Hamani-ino-raa i te fenua Burundi — Faatura-ore-raa i te hoê parau tǎpǔ no nia i te tiamâraa i te pae faaroo!
Ua faarirohia te tiamâraa i te pae no te haamoriraa ei ohipa matamua i roto e rave rahi fenua no te pae tooa o te râ. Teie râ, te faahohoˈa maitai ra ïa te hamani-ino-raa i te pae faaroo o te parare nei i te fenua Burundi, i Afirika, i te huru faito paruparu o taua tiamâraa ra. Tera râ, ia ore anaˈe te mau tiaraa tumu o te hoê noa ˈˈe pǔpǔ e tâuˈahia, aita ïa hoê noa ˈˈe taata e nehenehe e haapapu e e faaturahia ta ˈna iho mau tiaraa tumu. No te reira, te titau nei matou i to matou feia taio ia hiˈopoa i te ohipa e tupu ra i te fenua Burundi.
I TE 16 NO FEBUARE 1989, ua pupuhi mai te hoê mataˈi hamani-ino-raa tei tano no te tau o te mau mahana pouri i nia i te fenua Burundi, i Afirika no ropu. I taua mahana ra, ua rave te peretiteni o te Repubilika no Burundi, o Pierre Buyoya, i te hoê putuputuraa e te mau tavana rahi o te mau oire iti. I muri aˈe i taua putuputuraa ra, ua haamata aˈera te hoê hamani-ino-raa uˈana mau i te pae faaroo i nia i te mau Ite o Iehova i roto i te fenua Burundi atoa. Maa taime iti noa, ua tapeahia ˈtura, ma te tano ore hoi, te tahi mau tane, te tahi mau vahine e te tahi atoa mau tamarii, ua taparahihia aˈera ratou, ua hamani-ino-hia ˈtura e aita i horoahia aˈera i te maa na ratou.
Ia hiˈo-anaˈe-hia, mea haama roa e ia ravehia i te ohipa ino mai te reira te huru i to tatou nei tau. Teie nei râ, mea taa ê roa te ino e roohia i nia i te mau kerisetiano i te fenua Burundi. No te aha ra? No te mea aita e faaturahia nei te hoê parau tǎpǔ no nia i te tiamâraa i te pae faaroo.
Aita te Hau e tapea ra i ta ˈna parau
Tei roto roa te fenua Burundi i te ropuraa o te fenua Afirika, i raro noa ˈˈe i te ropuraa o te palaneta, te fanao nei râ taua fenua mouˈa ra i te hoê tau hau mǎrû e te au maitai (a hiˈo i te tabula). Mea iti roa te taata i faaroo i te parau no te fenua Burundi na mua ˈˈe i te avae atete o te matahiti 1988, a paraparau-rahi-hia ˈi no nia ia ˈna i roto i te parau apî i roto i te ao taatoa nei. I taua tau ra, ua tupu te hoê aroraa o te faatahe i te toto i rotopu i na pǔpǔ matamua e piti no roto i taua fenua iho: te mau Tutsis e te mau Hutus. Ma te tano mau, ua vaiiho taua aroraa ra i te hoê hohoˈa tano ore no te fenua Burundi i roto i te feruriraa o e rave rahi.
Teie nei râ, mea tano iho â e ia faatiatiahia taua fenua e haere ra i mua. E feia feruri roa te feia e ora ra i reira e e feia rave ohipa roa. Ua faahiˈo te hoê tumu parau i roto i te New York Times Magazine e “i roto i te mau ravea e rave rahi ta te hoê taata e haere mai e mataitai e nehenehe e ite, noa ˈtu e fenua veve, e fenua rave ohipa roa te fenua Burundi. Ua parau o Maurice Gervais, te tia tamau no te Fare moni no te ao nei, e ‘fenua e ravea teitei roa teie’”.
Teie nei râ, te faaino ra te huru tupuraa i te pae faaroo e itehia ra i te fenua Burundi i taua parau au maitai. Fatata 80 % o te feia e ora ra i reira, no roto ïa i te kerisetianoraa, no te katolikaraa iho â te rahiraa. Teie nei râ, ua tuu te mau pǔpǔ politita o tei faatere i taua fenua ra i te hoê huru tupuraa arepurepu mau no nia i te hamani-ino-raa i te pae faaroo. I te 16 no atopa 1985, ua horoa te Christian Century i teie hiˈopoaraa: “I roto i te roaraa o te matahiti i mairi aˈenei, ua rave te faatereraa no Burundi i te tahi mau raveraa no te faaaueue i te Ekalesia (...). Ua taotia-rahi-hia te tiaraa o te taata no te haamori e no te pure i mua i te rahiraa e o ˈna anaˈe iho. Ua opanihia aˈera te mau fare pure o te tahi mau haapaoraa (...) e ua opanihia te faaohiparaa i te reira; (...) ua tapeahia aˈera tau ahuru mau kerisetiano, ua hamani-ino-atoa-hia vetahi (...), e te taatoaraa, no te mea ua faaohipa ratou i to ratou tiaraa no te faaohipa i te hoê haapaoraa.”
Ua faatupu mai te raveraa i te mana e te hoê faatereraa apî arataihia e te peretiteni Pierre Buyoya i te avae setepa o te matahiti 1987, i te mau tiaturiraa rahi mau. Ua fafau aˈera te upoo apî o te Hau i to ˈna nunaa i te tiamâraa i te pae faaroo, e ua rave oioi atura oia i te mau ohipa atoa no te tapea i ta ˈna parau. Teie ta tatou e nehenehe e taio no taua tumu parau ra i roto i te hoê tabula o te faatere hau i te pae no te mau Ohipa no te mau fenua ěê no Marite: “I roto i te roaraa o te mau matahiti matamua o to ˈna peretiteniraa, ua faatupu o M. Buyoya i te mau tauiraa hohonu i roto i te politita no te Burundi no nia i te haapaoraa tei haamau-aˈena-hia. Ua tapea aˈera oia i te haereraa i mua o te hamani-ino-raa i te pae faaroo o tei faatupuhia e te faatereraa [no na mua ˈtu]. Ua faaora o M. Buyoya i te feia atoa tei tapeahia i roto i te mau fare tapearaa no ta ratou haapaoraa, ua haamatara faahou oia i te mau fare pure tei opanihia e ua faahoˈi oia i te mau Ekalesia te taatoaraa o to ratou mau faufaa o tei ravehia.” Na taua mau ohipa maramarama mau ra o tei rave e ia faaturahia te peretiteni Buyoya e te taatoaraa o te mau taata mea au roa na ratou te tiamâraa.
Teie nei râ, no te aha ïa te mau Ite o Iehova i riro ai ei tapao no te haavîraa i te pae faaroo?
Te mau Ite o Iehova — To ratou aroraa e ia faatiamâhia ratou
I roto i te roaraa o te tahi na ahuru matahiti, “ua riro mai [te Ekalesia katolika] ei pu puai mau i te pae faanavairaa faufaa e i te pae politita”, ta te New York Times ïa e faatia ra. I te tau te nunaa i riro ai ei pǔpǔ iti haihai roa, ua vaiihohia e na te Ekalesia “mai te tia ia parau, e faatere i te fenua”, no te mea na ˈna e hauti ra i te ohipa matamua i roto i te tuhaa o te rapaauraa e o te haapiiraa”. E ere atura ïa i te mea maere, a mǎtaˈu ai te faatereraa i te haapaoraa tei haamauhia.
Tera râ, a haamata ˈi te mau Ite o Iehova i ta ratou ohipa pororaa i mua i te taatoaraa i te fenua Burundi i te matahiti 1963, aita roa ratou i hinaaro noa ˈˈe e faaô atu i roto i te mau ohipa a te Hau. Tera râ, ua haapao noa ratou i te poro i “[parau apî maitai] o te basileia”. (Mataio 24:14.) I te mea e, ia au i te Bibilia, ‘e ere [te mau kerisetiano mau] no roto i teie nei ao’, ua faaea noa te mau Ite o Iehova ma te ore e faaô atu ia ratou i roto i te ohipa politita. O te reira hoi te tiaraa o te mau Ite o Iehova i roto i te ao atoa nei. — Ioane 17:16.
No to ratou haava manaˈo, aita te mau Ite o Iehova e hinaaro ra e faaô i roto i te mau pǔpǔ politita e e faahiti i ta ratou mau parau faatianiani poto noa. E pinepine te mau faatereraa i te hape ma te manaˈo e ua riro teie tiaraa i te oreraa e faaô i roto i ta ratou mau ohipa ei oreraa e turu i te nunaa, e oia atoa te hoê haerea no te haamou i te ohipa i haamanahia e te hau. E ere roa ˈtu i te reira. I nia i te fenua atoa nei, ua matauhia te mau Ite o Iehova ei mau taata hiˈoraa maitai o te faatura nei i te mau ture. Te pee nei ratou i te faaueraa bibilia e parau nei ia ratou ‘ia auraro’ maite i te mau faatereraa (Roma 13:1). Noa ˈtu e aita ratou e faatura ra i te mau taipe a te nunaa mai te mau reva aore ra i te faahanahana ˈtu na roto i te tahi aore ra te tahi ravea, aita râ ratou e faaite i te hoê huru faatura ore i mua i taua mau taipe ra. — Exodo 20:4, 5.
I te matahiti 1975, ua ani te mau Ite o Iehova i te hoê parau haamana no te haapapu e ua faariihia ta ratou ohipa e te ture. Teie râ, i te matahiti 1976, na te hoê faatahuriraa i te Hau e te nuu i faatopa i te faatereraa, e ua horoahia aˈera te mana i te peretiteni Jean-Baptiste Bagaza. Ua fafau oia i te tiamâraa i te pae o te haamoriraa. Teie nei râ, i te avae mati 1977, ua haamana-roa-hia aˈera te opaniraa o te ohipa a te mau Ite o Iehova. Ua tamata aˈera te mau Ite o Iehova o te ao atoa nei i te haamaramarama i taua tumu parau ra i te mau melo o te faatereraa a M. Bagaza. Ua afai aˈera ratou i te tahi mau rata, ua haere roa ˈtu ratou i te pu ohipa no te fenua Burundi i Farani e i te fenua Beletita, e ua farerei aˈera ratou i te tahi mau mana o te fenua, aita râ i upootia mai. I te matahiti 1987, ua tuuhia te tahi tau 80 Ite — mau tane e mau vahine — i roto i te fare tapearaa e rave rahi avae. Ua pohe atoa hoê i rotopu ia ratou i roto i taua tapearaa ra.
E, i te matahiti 1987, ua rave aˈera te taata faatere teitei i te pae o te nuu, o Pierre Buyoya, i te faatereraa na roto i te hoê faatahuriraa i te Hau. Ua oioi atura ïa i te roaaraa mai i te mau katolika e te mau porotetani i te parau faatia i te pae faaroo, aita râ i te mau Ite.
Te haapurararaa i te hamani-ino-raa i te pae faaroo
I muri aˈe i te putuputuraa ta te peretiteni Buyoya i haamau e te mau tavana rahi o te mau oire iti i te 16 no febuare 1989, ua faaitehia aˈera i te afata radio e te hoê o te mau fifi rahi roa ˈˈe te tia i te fenua Burundi ia aro atu oia hoi te maraaraa tei tapaohia e te mau Ite o Iehova. Mai te huru ra ïa e ua faahaerehia i te parau, ua haamata aˈera te mau tavana rahi o te mau oire iti no roto i te fenua i te faatupu i te hoê hamani-ino-raa rahi. Noa ˈtu e aita tatou e ite maitai ra i te taatoaraa o te mau parau iti, te faaite maira te mau tabula i muri nei i te tahi mau manaˈo no nia i te mea e tupu ra:
Oire iti no Gitega: Ua faahepo aˈera te tavana rahi o Yves Minani e ia vai ara noa te mau mutoi e te huiraatira no te tapea i te mau Ite o Iehova atoa. I muri aˈe, ua tomo aˈera te tahi mau mutoi no te parururaa i ǒ Edmond Ntibatamabi, te hoê taata poro pionie taa ê, e ua tapeahia aˈera oia. I roto i te roaraa o to ˈna tapearaa, aita i horoahia na ˈna i te maa. Ua paruparu roa oia e rave rahi mau taime no te mea aita oia i faatamaahia. Ua hamani-ino-atoa-hia oia no te mea e tia ia ˈna ia haapapu i te hoê parau i faahaerehia e te inu ra te mau Ite o Iehova i te toto taata — te hoê haavareraa hairiiri mau hoi te reira.
I muri aˈe ia Edmond, ua tapeahia o Aaron Ntikarahera e o Prime Ntimpirangeza, Ite o Iehova atoa, e ua tuuhia raua i roto i te fare tapearaa no Gitega. Ua roo-atoa-hia raua i taua atoa ra mau hamani-ino-raa.
Ua haapii o Charlotte Nijimbere, te vahine o te hoê tiaau haaati (te hoê tiaau ratere e haere ra e farerei i te tahi mau amuiraa), eaha te ohipa e farereihia ra e ta ˈna mau taeae kerisetiano. Ua tamata aˈera oia i te afai i te maa na ratou i roto i te fare tapearaa, ua tapeahia aˈera râ oia i te 16 no mati 1989 ei tauiraa e te mau mana faatere o tei hinaaro hoi, na roto i taua ravea ra, e tapea mai i ta ˈna tane.
Oire iti no Muramvya: Ua titau aˈera te tavana rahi Antoine Baza i te mau Ite atoa tei matauhia no te uiui atu ia ratou i te tahi mau uiraa. I te 4 no mati, ua haere aˈera te hoê pǔpǔ o te mau Ite o Iehova e ua pahono ratou ma te faatura i ta ˈna mau uiraa, ua patoi aˈera râ ratou i te faahiti atu i te tahi mau parau faatianiani politita.
Ua turai aˈera te tavana rahi i te huiraatira ia aro i te mau Ite o Iehova. I te 16 no mati, ua tomo te mau mutoi i roto i te mau fare a te mau Ite o Iehova matauhia, e ua haamata aˈera ratou i te tupai i te mau tane e te mau vahine no te mea aita ratou e faahiti nei i te mau parau faatianiani o te pǔpǔ politita. Ua haru aˈera ratou e ua opani atura i te fare toa a te hoê Ite, ma te faaere atu i to ˈna utuafare i te ravea e nehenehe atu ai ratou e tamaa.
I te 17 no mati, ua taparahihia aˈera e maha vahine no te mea te patoi nei ratou i te faarue i to ratou faaroo. Ua opanihia aˈera ratou i roto i te hoê piha iti o te fare tapearaa e aita e faahaereraa mataˈi, noa ˈtu e e pepe iti e 20 mahana ta te hoê i rotopu ia ratou.
I te 20 no mati, ua tomo atura te hoê pǔpǔ iti taata na roto i te puai, tei rave hoi i te mau raau e tei rave atoa i te mau turama, i roto i te nohoraa o te mau vahine Ite o Iehova. Ua taparahihia aˈera ratou e ua tiahihia aˈera ratou i to ratou nohoraa. I rotopu i te mau taata tei hamani-ino-hia, te vai ra te hoê vahine e 75 matahiti o tei haapii ra i te Bibilia e te mau Ite o Iehova e te tahi tau numera o te mau taurearea aita i naeahia e 14 matahiti.
Ua tamata aˈera o Pierre Kibina-Kanwa, taata faatere i te fare haapiiraa tuatahi no Nyabihanga, i te turai i ta ˈna mau tamarii haere haapiiraa Ite o Iehova ia tia i mua i te reva o te nunaa. No te mea aita oia i manuïa, ua faahoˈihia aˈera ratou e te fare haapiiraa. Ua turaihia aˈera piti ahuru ma piti Ite no taua oire ra ia horo ê ma te faarue i ta ratou mau faufaa atoa. I roto i te feia tei tapeahia, e nehenehe tatou e faahiti i te parau no Leonidas Ndayisenga, Leanard Kanyambo, Abednego Ntahorwamamiye, P. Bankangumurindi, Grégoire Kashi e Thadée Mbonihankuye.
Oire iti no Bujumbura: Ua titau aˈera o Macaire Nahimana, tavana hau no te mataeinaa no Muhuta, ia Vincent Kavunzo, ia Sylvestre Ndabazaniye e ia Ndizwe-Nzaniye — e Ite e toru atoa — i te hoê putuputuraa. I roto i taua putuputuraa ra, ua faahapahia ratou i te tururaa i te hoê aroraa o te fenua iho i tupu i te avae atete 1988. Noa ˈtu e aita te mau Ite o Iehova i faatupu noa ˈˈe i taua aroraa ra, i muri aˈe ua taparahihia aˈera e ua tapeahia ˈtura ratou.
Oire iti no Bubanza: Ua tapeahia aˈera e piti na Ite no te mea noa te vai ra ia ratou te tahi mau buka bibilia. I to ratou patoiraa i te horoa i te hoê tapao faatura i te pǔpǔ politita, ua afai aˈera ratou e te tavana hau Balthazar Kimbusa i roto i te hoê puhapa a te nuu. I reira, ua hamani-ino-hia aˈera ratou ma te faararerarehia i to ratou mau manimani rima.
Ta outou e nehenehe e rave
Ua faatupuhia te rahiraa o taua mau hamani-ino-raa i roto i te fenua iho, ma te ore te feia mataitai no rapae e ite atu. Teie nei râ, e operehia hau atu i te 13 mirioni vea no taua tumu parau ra i roto i te ao nei, i roto e 105 reo. Eita te mau hamani-ino-raa tei ravehia i te fenua Burundi e faatapuni-faahou-hia. Eita e ore e e riri te feia e au ra i te tiamâraa, no te mau faatura-ore-raa mai te reira te huru o te tiaraa o te taata — tiaraa no te reira te tahi tau tausani feia no Afirika i aro ai.
Te roo nei te fenua Burundi i te hoê fifi rahi ma te ore e tapea i ta ˈna parau fafau no te tiamâraa i te pae faaroo, te faaoreraa ïa i to ˈna roo ei nunaa rave ohipa roa e te haere ra i mua, tei roaa ia ˈna ma te rohirohi mau. Te hinaaro ra anei te fenua Burundi e ia hiˈohia oia mai te hoê nunaa feia rave ino ma te ore e feruri, i te pae faaroo? Aita matou e manaˈo ra. Mea maitai aˈe na matou i te manaˈo e aita te peretiteni Buyoya i haamaramarama-maitai-hia, e ua haavare ta ˈna mau tia hau ia ˈna.
E mau haavareraa maamaa mau te mau faahaparaa i faahitihia no nia i te mau Ite o Iehova, no te faatupu mai i te mau hinaaro tano ore mau. E ere roa ˈtu te mau Ite o Iehova i te hoê fifi no te faatereraa no te fenua Burundi, eita atoa no te tahi atu. E feia hau ratou e te faatura i te mau ture mai te tahi mau taipe a te nunaa. Ma te ore e pee i te mau parau i faahaerehia i te fenua Burundi, te patoi uˈana nei ratou i te inu i te toto na roto i te hoê noa ˈˈe ravea o te nehenehe e itehia — noa ˈtu e e nehenehe to ratou ora e fifihia. — Ohipa 15:28, 29.
E tamau noa ïa te mau kerisetiano mau o te ao atoa nei i te pure i roto i te autahoê no to ratou mau taeae no te fenua Burundi (Timoteo 1, 2:1, 2). E hinaaro e rave rahi mau taata e taio i teie nei vea, i te papai atu i te peretiteni Pierre Buyoya iho, no te ani ia ˈna ma te faatura e ia faaorehia te hamani-ino-raa i te pae faaroo e no te haamana roa i te ohipa a te mau Ite o Iehova. E tia i te fenua Burundi ia feruri maitai mai te peu e te hinaaro faahou ra oia e hoo faahou mai ia ˈna i mua i te mata o te ao taatoa nei.
His Excellency Major Pierre Buyoya
President of the Republic of Burundi
Bujumbura
REPUBLIC OF BURUNDI
[Hohoˈa fenua i te api 4]
(Hiˈo i te papai)
RWANDA
ZAÏRE
BURUNDI
TANZANIE
ROTO TANGANYIKA