VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w89 1/10 api 21-26
  • Ia haapae na outou i te paraparauraa tia ore!

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Ia haapae na outou i te paraparauraa tia ore!
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1989
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te taa-ê-raa
  • Mai te afaifai parau e tae roa ˈtu i te pari haavare
  • Ia tupu anaˈe te tahi mau fifi
  • No te aha e tia ia vai ara noa?
  • E faainoraa anei?
  • Te paraparauraa—Nohea mai to ˈna mana?
    A ara mai na! 1991
  • Eaha hoi te ino ia paraparau rahi no vetahi ê?
    A ara mai na! 1989
  • Nafea ia faarue i te paraparauraa tia ore
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1989
  • Te mana o te paraparauraa
    A ara mai na! 1991
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1989
w89 1/10 api 21-26

Ia haapae na outou i te paraparauraa tia ore!

“Te rahi ra te parau ra, eita e ore te hara; i parauhia ˈi e paari to ˈna to tei tapea i to ˈna vaha.” — MASELI 10:19.

1. Mea ino mau te afaifai parau tia ore, aore ra te pari haavare, i roto i tei hea roa faito?

AITA hoê aˈe mea e nehenehe e taui i te hoê taoˈa taero o te haapohe ei taoˈa inu maitai. Teie râ, ua faaauhia te paraparauraa tia ore, aore ra te pari haavare, i te hoê taoˈa taero o te nehenehe e faaore roa te roo maitai o te hoê taata haerea tia. Ua parau o Juvenal, taata papai buka no Roma, no nia i te faainoraa mai te “taoˈa taero iino roa ˈˈe”. Ua rave o William Shakespeare, taata papai teata beretane, e ia parau te hoê o ta ˈna mau taata hauti e: “Te taata e eiâ i to ˈu iˈoa nehenehe mau, eita ïa te reira e faahoona ia ˈna e e faatopa papu maitai ïa te reira ia ˈu i roto i te hoê veve rahi.”

2. Eaha te mau uiraa tei tia e ia feruri-hohonu-hia?

2 Eaha mau na te paraparauraa no vetahi ê? Ua taa ê te reira i te pari haavare i roto i tei hea auraa? No te aha e tia ˈi ia haapae i te afai parau tia ore? E nafea tatou e nehenehe ai e na reira?

Te taa-ê-raa

3. Eaha te taa-ê-raa i rotopu i te afaifai parau e te pari haavare?

3 Ua riro te paraparauraa no vetahi ê ei “oreroraa parau faufaa ore, e ere i te mau taime atoa i te mea tano , no nia i te tahi mau taata e ta ratou mau ohipa”. O “te mau parau aore ra mau parau papaihia haapao ore, o te haere roa i roto i te mau ohipa huna”. I te mea e te anaanatae ra tatou ia vetahi ê, i te tahi taime, e parau na tatou i te mau parau faatiatia e te faaitoito no nia ia ratou. Mea taa ê roa te pari haavare. O “te hoê ïa parau papaihia haavare no te faaino i te iˈoa e te roo o te hoê taata”. I te rahiraa o te taime, e riro taua mau parau ra i te mea ino roa, e e ore e tano i te hoê kerisetiano.

4. Ia au i te hoê taata papai buka, no hea mai te pari haavare, e nafea te reira e haamata ˈi?

4 E nehenehe te hoê paraparau rii faufaa ore e taui ei pari haavare tia ore. Ua faahiti te taata papai buka ra o Arthur Mee e: “E haamata te faainoraa o te haapepe i te hoê taata, e o te tairi roa ia ˈna, na roto i te hoê paraparau rii noa i faatupuhia, i te tahi taime, no te mea aita e ohipa. Te faainoraa, o te hoê o te mau fifi mauiui rahi roa ˈˈe ïa o te ao nei e, i te mau taime atoa, no roto mai ïa te reira i te ite-ore-raa. E pinepine te reira i te itehia i rotopu i te feia mea iti roa ta ratou ohipa, e aita ta ratou e opuaraa taa ê i roto i to ratou oraraa.”

