“Mea oaoa roa na ˈu ia maiti i te ‘A ara mai na!’”
O te mau parau ïa ta Frank Senge i papai i roto i te Post-Courier, te hoê vea no Papua Niu Guinea. I roto i to ˈna tuhaa vea o te hebedoma no te 19 no tiurai 1988, ua faahiti oia e:
“Te faaite ra te api i reira e faataahia ˈi te mau tuhaa parau o te vea [A ara mai na!] e ‘ua neneihia oia no te maitai o te melo tataitahi o te utuafare’.
“‘Te faaite maira oia nafea râ ia faaruru atu i te mau fifi atoa e farereihia nei i to tatou nei tau’, ta tatou e taio faahou ra.
“E parau mau te reira. Taa ê atu i te tahi atu mau vea iti aore ra mau vea i te pae faaroo, te faataa ra A ara mai na! i te Atua na roto i te mau fifi o te ao nei e haaati ra ia tatou. (...)
“E nehenehe e itehia i roto i ta ˈu mau parau te hoê faatianianiraa i te pae faaroo (e ere vau i te [Ite]), (...) teie râ, mai te peu e e tia ia matou ia maiti i te vea faahiahia roa ˈˈe i roto i te mau vea neneihia no te utuafare, mea oaoa roa ïa na ˈu ia maiti i te A ara mai na!”
Te manaˈo nei matou e, e haafaahiahia atoa outou i te A ara mai na!. Ua neneihia te numera tataitahi i te hoê faito au noa e 11 250 000 vea, e ua haapararehia na roto i na reo e 54.
A tamatahiti na ia ˈu nei i te vea ra A ara mai na! E hapono atu vau i te tino moni ra e 120 tara, ia roaa ia ˈu 12 numera no taua vea ra (1 i roto i te avae).