VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w89 1/10 api 10-15
  • Te faautua ra anei outou i te ao nei maoti to outou faaroo?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te faautua ra anei outou i te ao nei maoti to outou faaroo?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1989
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Ua au to Noa haerea i te Atua
  • No te aha te Atua e haamou ai i te amuiraa o te mau mea nei
  • Te haavaraa i faatupuhia i te tau o Noa: te hoê hohoˈa
  • No te ora mai, ia pee anaˈe na tatou i te faaroo o Noa
  • Ia roaa ia outou e rave rahi mau haamaitairaa e o Noa
  • ‘Ua au to ˈna haerea i te Atua’
    A pee i to ratou faaroo
  • No te aha te Atua i au roa ˈi ia Noa—te faufaaraa ia tâuˈa
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2008
  • “Ua au to Noa haerea i te Atua”
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova—2013
  • Ua faahapa te faaroo o Noa i to te ao
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1989
w89 1/10 api 10-15

Te faautua ra anei outou i te ao nei maoti to outou faaroo?

“No te faaroo hoi to Noa, (...) i tarai ai i te pahi ia ora to ˈna fetii; faahapa ihora i to te ao”. — HEBERA 11:7.

1, 2. Eaha ta te oraraa o Noa e nehenehe e haapii mai ia tatou?

UA HOROA o Iehova ia Noa e to ˈna utuafare, aita i hau i te vau taata, i te haamaitairaa e o ratou anaˈe te mau taata o te ora ˈtu i te diluvi. Ua haapohe ihora oia i te tahi atu â mau taata tei ora na i te tau o Noa ma te haamoe atu ia ratou i roto i te mau pape. I te mea e o Noa to tatou tupuna hoê roa, e tia ˈtura ïa ia tatou ia haamauruuru ia ˈna no te faaroo ta ˈna i faaite.

2 E nehenehe tatou e haapii rahi mai no nia i te oraraa o Noa. Te parau mai nei te mau Papai ia tatou e no te aha ra te Atua i faaora ˈi ia ˈna inaha, ua haamou Oia i te mau taata no to ˈna ra ui. E na taua noâ mau papai no ô mai i te Atua ra, e haamaramarama maitai ra e hoê â huru haavaraa te topa mai i nia i to tatou nei ui. No reira, Iesu i parau ai e: “E ati rahi hoi tei te reira tau, aitâ ïa ati mai te matamehai mai o teie nei ao, e tae roa aˈenei i teie nei mahana, e e ore roa hoi a muri atu.” (Mataio 24:21). Ma te atuatu i te hoê â huru faaroo e to Noa, e nehenehe ai tatou e tiaturi papu e e ora ˈtu i te haamouraa fatata roa o te amuiraa o te mau mea iino no teie nei tau. — Roma 15:4; hiˈo Hebera 13:7.

3. No te aha o Iehova i afai mai ai i te diluvi?

3 I roto i te roaraa e 1 656 matahiti tei faataa ê te poieteraa o Adamu i te diluvi, mea iti roa te taata o tei faaite e te hinaaro nei ratou e rave i te maitai. Ua topa roa te faito i te pae morare. “Ite aˈera Iehova, e ino rahi to te taata o te ao nei, e ua ino anaˈe te mau manaˈo atoa, e te mau opuaraa atoa o te aau i te mau mahana atoa ra.” (Genese 6:5). Ua riro te haavîraa uˈana, te imiraa i te mea e navenave ai ra e te parahiraa te mau melahi i nia i te fenua ma te rave i te tino taata, e faaipoipo atura i te mau vahine e fanau aˈera i te hoê nunaa aito, ei tumu o tei aratai e ia faatupuhia te haavaraa a te Atua i nia i taua ao tahito ra. Ua parau Iehova ia Noa e: “Ua fatata roa te hopea o te taata atoa ra ia ˈu; ua î hoi te fenua i te parau-tia ore ia ratou.” Ua tapae roa te faaoromai o te Poiete, te “Haava i to te ao atoa nei”, i te hopea. — Genese 6:13; 18:25.