5. Eaha te manaˈo faufaa a te aˈoraa ta Paulo i horoa i roto i te Timoteo 1, 5:11-15?

5 I te mea e e nehenehe te mau parau faufaa ore e faatupu mai i te pari haavare, ua faautua te aposetolo Paulo vetahi feia afaifai parau. I muri aˈe i to ˈna paraparauraa ˈtu no te mau vahine ivi o tei tia ia horoahia i te tauturu a te amuiraa, ua papai oia e: “Eiaha râ te mau ivi vahine apî ra, ua fiu anaˈe hoi ratou i ta te Mesia ra, (...) e no te faatau, ua haamataro ratou i te ori haere noa i tera fare, i tera fare, e ere râ i te faatau anaˈe ra, e hopoi parau hoi ratou, e te hiˈopoa, e te parauraa hoi i te mau mea au ore ra. E teie nei, teie ta ˈu parau i te mau ivi vahine apî ra, e faaipoipo ratou, e faafanautama, e haapao maitai i te utuafare, e eiaha to te enemi ei faainoraa. Ua ohipa ê aˈenei e tahi pae vahine i te peeraa ˈtu ia Satani.” — Timoteo 1, 5:11-15.

6. Eaha te tia ia rave mai te peu e mea ohie roa na tatou ia faatupu i te tahi mau aparauraa o te nehenehe e turai i te pari haavare?

6 I te mea e ua papai o Paulo i raro aˈe i te aratairaa a te Atua, e ere i te mea tia ore te mau faahiˈoraa ta ˈna i faahiti no nia i taua mau vahine ra. E tia mau â ia feruri-hohonu-hia ma te paari. Aita te hoê noa ˈˈe vahine paieti e hinaaro ra ‘e pee atu ia Satani’. Eaha ˈtura ïa te tia i te hoê vahine kerisetiano ia rave, o tei ite e e ohie roa oia ia faatupu i te tahi mau aparauraa o te nehenehe e turai ia ˈna ia pari haavare? E tia ia ˈna ia pee ma te haehaa i taua aˈoraa ra a Paulo e: “Mai te reira (...) te mau vahine i te aoaoa ore e tia ˈi, eiaha ei tihotiho.” Ua parau faahou oia e: “Te mau vahine paari, ia au ta ratou haapaoraa i te feia moˈa ra, eiaha ei pari haavare.” (Timoteo 1, 3:11; Tito 2:3). E tia atoa i te mau kerisetiano ia faaohipa maite i teie nei aˈoraa paari mau.

7. Ia au i te Bibilia, no te aha e tia ia tatou ia tapea i to tatou arero?

7 Oia mau, e nehenehe tatou paatoa e paraparau no to tatou mau hoa, no te mau mea paha ta ratou i farerei i roto i te taviniraa. Teie râ, eiaha na tatou ‘ia parahi e ia faaino atu i to tatou taeae’. (Salamo 50:19, 20.) No reira, mea maitai aˈe ia ore tatou ia paraparau rahi, no te mea “te rahi ra te parau ra, eita e ore te hara; i parauhia ˈi e paari to ˈna to tei tapea i to ˈna vaha”. (Maseli 10:19.) E tia ïa ia tatou ia faarue i te paraparauraa ˈtu no vetahi ê, noa ˈtu e e ere i te mea ino roa. Teie râ, aita hoê aˈe mea e titau ra ia tatou ia paraparau pinepine; e nehenehe ta tatou e aparau no nia e rave rahi mau tumu parau maitai mai te peu e e hiˈopoa maitai tatou i te mau mea haavare ore, te mau mea au maitai, te mau mea tia ra e te mau mea viivii ore ra. — Philipi 4:8.

Mai te afaifai parau e tae roa ˈtu i te pari haavare

8. No te aha e ere, i te mau taime atoa, i te mea ino ia paraparau no to tatou mau hoa kerisetiano?

8 Aita roa ˈtu e ino ia paraparau no te taviniraa o ta tatou mau hoa kerisetiano aore ra no ta ratou mau ohipa ê atu i te pae teotaratia mai te peu e aita tatou e taui i te mau tupuraa e mai te peu e aita tatou e faahapa ra ia ratou. I te parau mau, e nehenehe taua mau huru faahiˈoraa e tauturu ia vetahi pae (hiˈo Ohipa 15:30-33). Ua paraparau aˈera vetahi mau kerisetiano no Gaio, te hoê taata paari e te haapao maitai, no te mea ua papai aˈera te aposetolo Ioane ia ˈna e: “E tau here e, e mea tia mau ta oe i rave i te mau taeae ra, e te taata ěê atoa ra: ua faaite mai ratou i taua aroha no oe i mua i te aro o te ekalesia nei.” (Ioane 3, irava 5, 6). E ere atura ïa, i te mau taime atoa, i te mea ino ia paraparau no to tatou mau hoa kerisetiano.

9. a) Mea nafea te mau paraparau rii faufaa ore noa e nehenehe ai e riro ei parau faaino no nia i te mau taata haerea tia? b) Eaha te mau uiraa te tia mau ia tatou ia uiui?

9 Teie râ, e nehenehe te afaifairaa i te parau faufaa ore e riro ei pari haavare no nia i te mau taata haerea tia, mai te peu e e tuu tatou i to tatou ihu i roto i ta ratou mau ohipa, mai te peu e e manaˈo ino tatou i to ratou mau manaˈo hohonu aore ra e tamoemoe tatou i to ratou mau haerea. E mea maitai paha e ia haamatau tatou i te uiui haere i teie mau uiraa e: E nehenehe anei ta ˈu mau parau e faaino i te roo o te hoê taata? Mea tano anei taua mau parau ra (Apokalupo 21:8)? E na reira anei au i te parau, mai te peu e tei reira atoa taua taata ra? E nehenehe anei ta ˈu mau parau e hopoi i te amahamaharaa i roto i te amuiraa? E nehenehe anei e faaere i taua taata ra i ta ˈna mau hopoia no te taviniraa? Te faahinaaro ra anei vau i ta ˈna mau hopoia i roto i to ˈu mafatu (Galatia 5:25, 26; Tito 3:3)? E faahotu anei ta ˈu mau faahitiraa i te mau hotu maitai aore ra te mau hotu ino (Mataio 7:17-20)? E parau anei au i te mau parau mai te reira te huru no te mau aposetolo (Korinetia 2, 10:10-12; Ioane 3, irava 9, 10)? E tano anei taua mau parau ra no te hoê taata e haamori ra ia Iehova?

10, 11. Ia au i te Salamo 15:1, 3, eaha ta tatou e ore e rave mai te peu e hinaaro tatou e riro ei manihini no te Atua?

10 Ma te faahiti i te parau no te feia e haamori ra i te Atua, te uiui ra te Salamo 15:1 i teie mau uiraa e: “O vai, e Iehova, te tiahapa i to oe ra sekene? o vai te parahi i to mouˈa moˈa ra?” No nia i taua taata ra, te pahono ra te papai salamo ra o Davida e: “O tei ore i ohumu to ˈna arero; o tei ore i hamani ino i te taata tupu ra, o tei ore i farii i te parau ino i to ˈna taua.” (Salamo 15:3). Te parau ra “ohumu”, tei itehia i roto i taua irava ra, no roto mai ïa i te parau haa heleni oia hoi te auraa “haere”, e no reira “haere i tera vahi e tera vahi”. Ua horoahia i te mau ati Iseraela i teie nei aˈoraa e: “Eiaha oe e hopoi haere i te parau na roto i to outou na.” (Levitiko 19:16). Te taata ‘e haere ra tera vahi e tera vahi ma te hopoi haere i te parau’, e ere ïa oia i te manihini e te hoa no Iehova.

11 Eita te mau hoa o te Atua e rave ino i to ratou mau hoa e te patoi nei ratou i te mau faataaraa parau o te faaino i te feia haerea maitai ta ratou i matau maitai. Maoti hoi i te haaparare i te mau aamu haavare no nia i to tatou mau hoa kerisetiano e ia tuu faahou atu i te mau parau ino ta ratou i faaruru aˈena no ǒ mai i te mau taata paieti ore, ia faahiti anaˈe na tatou i te parau maitai no ratou. Eiaha na tatou e faateimaha ˈtu â i te mau hopoia a to tatou mau taeae e a to tatou mau tuahine haapao maitai ma te faaino atu ia ratou.

Ia tupu anaˈe te tahi mau fifi

12. Eaha te tauturu ta te irava a te Ohipa 15:36-41 e nehenehe e horoa mai, mai te peu e te hinaaro ra tatou e faaino atu i te hoê taata e ua tupu te hoê au-ore-raa e o tatou?

12 I te mea e e feia hara tatou, e nehenehe tatou e hema no te faaino i te hoê taata e ua tupu aˈena paha te hoê au-ore-raa i rotopu ia ˈna e o tatou. E hiˈopoa anaˈe na râ eaha te ohipa i tupu hou te aposetolo Paulo i haamata ˈi te pitiraa o to ˈna tere mitionare. Ua hinaaro hoi o Baranaba e afai ia Mareko, ua patoi o Paulo ma te manaˈo e “aita râ (...) e mea au ia aratai atoa ia [Mareko] i to [raua] tere, o tei faarue mai ia [raua] i Pamephulia ra, aore i haere atoa i taua ohipa ra”. Tupu atura “te mârô rahi ia raua iho”, e taa ê atura raua. Rave atura Baranaba ia Mareko e haere atura i Kupero, area o Paulo râ, ua apiti atura ïa ia Sila e haere atura na Suria e na Kilikia (Ohipa 15:36-41). I muri iho, e nehenehe e manaˈo e ua afaro faahou o Paulo raua Baranaba e o Mareko, no te mea ua ora na oia i Roma e te aposetolo, o tei faahiti i te mau parau maitai no ˈna (Kolosa 4:10). Noa ˈtu â e ua tupu te hoê faataa-ê-raa i rotopu i taua mau kerisetiano ra, aita hoê aˈe parau e faatia ra e ua haere ratou i tera vahi e tera vahi ma te afaifai haere i te parau no nia te tahi i te tahi i rotopu i to ratou mau taeae i roto i te faaroo ra.

13. I roto i tei hea tupuraa to Paulo oreraa i paraparau ino no nia i te hoê o to ˈna mau hoa kerisetiano, o Petero iho â ra?

13 Ua tapea atoa o Paulo ia ˈna no te faaino, ia ˈna i aˈo ia Kepha (Petero), o tei haama i te tamaa e te mau kerisetiano etene, e te amuimui atu ia ratou, no te mea te vai ra te mau kerisetiano ati iuda tei haere mai mai Ierusalema mai. Maoti i te aparau huna no ˈna, ua ‘patoi hua ˈtura’ o Paulo ia ˈna, e ua parau tahaa ˈtura ia ˈna “i mua ia ratou atoa ra”. (Galatia 2:11-14.) I to ˈna aˈe pae, aita o Petero i ohumu te taata tei aˈo papu ia ˈna. I muri iho, ua parau oia no ˈna mai “to tatou taeae here ra (...) Paulo”. (Petero 2, 3:15.) No reira, noa ˈtu e e tia ia aˈohia te hoê kerisetiano, e ere ïa te reira i te hoê tumu no te paraparau atu no ˈna. Mea maitai aˈe ia haapae tatou i te faaohipa i to tatou arero mai te reira te huru e ia tapea i te hinaaro e haaparare i te mau parau maamaa.

No te aha e tia ia vai ara noa?

14. Eaha te tumu matamua e ore e tia ia tatou ia faaroo, e ia haaparare i te mau paraparauraa tia ore?

14 Te tumu matamua no te aha eiaha tatou e toro atu i te tariˈa i te paraparauraa tia ore e eiaha atoa e haaparare i taua mau parau ra, no te mea te hinaaro nei tatou e ia au mai Iehova ia tatou, o te faautua hoi i te ohumu. Mai ta tatou i ite aˈenei, ua haapapu maitai te Atua e eaha to ˈna manaˈo no nia i te mau parau faaino ia ˈna i horoa i teie nei faaueraa i te mau Iseraela: “Eiaha oe e hopoi haere i te parau na roto i to outou na; eiaha hoi oe e tia i nia ei pari haavare i to oe ra taata tupu ia pohe; o vau o Iehova.” (Levitiko 19:16). Mai te peu e te hinaaro ra tatou i te haamaitairaa a te Atua, eiaha tatou e ohumu noa ˈtu i te hoê noa ˈˈe taata ta tatou e paraparau ra.

15. O vai te taata faaino rahi roa ˈˈe, e eaha te faahopearaa o te paraparau tia ore i nia i to tatou mau auraa e te Atua?

15 Te tahi atu â tumu no reira tatou e faarue ai i te paraparau tia ore, no te mea e e nehenehe te reira e turai ia tatou ia pee i te haerea o Satani, o te faaino ia Iehova ma te uˈana mau. Ua tano maitai te iˈoa i topahia no taua enemi ino mau a te Atua, e “Diabolo” (no roto mai i te reo heleni diabolos), oia hoi te auraa “faaino”. I muri aˈe to Eva faarooraa i te mau parau faaino ta Satani i faahiti no te Atua e i to ˈna peeraa ˈtu ia ˈna, ua faataa ê atura na taata toopiti matamua ia raua i to raua Hoa rahi roa ˈˈe (Genese 3:1-24). Eiaha na tatou e topa i raro aˈe i te hinaaro o Satani ma te faahiti i te mau parau faaino o te horoa mai i te faahaparaa no ǒ mai i te Atua ra e o te faataa ê atu ia tatou i to tatou Hoa rahi roa ˈˈe, o te Atua ra o Iehova.

16. Mea nafea te hoê taata faaino e nehenehe ‘e faataa ê ai i te taua’?

16 E tia ia tatou ia patoi atu i te faaroo i te mau taata afai parau ino, no te mea e faataa ê te reira i te mau hoa rahi. Mea pinepine, e faarahi roa te feia faaino i te parau, e faahuru ê ratou i te mau tupuraa mau, e haavare ratou e e parau ratou i te tahi mau parau o te faatupu i te orureraa hau. Maoti i te parau atu i mua i te taata ta ratou e faaino ra, e tihotiho parau noa ïa ratou i muri i to ˈna tua. E pinepine ratou i te ueue i te manaˈo ino aita hoi e niu to te reira. Mea na reira ïa “na tei parau riirii haere ra e faataa ê i te taua”. — Maseli 16:28.

17. No te aha e tia ia tatou ia haapao maitai eiaha e paraparau haere, noa ˈtu e mea faufaa ore?

17 E tia ia tatou ia ore e paraparau haere, noa ˈtu e mea faufaa ore. No te aha? No te mea e, noa ˈtu e ere no te haamauiui i te taata, e nehenehe râ te hoê faahiˈoraa e faaino, mai te peu e e faahiti noa tatou i te reira. E nehenehe te reira e faanehenehehia, mai te nehenehe atoa e tauihia e tae roa ˈtu i te haaviivii i te roo o te hoê taata paieti e i te faaore roa i to ˈna iˈoa nehenehe mau. Eaha ïa to outou huru mai te peu e e tupu te reira, e o outou te tumu o te aamu aore ra o outou te taata tei haaparare i te reira? E nehenehe atura ïa outou e faarirohia ei taata o te faaino, e eita ïa te taata e hinaaro faahou e faahoa ˈtu ia outou. — Hiˈo Maseli 20:19.

18. Mea nafea te parau faaino e nehenehe ai e faariro ia vetahi ê ei taata haavare?

18 Te tahi atu â tumu no te vai ara noa, oia hoi e nehenehe te parau faaino e faariro ia outou ei taata haavare. “Te parau a te taata hopoi parau ra, e horomii-ru-noa-hia ïa, tae roa ˈtura i raro roa i te opu ra.” (Maseli 26:22). Eaha ˈtura ïa te ohipa e tupu mai ia ‘horomii’ anaˈe outou i te tahi mau parau haavare e e haaparare outou i te reira? Noa ˈtu e aita outou e ite e e parau haavare te reira, e haavare ïa outou ia haaparare outou i te reira, e e nehenehe outou e parauhia e e taata haavare ia itea-anaˈe-hia e e parau faaino te reira. Te hinaaro ra anei outou e ia tupu te reira? Aita anei te Atua i faahapa i te mau orometua haavare o tei haaparare i te mau parau haavare i te pae faaroo? Oia mau, e e haava atoa oia i te feia pari haavare. Ua horoa o Iesu i teie nei faaararaa: “Ia ite râ outou, E e haavahia te taata i te mau parau faufaa ore atoa ta ratou e parau ra ia tae i te mahana haavaraa. E tiahia hoi oe i ta oe parau, e e faahapahia oe i ta oe parau.” (Mataio 12:36, 37). I te mea e “e hope roa tatou atoa i te faˈi i te parau ia ˈna iho i te Atua ra”, te hinaaro ra anei outou e ia faautuahia outou ei taata faaino e ei taata haavare? — Roma 14:12.

19. No te aha te paraparauraa tia ore e nehenehe ai e riro ei ohipa taparahi taata?

19 Te tahi atu â tumu no te aha e tia ia tatou ia faarue i te paraparauraa tia ore, no te mea ïa e nehenehe te reira e riro ei ohipa taparahi taata. Oia mau, e nehenehe te reira e haapohe, e haamou i te roo maitai o te hoê taata hapa ore. E riro vetahi mau arero ei ‘ˈoˈe ooi maitai’, e e faaauhia te mau parau faaino mai te tahi mau ohe tei teˈa-huna-hia i nia iho i te hoê taata hapa ore. Ua faahiti o Davida i teie nei pure: “[E Iehova,] e haamoe oe ia ˈu i te parau i hunahia e te taata iino ra, e i te titauraa mai a te feia rave i te parau-tia ore. O tei faaooi i to ratou arero mai te ˈoˈe ra; e ua faatano i ta ratou mau ohe, oia te parau mauiui ra. Ia teˈa huna i te feia parau-tia ra: e ua teˈa ru noa ihora, e aore i mǎtaˈu.” (Salamo 64:2-4). Te hinaaro ra anei outou e parau i te mau parau ino no nia i te hoê o to outou mau taata-tupu e e tia ˈtura ia ˈna ia pure i te Atua no te ite i te tamahanahana, mai ta te papai salamo i rave? E hinaaro anei outou e ia faarirohia outou ei tumu no te hoê ohipa o te nehenehe e faaauhia i te hoê taparahiraa taata?

20. a) I roto i te amuiraa a te Atua, eaha te nehenehe e roohia i te hoê taata faaino o tei ore e tatarahapa? b) E tia i te mau matahiapo ia vai ara noa no nia i te taairaa i rotopu i te afaifai-parau-noa-raa e te pari haavare?

20 E nehenehe te pari haavare e aratai i te hoê taata e ia tuuhia o ˈna i rapae au mai i te faanahonahoraa a te Atua; e nehenehe te hoê taata pari haavare e tiavaruhia mai te peu e, ei hiˈoraa, e taata haavare oia o te ore e tatarahapa. Eita ïa e nehenehe e rave i taua faaotiraa ra no te feia e paraparau rii faufaa ore noa. E tia i te mau matahiapo ia faito maitai i te mau tupuraa na roto i te pure e ia ite papu maitai i te taa-ê-raa i rotopu i te afaifai-parau-noa-raa e te pari haavare tia ore. E tiavaruhia te hoê taata rave hara, mai te peu e e taata pari haavare tia ore oia, e aita oia e tatarahapa. Aita e faatiahia i te mau matahiapo ia tiavaru i te hoê taata no te hoê noa paraparauraa faufaa ore tei turai-noa-hia e te hinaaroraa e ite, e ere râ i te mea haavare, e ere atoa i te tia ore. Eiaha atoa tatou e faarahi i te tupuraa; e tia ia roaa i te feia ite e te mau haapapuraa o te faaite ma te ore e feaa e ua tupu mau te faainoraa (Timoteo 1, 5:19). E tiavaruhia te mau taata faaino o te ore e tatarahapa, a tahi no te faaore i te mau paraparauraa iino e no te paruru i te amuiraa i te hopue, oia hoi te hara (Korinetia 1, 5:6-8, 13). Eiaha râ, i roto i te mau tupuraa atoa, te mau matahiapo e faaoti oioi noa e e tiavaru i te hoê taata no te mau tumu e ere no roto i te Bibilia. Ma te pure e taua taata ra, e ma te aˈo atu ia ˈna, e pinepine e e nehenehe ratou e tauturu ia ˈna ia tatarahapa mai e ia faaite e ua hape oia, aore ra ma te faaite i to ˈna hapa i mua i te taatoaraa, e ia tamau â i te haere i mua no te tapea maitai i to ˈna arero.

E faainoraa anei?

21. Maoti hoi i te paraparau haere noa no nia i te hoê taata tei rave i te hoê hara, eaha te tia ia outou ia rave?

21 Mai ta te hoê parau paari e faahiti ra, “e faaite haere â te taata hopoi parau ra i te parau moe; area te taata aau haavare ore ra, e huna ïa”. (Maseli 11:13.) O te auraa anei e, mai te peu e ua ite outou e ua rave huna te hoê taata i te hoê hara rahi, e faahapahia ïa outou ei taata pari haavare ia parau anaˈe outou i te reira? Eita. Oia mau, eiaha outou e haaparare atu i te mau mea ta outou i ite, e haere atu râ outou e paraparau i te taata i rave i taua hapa ra, e faaitoito ia ˈna ia imi i te tauturu a te mau matahiapo (Iakobo 5:13-18). Mai te peu e eita o ˈna e na reira i roto i te hoê taime tano mau, na te anaanatae rahi o ta outou e rave ra e ia vai viivii ore te amuiraa e turai ia outou ia haere e faaite i te reira i te mau matahiapo. — Levitiko 5:1.

22. No te aha e nehenehe ai e parau e aita te irava i roto i te Korinetia 1, 1:11, e faatia ra i te afaifai parau?

22 I muri aˈe i to outou faaiteraa i ta ˈna hapa, e nehenehe paha e aˈohia te taata i rave i te hara, e ere hoi te reira i te hoê tumu no te oaoa. Teie nei râ, te hoê taata tei aˈohia, e ooti mai oia i te hotu, oia hoi te parau-tia (Hebera 12:11). E tia ia faaitehia i te mau hara rahi i te feia o tei haamauhia no te faaafaro i te mau huru haparaa atoa, eiaha râ i te feia afaifai parau o te nehenehe e haaparare atu i te reira. Teie ta Paulo i papai i te mau kerisetiano no Korinetia: “Ua faaitehia mai au ia outou, e au mau taeae, e to te fetii o Heloe e, e mârôraa tei roto ia outou.” (Korinetia 1, 1:11). Te paraparau ra anei te mau melo o taua fetii ra no nia i to ratou mau hoa kerisetiano? Aita, te faaite ra râ ratou te ohipa e tupu ra i te hoê matahiapo tei nehenehe e afai mai i te tauturu ta vetahi e hinaaro mau ra no te haere â i nia i te eˈa o te ora.

23. Eaha te uiraa te tia ia hiˈopoahia?

23 Mai te peu e e tauturu tatou i te hoê taata ia faarue i te afai parau tia ore, no to ˈna maitai ïa tatou e na reira ˈi. Teie ta te hoê parau paari e faataa ra: “O tei ara i to ˈna vaha, na tiai ïa i to ˈna ora; o te taata râ e hamǎmǎ hua i to ˈna vaha e pohe to ˈna.” (Maseli 13:3). No reira ˈtura, e mau tumu maitai e vai ra ia tatou ia ore tatou e faaohipa i te paraparauraa tia ore e te pari haavare ino mau. E nafea ïa tatou e nehenehe ai e tapea i te paraparauraa tia ore? Na te tumu parau ïa i muri nei e pahono atu i taua uiraa ra.

Eaha ïa ta outou e pahono mai?

◻ Eaha te taa-ê-raa e vai ra i rotopu i te afaifai-parau-noa-raa e te pari haavare?

◻ Nafea te hoê paraparau-noa-raa e nehenehe e riro mai ei parau faaino?

◻ Eaha vetahi mau tumu no reira tatou e haapae ai i te paraparauraa tia ore?

◻ No te aha e ere tatou i te taata faaino ia faaite anaˈe tatou i te hoê hapa ino roa tei ravehia e te hoê hoa kerisetiano?

[Hohoˈa i te api 25]

Eiaha na tatou ia parau ino atu no nia i te tahi taata, mai te huru ra ïa e te teˈa nei tatou i te hoê ohe na muri.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono