iesu’, e eaha ta tatou e nehenehe e rave no te pee maite i te manaˈo i faaoaoa ia ˈna?
13 Tera râ, e nehenehe to tatou toaruaruraa e faatupuhia e te mau tumu mai te mau marei ra te huru. Ei hiˈoraa, te patoiraa e farereihia ra i roto i te hoê utuafare i amahamaha, te hoê huru hepohepo rahi, te mau fifi i te pae o te oraora-maitai-raa, te mana a to tatou mau hoa aore ra te mau hoa rave ohipa, te hoê ohipa pororaa aita e manuïa maitai ra, aore ra peneiaˈe te hoê huru manaˈo fiu e faatupuhia no te mea aitâ teie nei ao i haamouhia ˈtura. Tera râ, e feruri maite anaˈe na: eaha te mea i tauturu ia Iesu ia faaoromai i to ˈna mau mauiui i te pae o te feruriraa e i te pae tino? O “te maitai [oaoaraa] i tuuhia mai i mua i tana aro”. (Hebera 12:2.) E rave rahi tumu i faatupu i taua oaoa ra, o tei faaitoito hoi ia ˈna: na mua roa, ua ite oia e e faaoaoa o ˈna i te mafatu o to ˈna ra Metua, no te mea ua paruru oia i to ˈna ra iˈoa; i muri iho, ua feruri oia i te oaoa e itehia mai e a ˈna ia faaite anaˈe o ˈna i te mau taata i te mau haamaitairaa faahiahia o te Basileia mesia (Salamo 2:6-8; 40:9, 10; Maseli 27:11). E nehenehe anei ta tatou e apee maitai atu â i taua manaˈo ra o tei faaoaoa ia Iesu? E haamanaˈo anaˈe na i teie mau parau a Petero: “Tei to outou mau taeae atoa i te ao nei taua mau pohe ra.” (Petero 1, 5:9). Mai te peu e ua papu tatou e te taa maira ia Iehova to tatou huru tupuraa, mai te peu e te ite ra tatou i te tamahanahanaraa a to tatou mau taeae i roto i te ao nei e ia tiatonu maite tatou i to tatou mata i nia i te mau oaoaraa e tiai maira ia tatou i raro aˈe i te faatereraa a te Basileia, no reira, eita ïa tatou e toaruaru: e tavini tatou ia Iehova i roto i te faaroo e e poro tatou ma to tatou mafatu atoa, a piri roa mai ai te hopea.
No te aha Iehova e aˈo mai ai ia tatou
14. Eaha te mau haamaitairaa ta tatou e nehenehe e fanaˈo na roto i to tatou mau faahemaraa e to tatou mau mauiui?
14 Te haamaramarama maira o Paulo ia tatou i teie nei no nia i te tumu tatou e roohia ˈi i te mau faahemaraa e te mauiui. Te titau maira oia ia tatou ia hiˈo i te hoê huru aˈoraa. Teie ta ˈna huru haaferuriraa: “E tau tamaiti, eiaha oe e faafaufaa ore i te aˈo a te Fatu [Iehova] nei, eiaha hoi ia pau te aho ia faahapahia mai oe e ana ra: o ta te Fatu e here ra, o ta ˈna ïa e aˈo mai.” (Hebera 12:5, 6). Ua “ite [atoa o Iesu] i te auraro i to ˈna ra mau pohe”. (Hebera 5:8.) Mea tano ïa e e tia, ia tatou atoa, ia haapii i te auraro. Teie nei râ, ia vaiiho anaˈe tatou e na te aˈoraa e faaau ia tatou, e roaa ïa ia tatou i te mau haamaitairaa. Ua papai o Paulo e: “O te maitai ra ïa o te parau-tia te tupu i taua aˈo ra, i te feia i haamatarohia i te reira.” Auê ïa faaitoitoraa e! — Hebera 12:11.
15. Nafea tatou e nehenehe ai e pee i te aˈoraa a Paulo e ‘e haamanina ˈi i te eˈa o to tatou avae’?
15 Mai te mea e, i roto i taua tiaturiraa ra, e farii tatou i “te aˈo a [Iehova]”, e haapao maitai ïa tatou i te aˈoraa a Paulo i te na ôraa e: “E tena na, e afai na i na rima i faatautauhia i raro ra i nia, e e faaetaeta i te turi paruparu ra; e haamanina hoi i te eˈa o to outou avae.” (Hebera 12:12, 13). I te tahi taime, mea ohie roa ia faaatea i te ‘eˈa piri e tae atu ai i te ora’. (Mataio 7:14.) I Anetiohia, ua hara te aposetolo Petero e te tahi atu mau kerisetiano no te faaatearaa mai teie te huru. No te aha? No te mea e “haerea tia ore [to ratou], e te au ore i te parau mau o te evanelia nei ra”. (Galatia 2:14.) Area tatou ra, e tia ia tatou ia tamau â i te faaroo i to tatou Orometua rahi, o te Atua ra o Iehova. E tia ia tatou ia faaohipa maitai i te tauturu ta ˈna e horoa mai na roto i te arai o “te tavini haapao maitai e te paari”. Ia na reira anaˈe tatou, e haamanina ïa tatou i te mau “eˈa [tia]” o to tatou avae. — Mataio 24:45-47; Isaia 30:20, 21.
16. a) Mea nafea te hoê ‘aa taero’ e nehenehe ai e haamauhia i roto i te amuiraa? b) No te aha o Paulo i faatuati ai i te viiviiraa i te pae morare i te haavahavaharaa i te mau ohipa paieti ra, e nafea tatou e nehenehe ai e patoi atu i taua mau ino ra?
16 I muri iho, te ani maira o Paulo ia tatou ia “hiˈo maite â o te ere noa ˈtu te tahi i te maitai a te Atua ra, o te tupu noa ˈˈe te tahi tumu ino, peapea ihora outou, e viivii atura te taata atoa e rave rahi”. (Hebera 12:15.) Te faaauhia ra te feia o te ore e oaoa e o te amuamu i te ohipa e ravehia ra i roto i te amuiraa i te hoê ‘aa taero’ e nehenehe e tupu oioi noa e e haaviivii i te mau manaˈo maitatai o te tahi atu mau melo o te amuiraa. E nehenehe ta tatou e aro atu i te mau parau patoi ma te manaˈo i te mau haamaitairaa e rave rahi ta te parau mau i horoa mai na tatou (Salamo 40:5). O tei vaiiho ia ˈna ia umehia e te viiviiraa i te pae morare aore ra, mai ia Esau ra, o tei ‘ore roa ˈˈe e haapao i te mau ohipa paieti ra’, tei mua oia i te tahi atu fifi (Hebera 12:16). Te amui nei o Paulo i teie na huru e piti, no te mea e nehenehe te hoê e aratai ohie noa i te tahi ra. Ia auraro ratou i teie mau parau a Petero: a “patoi atu ïa [i te Diabolo] ma te faaroo turori ore”, e nehenehe te mau kerisetiano paatoa e patoi atu i taua mau hinaaro miimii ra. — Petero 1, 5:9.
Te mau “mea aore e hiˈohia nei”
17. A faaau i te mau ohipa maere o tei tupu i te mouˈa Sinai ra e te ohipa ta te mau kerisetiano no teie mahana e ite ra.
17 Ua haamau-papu-hia to tatou faaroo i nia i “te mau mea aore e hiˈohia nei”. (Hebera 11:1.) I roto i te Hebera 12:18-27, ua tamau â o Paulo i te parau ma te faahiti i te tahi mau mea mau itea-ore-hia. Te faahaamanaˈo maira oia i te mau ohipa maere i tupu i nia i te mouˈa Sinai, a paraparau ai o te Atua iho ia Iseraela. I taua taime ra, ua parau aˈera o Mose e: “Mǎtaˈu rahi to ˈu e te rurutaina.” Ua parau faahou râ te aposetolo e: “I te mouˈa râ o Siona ta outou e haere mai nei, e te oire o te Atua ora ra, Ierusalema i te ao ra, e te pûpû melahi atoa eita e hope ia taio ra, i te tairururaa rahi ra.” I te anotau o Iseraela tahito ra, ua faaaueue te reo o te Atua i faaroohia i te mouˈa Sinai ra i te fenua, i teie nei râ, ta Paulo ïa e parau ra, ua fafau o Iehova i teie parau tǎpǔ: “Hoê a ˈu faaaueueraa toe, e ere hoi te fenua anaˈe ra, o te raˈi atoa ïa.” Noa ˈtu e ua faataehia teie mau parau na mua roa na te mau kerisetiano faatavaihia e te varua, e nehenehe atoa te “feia rahi roa” o te mau mamoe ê atu e haapao i teie mau parau (Apokalupo 7:9). Te papu maitai ra anei ia tatou i te faufaaraa o ta Paulo e parau ra? Tei mua tatou i te hoê tairururaa amuihia e e rave rahi ahuru tausani o te mau melahi. Parau mau, tei mua atoa tatou i te aro o te Atua. I to ˈna pae atau, te parahi ra o Iesu Mesia. Oia mau, mea rahi aˈe te fifi e orahia ra e tatou e mea rahi aˈe ta tatou hopoia i ta te mau Hebera no mutaa ihora i te mouˈa Sinai ra. Hau atu, e haamou te aueueraa e faatupuhia e te tamaˈi o Aramagedo i te mau raˈi e te fenua no teie tau, i reira e itehia ˈi te ino. No reira, e ere anei te taime no te ‘ani ia ore tatou ia patoi atu i te faaroo’ i te Parau a te Atua e ia auraro ia ˈna.
18. Nafea tatou e nehenehe ai e tamau â i te faaite i te parau no nia ia Iehova ma te ore e toaruaru?
18 Ma te papu maitai, te ora nei tatou i te anotau riaria roa ˈˈe o te aamu o te taata. Na roto i to tatou tiaraa Ite o Iehova, ua afaihia tatou i roto i te vahi atea roa ˈˈe o te fenua no te poro i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua, o tei haamauhia i teie nei i nia i te raˈi. No reira, e tia ïa ia tatou ia tapea i te hoê faaroo aueue ore, te hoê faaroo tarapape ore, te hoê faaroo e vaiiho ia tatou ia farii i te aˈoraa a Iehova. Ia tapea tatou i te hoê faaroo mai teie te huru, e tamau â ïa tatou i te “tapea maite (...) i taua maitai ra, ia haamori tatou i te Atua ma te itehia mai, ma te haehaa, e te paieti”. (Hebera 12:28.) Oia mau, e tamau â tatou i te faaite i te parau no nia ia Iehova e eita tatou e toaruaru.
Eaha ta outou e pahono?
◻ Eaha te mau haamaitairaa ta tatou e nehenehe e huti mai i roto i te rata ta Paulo i papai i te mau Hebera?
◻ E tia i te mau kerisetiano ia pahono i tei hea mau uiraa i teie mahana?
◻ Eaha te tauturu ta te mau ite haapao maitai no mutaa ihora e nehenehe e horoa mai na tatou?
◻ No te aha Iehova e aˈo ai i te feia ta ˈna e here ra?
◻ Eaha te tia ia tatou ia rave no te faaite i te parau ma te ore e toaruaru?