Ua au to Noa haerea i te Atua

4. a) Eaha to Iehova manaˈo no nia ia Noa, e no te aha? b) Noa ˈtu â e na Ta ˈna parau-tia i faaue e ia haamouhia te ao iino, mea nafea to te Atua faaiteraa i to ˈna here ia Noa e to ˈna utuafare?

4 Mea taa ê roa o Noa i te mau taata e ora ra i to ˈna ra tau. Ua “arohahia mai oia e Iehova ra. (...) E taata hau Noa i te parau-tia e te piˈo ore i to ˈna ra ui: e ua au to Noa haerea i te Atua.” (Genese 6:8, 9.) No te aha e nehenehe ai e parau e ua au to Noa haerea i te Atua? No te mea te rave ra oia i te ohipa maitai: ei hiˈoraa, ua poro oia no te paruru i te parau-tia e ua patu atura i te araka ma te faaroo e te auraro. No reira, noa ˈtu te Atua i haamou i te ao tahito ra, o tei ino roa, ua “faaora ihora râ ia Noa i te taata i aˈo i te parau-tia ra, o te toovau ïa i te feia i faaorahia ra, a hopoi mai ai oia i te diluvi i teie nei ao paieti ore ra.” (Petero 2, 2:5.) Aita, aita Iehova, to tatou Atua parau-tia e o tei î roa i te aroha i haamou i te taata parau-tia e te taata iino. Ua faaue aˈera oia ia Noa e patu i te hoê araka rahi no te faaora ia ˈna, to ˈna utuafare fetii e vetahi mau animala, e te reira no te faaî faahou i te fenua i muri aˈe i te diluvi. E ua parauhia no Noa e: “O ta ˈna ïa i rave maite.” — Genese 6:22.

5. Mea nafea to te mau Papai faataaraa i te parau-tia e te faaroo o Noa?

5 A oti ai te araka i te patuhia, ua parau atura te Atua ia Noa e: “A haere oe e to fetii atoa i roto i te pahi; o oe hoi ta ˈu taata parau-tia i ite i mua i tau aro i teie nei ui.” Ua faatia o Paulo i taua mau tupuraa ra na roto i teie mau parau e: “No te faaroo hoi to Noa, a faaitehia mai ai oia e te Atua i te mau mea aore â i itea maira, e roohia ihora e te mǎtaˈu, i tarai ai i te pahi ia ora to ˈna fetii; faahapa ihora i to te ao, e riro atura oia ei fatu i te parau-tia e noaa i te faaroo ra.” — Genese 7:1; Hebera 11:7.

6. Mea nafea, maoti to ˈna faaroo, Noa i faautua ˈi i te ao i reira oia i ora ˈi?

6 E faaroo faahiahia mau to Noa. Ua tiaturi o ˈna i te parau a te Atua: e faaore roa oia i taua ui ra. Ua faatupu o Noa i te hoê mǎtaˈu faaora ia farii mai Iehova ia ˈna, e ua faaroo atura oia ia ˈna ma te patu i te hoê araka ia au maite i te mau faaueraa tei horoahia aˈera ia ˈna ra. Hau atu, ua paraparau ihora taua taata poro no te parau-tia ra i to ˈna mau taata-tupu no nia i te haamouraa o te fatata roa i te topa mai i nia i te fenua nei. Teie râ, aita ratou i faaroo noa ˈˈe ia ˈna; noa ˈtu â râ, ua patoi aˈera o Noa e ‘ia au to ˈna huru i to te ao atoa’. (Roma 12:2, V.C.J.S.) Ma te taa ê hoi, maoti to ˈna faaroo, ua faautua ihora o Noa i te ao ino e ua faaite aˈera oia e e mea tia iho â ia haamou-roa-hia taua ao ra. Ua faaite maira to ˈna auraro e ta ˈna mau ohipa no te parau-tia e ua nehenehe aˈera vetahi mau taata e ora mai, mai ia ˈna ra te huru e to ˈna utuafare, ahiri e ua hinaaro ratou e taui i to ratou huru oraraa. Oia mau, ua haapapu atura o Noa e, noa ˈtu te mana o te tino hara, te ao ino e haaati ra ia ratou e te Diabolo, e nehenehe ta te taata e ora i te hoê oraraa o te fariihia e te Atua.

No te aha te Atua e haamou ai i te amuiraa o te mau mea nei

7. Mea nafea tatou e ite ai e te ora ra tatou i te tau hopea?

7 Ua itehia i te mau ahuru matahiti atoa o te XXraa o te senekele i te ao nei i te topa-roa-raa i roto i te ino, mai te omuaraa iho â o te Tamaˈi rahi Matamua. Ua tapae roa te viiviiraa i te pae taatiraa, te taparahiraa taata, te haavîraa uˈana, te tamaˈi, te aroha ore, te popore taoˈa e te faaohiparaa i te toto ma te tia ore, i te hoê faito e e te aniani nei te feia e here ra i te mea tia mai te peu e nehenehe taua mau tupuraa ra e rahi faahou atu â. Teie nei râ, ua faahiti aˈera te Bibilia i te ino rahi ta to tatou nei ui e ite, ma te horoa i te hoê haapapuraa hau atu e te ora nei tatou i “te [tau] hopea”. — Timoteo 2, 3:1-5; Mataio 24:34.

8. Eaha te faahitiraa i horoahia no nia i te parau ra hara?

8 I to tatou nei tau, aita te rahiraa o te taata e ite ra e eaha mau na te hara. Ua hau atu i te 40 matahiti, ua horoa te pâpa Pie XII i teie nei parau: “Ua riro te hara o teie nei senekele ei ereraa o te auraa o te parau hara.” Aita teie nei ui e hinaaro ra e farii i te manaˈo o te hara e te faahaparaa ia ˈna iho. I roto i ta ˈna buka ra Eaha ˈtura te ohipa i tupu no te hara? (beretane), ua papai o Karl Menninger e: “Fatata roa te parau iho ‘hara’ (...) i te moe — te parau, e te manaˈo o te hara. No te aha? Aita anei te taata e hara faahou nei?” Ua moe i te rahiraa i te iteraa e e eaha te mea maitai i te mea ino. Aita râ tatou i maere i te reira, no te mea ua tohu ihora o Iesu i taua huru tupuraa ra ia ˈna i horoa i ‘te tapao no to ˈna hoˈiraa mai’ o te haapapu mai i te “tau hopea”. — Mataio 24:3; Daniela 12:4.

Te haavaraa i faatupuhia i te tau o Noa: te hoê hohoˈa

9. Eaha te faaauraa ta Iesu i faatupu i rotopu i te tau o Noa e te ohipa e tupu i To ˈna hoˈi-faahou-raa mai?

9 Ua haamau Iesu i te hoê taairaa i rotopu i te mau ohipa o tei tupu i te tau o Noa e te ohipa e tia i te tupu mai i te matahiti 1914 mai, i roto i To ˈna hoˈiraa mai i roto i te puai o to ˈna Basileia. Te parau nei oia e: “Mai tei te anotau ra ia Noa ra, oia atoa te haerea mai o te Tamaiti a te taata nei [Iesu]. Mai tei te anotau i mua iho i te diluvi ra, te amu ra ratou i te maa e te inu ra, te faaipoipo ra e te horoa ra ia faaipoipohia, e tae roa aˈera i te mahana i tomo ai Noa i roto i te pahi; aore roa i ite, e roohia noa ihora ratou e te diluvi, pau roa ˈtura ratou; oia atoa te haerea mai o te Tamaiti a te taata nei.” — Mataio 24:37-39.

10. Mea nafea to te rahiraa o te mau taata e faaite ra e aita ratou e ite ra i te mau tupuraa taa maitai o te tuati i te hoˈiraa mai o te Mesia?

10 Oia mau, mai te mau mahana o Noa, aita te mau taata e ite ra i te mau mea e tupu ra i to tatou nei tau. Ma te haapao noa i ta ratou ohipa i te mau mahana atoa e ma te faaohipa noa i ta ratou mau hiˈoraa miimii, te patoi nei ratou i te ite e mea taa ê te mau huru tupuraa no teie nei tau i tei tupu i mutaa ihora, e ua tano te reira, ia au i ta Iesu i parau, i te mau huru tupuraa e tapao i te tau hopea. A hia ˈtura matahiti i teie nei, te faaite nei te mau Ite o Iehova i teie nei ui, e ua haamata te taeraa mai o Iesu ei Arii mesia i roto i te raˈi i te matahiti 1914 ra, e ua tuati e “te hopea o teie nei ao”. (Mataio 24:3.) Te faaooo nei te rahiraa o te mau taata i te poroi no nia i te Basileia, e ua tohu-atoa-hia teie huru tupuraa ra. Oia mau, ua papai te aposetolo Petero e: “Ia ite ra outou i teie e ia tae i te mau mahana hopea ra, e itea mai ai te feia tâhitohito, i te haapaoraa i to ratou iho hinaaro, e te parauraa mai e, Teihea te haerea mai no ˈna i parauhia ra? te vai noa nei â hoi te mau mea atoa mai te taotoraa mai â o te feia metua ra, mai te hamaniraa mai â i te matamua ra.” — Petero 2, 3:3, 4.

11. No te aha aita e otoheraa to teie nei ui ia tupu anaˈe te ati rahi?

11 Teie nei râ, aita to te mau melo o teie nei ui e otoheraa ia tupu anaˈe te ati rahi. No te aha? No te mea te faatia nei te mau aamu bibilia i te faatupuraahia te mau haavaraa tahito no ǒ mai i te Atua ra e tei riro ei hohoˈa no te ohipa ta te Atua e rave i to tatou nei tau (Iuda 5-7). Te haapapu ra te mau parau tohu bibilia ta ratou e ite noa ra e tei hea roa tatou i roto i te roaraa o te tau. Aita e nehenehe i te ui no teie tau ia ore e ite i te ohipa pororaa e faatupuhia ra e te mau Ite o Iehova e te haapao maitai ta ratou e tapea noa ra noa ˈtu eaha te mau huru tupuraa, mai ia Noa ra te huru.

12. Ei faataaraa, eaha te faaauraa ta Petero e horoa ra i rotopu i te haamouraa o te ao i te tau o Noa e te haamouraa e tupu i nia i “te raˈi e te fenua e vai nei”?

12 Te faataa ra o Paulo e eaha te ohipa e roohia i nia i te feia o te ore e tâuˈa i taua mau faahitiraa parau ra. Mai ia Iesu, te faahaamanaˈo ra te aposetolo i te ohipa i tupu i te tau o Noa. Ua papai oia e: “Te tia ra hoi ia ratou te haamoe i teie, e na te parau a te Atua i hamani i te raˈi i tahito ra, e te fenua i vai i raro i te miti, e tei araa i nia i te miti: i pohe ai te reira fenua i te ninaraahia e te miti: area te raˈi e te fenua e vai nei, te tapeahia nei ïa e taua parau ra no te auahi ia tae i te mahana haavaraa, i te poheraa o te feia paieti ore ra.” — Petero 2, 3:5-7.

13. No te mau ohipa fifi no a muri aˈe, eaha te aˈoraa a Petero te tia ia peehia?

13 I te mea e ua papu maitai e ua fatata roa te tupuraa o taua haavaraa no ǒ mai i te Atua ra, eiaha tatou ia vaiiho e ia haavarehia tatou aore ra ia haaparuparuhia tatou e te feia tâhitohito. Aita hoê aˈe mea e faahepo ra ia tatou ia pee i to ratou huru. Te horoa nei o Petero i teie nei aˈoraa: “E teie nei, e mou anaˈe taua mau mea atoa nei, mai te aha to outou huru e tia ˈi i te haapao maitai e te paieti; i te tiairaa e te ruraa ˈtu ia tae mai taua mahana o te Atua ra, te mahana e mou ai te raˈi i te tutuihia i te auahi, e e tarapape te mau mea rii tumu i te veavea rahi? Te tatari nei râ tatou i te raˈi apî e te fenua apî ta ˈna i parau maira, i te vai-mau-raa o te parau-tia ra.” — Petero 2, 3:11-13.

No te ora mai, ia pee anaˈe na tatou i te faaroo o Noa

14. Eaha te mau uiraa e nehenehe e tauturu ia tatou ia hiˈopoa ia tatou iho?

14 I teie nei mahana, e tia atoa ia tatou ia faaruru i te hoê â huru tupuraa mai ia Noa e to ˈna utuafare, ia roaa e ia tapea mai te ravea no te ora mai. Mai ia Noa, te faautua nei te mau Ite o Iehova i te ao nei maoti to ratou faaroo ta ratou e haapapu ra e te mau ohipa maitai. Teie râ, e tia i te mau taata tataitahi ia uiui i teie nei mau uiraa: ‘Eaha te ohipa ta ˈu e rave nei? Mai te peu e, e tupu mai te ati rahi ananahi, e haava anei te Atua e e nehenehe vau e ora ˈtu? Mai ia Noa o tei “piˈo ore i to ˈna ra ui”, e itoito anei to ˈu no te faaite e mea taa ê roa vau i to teie nei ao? Aore ra mea fifi i te tahi taime ia faataa ê i te hoê taata no teie nei ao e o vau iho no nia i ta ˈu mau raveraa, ta ˈu mau paraparauraa, aore ra ta ˈu mau faaneheneheraa?’ (Genese 6:9). Ua parau o Iesu no ta ˈna mau pǐpǐ e: “E ere ratou i to teie nei ao, mai ia ˈu nei hoi e ere i to teie nei ao.” — Ioane 17:16; hiˈo Ioane 1, 4:4-6.

15. a) Ia au i te Petero 1, 4:3, 4, eaha to tatou hiˈoraa no nia i te huru feruriraa e te haerea no teie nei ao ta tatou i rave na i mutaa ihora? b) Eaha te tia ia tatou ia rave mai te peu e, e faaino mai to tatou mau hoa no mutaa ihora i roto i te ao, ia tatou?

15 Te horoa nei o Petero i teie nei aˈoraa e: “To tatou hoi maa taime i mairi aˈe i to tatou oraraa nei, atire ïa i te raveraa i to te Etene hinaaro, a rave ai i te peu tiaâ ra, e te hinaaro tia ore ra, e te inu rahi, i te uaina ra, e te amuiraa hauti ra, e te faataero i te ava ra, e te mau peu atâta a te idolo ra: e te maere ra ratou i te mea aore outou i amui atoa ia ratou i taua peu hauti rahi ra, ma te faaino hoi ia outou.” (Petero 1, 4:3, 4). Te faaino nei paha to outou mau hoa no mutaa ihora i roto i te ao nei ia outou, no te mea e au ra to outou haerea i te Atua e eita outou e horo faahou ra e o ratou no te rave i te ino. Teie râ, ia au i te hiˈoraa o Noa, e nehenehe ta outou e faautua ia ratou maoti to outou faaroo e te mau ohipa maitatai ta outou e rave ra ma te haehaa. — Mika 6:8.

16. Eaha to te Atua manaˈo no nia ia Noa, e eaha te mau uiraa e nehenehe e tauturu ia tatou ia hiˈopoa i to tatou mau manaˈo hohonu e to tatou haerea?

16 No te Atua, e taata parau-tia o Noa. Ua “arohahia mai [taua patereareha haapao maitai ra] e Iehova ra”. (Genese 6:8.) Ia hiˈopoa maitai anaˈe outou i to outou mau manaˈo hohonu e to outou haerea i raro aˈe i te maramarama o te mau faaueraa tumu a te Atua, e manaˈo anei outou e te farii ra oia i te ohipa ta outou e rave ra? A feruri na i te mau vahi ta outou e haere pinepine ra. Te rave ra anei outou i te tahi taime i te mau peu faaanaanataeraa hairiiri o tei parare roa i teie mahana? Te parau nei te parau a te Atua e e tia ia tatou ia rave i te mea viivii ore, te mea mâ e te faaitoito ei haamanaˈoraa no tatou (Philipi 4:8). Te haapii maite ra anei outou i te parau a te Atua ia nehenehe outou ‘e haamataro i te ite i te maitai e te ino’? (Hebera 5:14.) Te faarue ra anei outou i te mau amuimuiraa iino e te hinaaro hohonu ra anei outou e amuimui atu e vetahi mau taata e haamori ra ia Iehova i te mau putuputuraa kerisetiano aore ra i te tahi atu mau vahi? — Korinetia 1, 15:33; Hebera 10:24, 25; Iakobo 4:4.

17. O tatou, te mau Ite o Iehova, nafea tatou ia pee i te hiˈoraa o Noa?

17 I muri aˈe i to ˈna faahitiraa i te parau no te paturaa i te araka, te parau nei te mau Papai e: “Ua na reira hoi Noa i te mau mea atoa ta te Atua i faaue mai ia ˈna ra, o ta ˈna ïa i rave maite.” (Genese 6:22). Ua faaite atoa taua taata paieti ra e, e ite o Iehova itoito mau oia, ma te haere atu i roto i te pororaa. Mai ia Noa, e nehenehe outou e riro mai ei taata paruru aueue ore no te mau mea tia, ma te riro ei taata poro tamau no te parau-tia. Noa ˈtu e mea iti roa o te faaroo mai, a tamau â tatou ma te itoito i te faaara ˈtu i to tatou mau taata tupu i te hopea o te ao iino. A ohipa na ma te tahoê e to outou mau hoa kerisetiano, ia nehenehe te ohipa e faariro te taata ei pǐpǐ ia tupu hou te hopea e tae mai ai. — Mataio 28:19, 20.

18. I nia iho i tei hea faito o Iehova e nehenehe ai e parau i teie mahana o vai te feia e ora mai i te ati rahi?

18 I nia i te niu o te mau ture tia ta ˈna i rave e ia aurarohia i te tau o Noa, te faataa ra ïa te Atua i teie nei e o vai te ora mai e o vai te pohe i roto i te ati rahi. Ua faaau o Iesu i te ohipa faataaraa o te tupu nei i teie nei tau e te ohipa ta te tiai mamoe e rave ia faataa ê anaˈe oia i te mau mamoe i te mau puaaniho (Mataio 25:31-46). Aita te feia e patu ra i to ratou oraraa i nia i te tahi mau hinaaro e i nia i te tahi mau huru hiˈoraa miimii e anaanatae ra e ia mou teie nei ao. Eita ratou e ora mai. Area, te feia o te ore e pee nei i te mau peu viivii o teie nei ao, o te tapea nei i te hoê faaroo paari mau e o te tamau â i te poro i te poroi o te Basileia e i te faaite i to ratou taata-tupu e te fatata maira te haavaraa a Iehova, e roaa ia ratou i te haamaitairaa a te Atua e e ora ratou. Ua parau aˈera o Iesu e: “Toopiti pue taata i roto i te aua ra; e riro te tahi, e ora ˈtu te tahi. Toopiti pue vahine i te taviriraa i te mule; e riro te tahi, e ora ˈtu te tahi.” — Mataio 24:40, 41; Tesalonia 2, 1:6-9; Apokalupo 22:12-15.

Ia roaa ia outou e rave rahi mau haamaitairaa e o Noa

19. Eaha te haaputuputuraa ta Isaia e ta Mika i tohu no te mau mahana hopea?

19 I roto i te tahi mau parau tohu o te nehenehe e faaau atu, ua faataa o Isaia raua o Mika, i raro aˈe i te aratairaa a te Atua, i te ohipa e tupu i te tau hopea. Ua tohu raua i te mea ta tatou e ite nei i teie mahana: te hoê nǎnǎ taata o te faaohipa hohonu ra i te parau-tia, o te haere ra i rapae i te ao fatata roa i te mou, e te paiuma ra ratou i te mouˈa taipe o te haamoriraa moˈa. Te horoa nei ratou i teie titauraa ra e: “E haere mai, e haere tatou i nia i te mouˈa o Iehova, i te fare o te Atua o Iakoba; e na ˈna e haapii mai i ta ˈna haapaoraa, e haere tatou na te eˈa ta ˈna e faaite maira.” (Isaia 2:2, 3; Mika 4:1, 2). Te haere ra anei outou e teie nei nǎnǎ taata oaoa mau ra?

20. Eaha te mau haamaitairaa e roaa i te feia e faautua nei i te ao maoti to ratou faaroo?

20 Ua faahiti atoa o Isaia e o Mika i te mau haamaitairaa e noaa i te feia e faautua ra i te ao nei maoti to ratou faaroo. E tupu ïa te hau e te parau-tia mau i rotopu ia ratou, e aita ratou e haapii faahou i te tamaˈi. Tei ia ratou ïa te tiaturiraa papu ia roaa mai i te hoê haamaitairaa no ǒ mai ia Iehova ra e “e parahi râ ratou o te taata atoa i raro aˈe i ta ˈna iho vine, e i raro aˈe i ta ˈna iho suke.” E tia râ i te taata tataitahi ia maiti papu maitai, no te mea e piti eˈa to mua ia ˈna, mai ta Mika e faaite ra na roto i teie nei mau parau e: “E haere noa te mau taata ěê atoa ma te iˈoa anaˈe o to ˈna iho atua; e haere râ tatou ma te iˈoa o Iehova, o to tatou ïa Atua e a muri noa ˈtu.” — Mika 4:3-5; Isaia 2:4.

21. Nafea e roaa ai ia outou i te haamaitairaa faahiahia mau no te ora mure ore i nia i te fenua nei?

21 Te haapapu maitai maira te mau Papai e, no te ora ˈtu i te ati rahi, e tia ia roaa ia tatou i te hoê faaroo paari mau. Ua roaa ia Noa i te hoê faaroo mai te reira te huru. Mai te reira atoa anei to outou faaroo? Mai te peu e e, e riro atoa ïa outou mai ia ˈna ei “fatu i te parau-tia e noaa i te faaroo ra.” (Hebera 11:7.) Ua ora mai o Noa i te haamouraa no ǒ mai i te Atua ra tei roohia i nia i to ˈna ra ui. Aita oia i ora noa e 350 matahiti i muri aˈe i te diluvi, e faatiahia râ oia e te tiaturiraa e ora e a muri noa ˈtu i nia i te fenua nei. Auê ïa haamaitairaa faahiahia mau e (Hebera 11:13-16)! E nehenehe atoa e roaa ia outou i taua haamaitairaa ra e o Noa, to ˈna utuafare e te tahi tau milioni taata e au ra i te parau-tia. Nafea hoi? Ma te mau papu tae noa ˈtu i te hopea e ma te faautua i te ao nei maoti to outou faaroo.

Te haamanaˈo ra anei outou?

◻ No te aha e mea faufaa no te mau kerisetiano ia hiˈopoa maitai i te oraraa o Noa?

◻ Eaha ta te feia no to tatou nei tau e ore roa ˈtu e ite ra, e na te reira hoi e aratai tia ra ia ratou i te haamouraa?

◻ Mai ia Noa ra, nafea tatou e nehenehe ai e faautua i te ao nei?

◻ Mea nafea tatou e nehenehe ai, mai ia Noa, e riro ei feia poro no te parau-tia?

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono