E te mau tane, ia here atu na outou e ia faatura e tia ˈi
“E aroha râ te taata atoa i tana iho vahine, mai te aroha ia ˈna ihora.” — EPHESIA 5:33.
1, 2. a) Eaha te rahiraa mau faataaraa e itehia nei i roto i te ao nei? b) Teie râ, te manuïa nei e rave rahi feia faaipoipo i te aha?
TAU matahiti i teie nei, teie ta te hoê vea (Psychology Today) i parau: “I te mau matahiti atoa, te faaore nei te faataa i te mau moemoeâ faahiahia mau a hau atu i te hoê mirioni feia faaipoipo [marite]; i te mau Etats-Unis, te faito matahiti au noa o te mau faaipoiporaa, e 9,4 ïa matahiti. (...) I te tahi taime, mai te huru ra ïa e aita roa ˈtu e faaipoiporaa oaoa faahou i roto i taua fenua ra.” (Tiunu 1985). Ia taiohia te feia paari e te mau tamarii e peapea nei i te mau matahiti ia tupu te hoê faataaraa, fatata ïa e 3 mirioni ratou i roto noa i taua fenua ra. Inaha hoi, te maraa noa ˈtura te numera o te mau faataaraa i roto i te ao taatoa nei. E nehenehe atura ïa tatou e faaoti e aita roa ˈtu te here e te faatura e itehia ra i roto e rave rahi mau mirioni faaipoiporaa.
2 Teie râ, “te moehia ra te tahi pǔpǔ: oia hoi, te pǔpǔ o te feia e faaitoito nei ia vai maitai noa to ratou taatiraa, e oia hoi, ia ore roa te hoê noa ˈˈe mea maoti râ te pohe anaˈe ra, ia faataa ê ia ratou”. (Psychology Today.) Oia mau, i te tahi aˈe pae, te haa nei te mau mirioni feia faaipoipo ia ore ratou ia taa.
3. Eaha te mau uiraa ta tatou e nehenehe e ui?
3 Eaha ˈtura ïa no to outou faaipoiporaa? Te itehia ra anei i rotopu ia outou e to outou hoa faaipoipo, te hoê here e te hoê faatura mau? Na te hoê here hohonu mau anei e tahoê ra ia outou e ta outou mau tamarii? Aore ra na te huru inoino anei e faaino ra i te tahi taime i to outou mau auraa? Aita e taata tia i roto ia tatou, e e nehenehe iho â ïa te mau fifi e tupu mai i roto i te mau huru utuafare atoa, noa ˈtu te faaitoito ra te mau melo i te faaohipa i te hoê haerea kerisetiano. “Ua rave paatoa hoi i te hara, e ua ere i te haamaitai a te Atua ra.” — Roma 3:23.
4. Mai ta Paulo raua o Petero i faaite mai, na vai na mua te hopoia no te rave e ia oaoa noa te utuafare?
4 I te mea hoi e te roohia nei te mau utuafare atoa i te fifi, na vai atura ïa te hopoia no te rave e ia vai noa mai te hau e te au-maite-raa i roto i te utuafare fetii? Te horoa maira te mau aˈoraa a te mau aposetolo Paulo e o Petero i roto i ta raua mau episetole i te pahonoraa i taua uiraa ra. Teie hoi ta Paulo i papai: “Teie râ to ˈu hinaaro, ia haapao outou, e o te Mesia te upoo o te taata atoa nei, e o to te vahine ra upoo, o te tane ïa, e o to te Mesia ra upoo, o te Atua ïa.” E teie â ta ˈna i parau: “Ma te auraro maite hoi outou ia outou iho ma te mǎtaˈu i te Atua. E te mau vahine ra, e auraro outou i ta outou ihora mau tane, mai ta tatou i auraro i te Fatu ra. O te tane hoi to te vahine ra upoo, mai te Mesia atoa ra ei upoo ïa no te ekalesia.” (Korinetia 1, 11:3; Ephesia 5:21-23). Mai te reira atoa te huru aˈoraa a Petero e na ô ra e: “O outou atoa hoi, [ma te pee i te hiˈoraa o te Mesia,] e te mau vahine, e auraro maite i ta outou mau tane ra.” — Petero 1, 2:21 e tae atu i te 3:1.
Te Mesia: te hoê hiˈoraa faahiahia mau no te tamahanahanaraa
5, 6. Eaha te hiˈoraa ta Iesu Mesia i vaiiho mai i roto i ta ˈna huru faaohiparaa i te mana?
5 Mai te itehia ra i roto i te mau aˈoraa i faahitihia aˈenei, ia au i te mau Papai, o te tane te upoo o te utuafare. Eaha ïa te auraa? Nafea oia ia faaohipa i to ˈna mana? Mea ohie roa hoi no te hoê tane ia faahepo atu e ia faaturahia mai oia i te na ôraa e o ˈna ‘te upoo o te utuafare’, e o ‘ta te Bibilia hoi e parau ra’. Teie râ, te pee ra anei oia i te hiˈoraa o te Mesia ia na reira oia? Ua faahepo anei te Mesia i ta ˈna mau pǐpǐ e faatura mai ia ˈna? Ua parau atu anei oia ia ratou e: “O vai te Tamaiti a te Atua i ǒ nei? E tia ia outou ia faatura mai ia ˈu!” Aita, aita roa ˈtu Iesu i na reira, ua rave râ oia e ia faaturahia mai oia. Nafea ïa? I te horoaraa oia i te hiˈoraa maitai na roto i to ˈna haerea, ta ˈna mau parau, e to ˈna here. — Mareko 6:30-34.
6 Mea na roto atura ïa i te peeraa i te hiˈoraa o Iesu Mesia te hoê tane e te hoê metua tane e nehenehe ai e faaohipa maitai i to ˈna mana. Noa ˈtu â ïa e aita o ˈna i faaipoipo aˈenei, ua vaiiho mai o Iesu i te hoê hiˈoraa na te mau tane ma te faaite mai i to ˈna huru i nia i ta ˈna mau pǐpǐ. Tera ˈtura ïa te tahi hopoia na te mau upoo utuafare atoa, inaha, o Iesu te hiˈoraa maitai roa (Hebera 4:15; 12:1-3). Rahi noa ˈtu â te hoê tane i te pee maite i te hiˈoraa o te Mesia, rahi noa atoa ˈtu â ïa oia i te herehia e i te faaturahia mai. E tuatapapa maite anaˈe na i teie nei o vai mau na o Iesu. — Ephesia 5:25-29; Petero 1, 2:21, 22.
7. Eaha te huru manaˈo tamahanahana ta Iesu i pûpû atu i ta ˈna mau pǐpǐ, e o vai hoi te tumu no taua manaˈo tamahanahana ra?
7 I te hoê mahana, ua na ô atura Iesu i te hoê nahoa rahi taata e: “E haere mai outou ia ˈu nei, e te feia atoa i haˈa rahi, e tei teiaha i te hopoia, e na ˈu outou e faaora [tamahanahana]. A rave mai i tau zugo i nia ia outou, e ia haapiihia outou e au, te mǎrû nei hoi au e te haehaa o te aau: e e noaa hoi te ora [te tamahanahanaraa ia outou]. Te mǎrû nei hoi ta ˈu zugo e te mâmâ nei ta ˈu hopoia.” Eaha hoi ta ˈna e pûpû atura na te feia e faaroo maira ia ˈna. Te hoê ïa tamahanahanaraa i te pae varua. No hea mai râ hoi taua tamahanahanaraa ra? No parau noa maira Iesu e: “Aore hoi te hoê i ite i te Metua, maori râ o te Tamaiti; e ta te Tamaiti i hinaaro i te faaite atu.” Na roto i teie mau parau, ua faaite maira Iesu e e tamahanahana oia i ta ˈna mau pǐpǐ mau i te tamahanahanaraa pae varua ma te faaite mai ia ratou e o vai to ˈna Metua. Ua hinaaro atoa râ oia e parau e e itea ia tatou i taua tamahanahanaraa ra ia tahoê atu tatou ia ˈna, i te mea hoi e “te mǎrû nei hoi [o ˈna] e te haehaa o te aau”. — Mataio 11:25-30.
Nafea ia riro ei tane e ei metua tane aau mǎrû
8. Nafea te hoê tane e te hoê metua tane ia riro ei pu no te tamahanahanaraa?
8 Te tauturu mai nei te mau parau a Iesu ia tatou ia taa e, e tia i te hoê tane kerisetiano ia riro ei pu no te tamahanahanaraa no to ˈna utuafare, i te pae varua e i te pae no te here. Ia horoa oia i te hiˈoraa maitai na to ˈna utuafare fetii e ia haapii mai oia ia ratou ma te mǎrû, e tia ia ˈna ia tauturu ia ratou ia ite papu atu â e o vai te Metua i te raˈi ra. E itehia hoi i roto i to ˈna haerea i te huru feruriraa e te mau ohipa a te Tamaiti a te Atua (Ioane 15:8-10; Korinetia 1, 2:16). Auê ïa te oraraa i te mǎrû ia ora ˈtu i pihai iho i te hoê taata tei riro ei tane, ei metua tane e ei hoa here mau e! Ia riro noa hoi oia ei taata ohie roa ia haafatata ˈtu e ia ore atoa oia ia manaˈo e mea rahi roa ta ˈna ohipa no te faaroo mai i te mau melo o to ˈna utuafare. Oia mau, e tia ia ˈna ia ite nafea ia horoa i te hoê tariˈa faaroo, eiaha noa râ ia faaroo noa ˈtu. — Iakobo 1:19.
9. Eaha te fifi ta te mau matahiapo o te mau amuiraa e farerei nei i te tahi taime?
9 E riro hoi te reira i te aratai ia tatou ia faahiti i te parau no te hoê fifi e farereihia nei i te tahi taime e te tahi mau matahiapo e to ratou mau utuafare fetii. Mea pinepine e mea rahi roa te hopoia a te hoê matahiapo no te horoa i te mau mea e hinaarohia ra e te amuiraa i te pae varua. E tia ia ˈna ia horoa i te hiˈoraa maitai no nia i te mau putuputuraa kerisetiano, i te ohipa pororaa e te ohipa tiai (Hebera 13:7, 17). Teie râ, te itehia ra e te haa rahi nei te mau matahiapo no te amuiraa, e inaha, e rohirohi atura ïa te itehia e ratou. Aita ˈtura ïa ratou i haapao faahou i to ratou utuafare fetii, e o te mau fifi iho â ïa te tupu mai. E faahiti anaˈe na i te hiˈoraa o teie matahiapo oia hoi, mea rahi roa ta ˈna ohipa no te haapii i ta ˈna tamaiti, o tei rave i te tahi mau faanahoraa oia hoi na te tahi aˈe taata e amo i ta ˈna hopoia!
10. Nafea te mau matahiapo e nehenehe ai e faaohipa i to ratou mana ma te huru aifaito i roto i te amuiraa e i roto i to ratou utuafare?
10 Eaha ta teie hiˈoraa e haapapu maira? E tia ïa i te hoê matahiapo ia tapea i te hoê huru aifaito tano maitai i rotopu i ta ˈna mau hopoia no te amuiraa e ta ˈna mau hopoia no ta ˈna vahine e ta ˈna mau tamarii. Ei hiˈoraa, e pinepine te itehia e mea rahi roa ta te mau matahiapo ohipa i muri aˈe i te mau putuputuraa. Mai te peu e e nehenehe, e ere anei ïa i te mea mǎrû mau na ta ˈna vahine e ta ˈna mau tamarii ia ani atu oia i te hoê taata ia faahoˈi ia ratou i te fare maoti hoi i te faatiai maoro noa ia ratou i te Piha o te Basileia? Ia au maite i te faaueraa bibilia, e nehenehe e parau e ‘e haamata te ohipa a te hoê tiai i roto i to ˈna utuafare’. Ia ore te hoê matahiapo e tâuˈa i to ˈna utuafare, e nehenehe to ˈna tiaraa matahiapo e fifi. No reira, e te mau matahiapo, ia hamani maitai na outou i te mau melo o to outou utuafare e ia haapao atoa outou i te mau mea ta ratou e hinaaro ra i te pae varua iho â râ e i te pae no te here. — Timoteo 1, 3:4, 5; Tito 1:5, 6.
11, 12. Nafea e nehenehe ai e noaa i te hoê tane kerisetiano i te turu a to ˈna utuafare fetii, e eaha hoi te mau uiraa ta ˈna e nehenehe e ui?
11 Eita atoa te hoê tane kerisetiano tei riro hoi ei pu no te tamǎrû i to ˈna utuafare, e riro ei taata haavî. Eita o ˈna e opua noa ma te ore e ani atu i te manaˈo o to ˈna utuafare. I te tahi taime, e nehenehe ta ˈna e rave i te tahi opuaraa no nia paha i te tauiraa i ta ˈna ohipa aore ra i te tauiraa i te vahi nohoraa, aore ra i te tahi noa ohipa rii, mai te maitiraa i te hoê peu faaanaanataera i to ˈna utuafare. I te mea hoi e e parau ta te mau melo o te utuafare no te rave i taua huru opuaraa ra, eita anei ïa te hoê tane e te hoê metua tane atoa hoi, e faaohipa i te paari e i te mǎrû i te aniraa ˈtu i te taatoaraa i to ratou manaˈo? Mai te peu e ua ite o ˈna i to ratou manaˈo, e nehenehe atura ïa ta ˈna e rave i te hoê opuaraa maitai aˈe, faito-maitai-hia. Mea ohie roa ˈtu ïa na te mau melo atoa o te utuafare ia turu mai ia ˈna. — Hiˈo Maseli 15:22.
12 Ia au i te mau parau ta tatou i tuatapapa aˈenei, te itehia ra ïa e to outou tiaraa, tane e metua tane kerisetiano, e ere noa ïa te faaohiparaa i te aˈo i roto i te utuafare. Ia riro atoa râ outou ei pu no te tamǎrû. Te pee ra anei outou i te Mesia i roto i taua tuhaa ra? Te riro ra anei outou ei pu no te tamǎrû i to outou utuafare? — Ephesia 6:4; Kolosa 3:21.
A parahi i ta outou vahine ra ma te ite
13. Eaha te aˈoraa maitai roa ta Petero e horoa mai nei na te mau tane?
13 Mai ta tatou i ite aˈenei, ua horoa mai o Petero raua o Paulo i te mau aˈoraa maitai roa na te feia faaipoipo kerisetiano. I te mea hoi e e taata faaipoipo oia iho, ua noaa ïa ia ˈna i te aravihi e tae noa ˈtu i te aratairaa a te varua moˈa no te aˈo mai ia ratou (Mataio 8:14). Teie te aˈoraa faufaa mau ta ˈna i horoa mai i te mau tane atoa, oia hoi: “Oia atoa hoi outou, e te mau tane, ia parahi ia ratou ra ma te ite, i te faaturaraa ˈtu i te vahine, i te farii paruparu ra.” Mai teie te huru to te tahi tatararaa bibilia (a J. Wand) tatararaa i taua irava nei: “Oia atoa, e tia i te mau tane ia faaohipa i te mau faaueraa tumu kerisetiano ma te maramarama i roto i to ratou mau auraa e ta ratou mau vahine.” — Petero 1, 3:7.
14. Eaha te mau uiraa e tia ia ui i teie nei?
14 Eaha hoi te auraa te parau ra “e parahi e ta ˈna vahine ma te ite”, aore ra “ia faaohipa i te mau faaueraa tumu kerisetiano ma te maramarama”? Nafea hoi te hoê tane e nehenehe ai e faatura ˈtu i ta ˈna vahine? Oia mau, eaha te auraa na te hoê tane kerisetiano i teie aˈoraa a Petero?
15. a) No te aha vetahi mau faaipoiporaa e ore ai e mau? b) Eaha te hopoia mau te tia ia amo i roto i te hoê faaipoiporaa?
15 E rave rahi mau faaipoiporaa teie e mau noa nei i nia i te mau huru i te pae tino e oia hoi i nia i te taatiraa i te pae tino. Teie râ, eita te haviti anaˈe ra e nehenehe e haapapu mai i te paari o te hoê faaipoiporaa, no te mea e mea poto roa oia. Te feia i oti i te faaipoipohia e hia matahiti i te maororaa, e hinahinahia hoi te upoo e e miomio te iri. Eiaha râ ia moehia ia tatou e te faaipoiporaa, o te taatiraa ïa o na feruriraa e piti, o na huru e piti, o na haapiiraa e piti, o na manaˈo e piti no nia i te faufaaraa o te mau mea, o na huru paraparau e piti. E hopoia mau â teie! Mea faufaa roa ia papu ia tatou i te reira e itea ˈi ia tatou i te oaoaraa i roto i te faaipoiporaa. — Maseli 17:1; 21:9.
16. Eaha te auraa ‘ia parahi ia ˈna ra ma te ite’?
16 No te hoê kerisetiano, e parahi e ta ˈna vahine “ma te ite”, te auraa ra te ite-mau-raa ïa e eaha to ˈna mau hinaaro, eiaha noa i te pae tino, i te pae atoa râ no te here, no te feruriraa e i te pae varua, o te mea faufaa roa atoa hoi te reira. Ia ‘parahi oia ia ˈna ra ma te ite’, e taa ïa ia ˈna i te auraa o te tiaraa ta te Atua i haapao no ˈna. Te auraa atoa, e faatura oia i ta ˈna vahine. Aita roa ˈtu hoi te reira e tano ra i te manaˈo o vetahi mau taata o te tau o Petero, i reira “te mau vahine e ore roa ˈtu ai e tâuˈahia, e faarirohia ˈi ei mau mea haapaoraa ore e te viivii atoa hoi”. (The Anchor Bible.) Mai teie te huru ta te tahi huriraa bibilia o teie nei tau tatararaa i te mau parau a Petero: “E te mau tane, a ora i pihai iho i ta outou vahine ma te tâuˈa ˈtu i to ratou huru paruparu; ia faatura ˈtu na outou ia ratou.” (Français courant). Tera te hoê aˈoraa maitai roa tei moehia hoi i te tahi taime, i te mau tane.
17. a) Eaha te mau huru o “te vahine” te faariro ia ˈna “ei farii paruparu aˈe”, ei ‘natura paruparu’? b) Ei hiˈoraa, nafea te hoê tane e nehenehe ai e faaite e te faatura ra oia i ta ˈna vahine?
17 E ‘natura paruparu aˈe’ to te vahine i roto i teihea auraa? Oia hoi, i te mea hoi ia au i to ˈna hamaniraahia no te fanau, e pohehia oia i te maˈi avae e inaha, te tahi tau mahana, e nehenehe o ˈna e haaparuparu mai aore ra e iria noa. Mai te peu e eita ta ˈna tane e tâuˈa e te reira e e faahepo atu oia ia ˈna mai ta ˈna e faahepo atu na i te mau mahana atoa o te avae, aita roa ˈtu ïa o ˈna e faatura ˈtura ia ˈna. Mai te peu e mai te reira te huru, te faaite atura ïa o ˈna e te parahi ra oia ia ˈna ra ma te hoê ite ore miimii mau, eiaha râ ma te ite. — Levitiko 18:19; Korinetia 1, 7:5.
Nafea hoi ia faatura i te farii paruparu
18. a) Eaha te peu au ore i matauhia e vetahi mau tane? b) Eaha ïa te huru o te hoê tane kerisetiano i nia i ta ˈna vahine?
18 E nehenehe te hoê tane e here e e faatura i ta ˈna vahine mai teie te huru: ma te faaite atu ia ˈna e ma te parau atu e mea here roa na ˈna ia ˈna, e mea haapopou mau â na ˈna to ˈna mau huru. E nehenehe te hoê tane e haamatau i te faaino noa ˈtu i ta ˈna vahine ma te manaˈo paha e e riro te reira i te haafaufaa rahi mai ia ˈna. Inaha hoi, e ere roa ˈtu te reira te tupu, no te mea ia tamau noa o ˈna i te parau noa ˈtu e e maau ta ˈna vahine, e tia iho â ïa ia uiui e no te aha pai ïa o ˈna i faaipoipo ai ia ˈna. Ia na reira te hoê tane, e tapao ïa e aita to ˈna manaˈo e papu maitai ra no nia ia ˈna. Te hoê tane here mau, e faatura oia i ta ˈna vahine. — Maseli 12:18; Korinetia 1, 13:4-8.
19. No te aha e ere i te mea tano ia tuu roa te hoê tane i ta ˈna vahine i raro?
19 I roto i te tahi mau fenua, e peu matauhia e te mau tane, ia tuu roa i ta ratou mau vahine i raro roa ei faahua haehaa. No reira, ia faaite atu te tahi mau tane tapone i ta ratou vahine i te hoê taata ma te parau atu e “Gusai”, oia hoi te auraa ‘vahine maamaa’, e te reira, ia afaro mai te tahi atu taata i taua manaˈo ra ma te horoa mai i te tahi manaˈo maitai no nia i te vahine. Ia na reira te hoê tane kerisetiano i te faaite atu i ta ˈna vahine, e nehenehe mau anei e parau e te ‘faatura ˈtura oia ia ˈna’, ia au i te aˈoraa a Petero? I te tahi aˈe pae, te parau ra anei oia i te parau mau i to ˈna taata-tupu? Ia manaˈo oia, e vahine maamaa mau anei ta ˈna vahine? — Ephesia 4:15, 25; 5:28, 29.
20. a) Eaha te huru faahapahapa o te hoê tane ia ˈna iho ta ˈna e nehenehe e faaite i nia i ta ˈna vahine? b) Nafea oia ia ape i te reira?
20 E nehenehe â te hoê tane e erehia i te here e te faatura i ta ˈna vahine, ia moehia ia ˈna e e tuahine kerisetiano atoa oia, eiaha noa i te Piha o te Basileia, i te fare atoa râ e i te mau vahi atoa? Mea ohie roa hoi ia hamani maitai e ia faatura i te Piha o te Basileia, area i te fare ra, e taata etaeta roa ïa e te hamani ino! Mea tano mau â ïa teie mau aˈoraa a Paulo e na ô ra e: “E titau tatou i te parau hau, e te parau e maitai apipiti ai ra.” “E haamauruuru tatou atoa nei ia vetahi ê, ia maitai oia, ia itoito.” (Roma 14:19; 15:2). Inaha hoi, te vai aturâ anei te tahi atu mau hoa rahi roa mai te hoê tane e ta ˈna vahine?
21. Eaha ta te mau tane e nehenehe e rave no te faaitoito i ta ratou vahine?
21 E faaite ïa te hoê tane kerisetiano here mau na roto i ta ˈna mau parau e ta ˈna mau ohipa e rave e mea here mau â na ˈna i ta ˈna vahine. Ta te tahi ïa rohipehe i parau i te na ôraa e:
“Mai te peu e noa ˈtu ta orua mau peapea,
E here oe i ta oe vahine mǎrû e te nehenehe ra
— A faaite atu ia ˈna! (...)
I te mea hoi e na ˈna oe e a muri noa ˈtu,
Na ˈna anaˈe ra,
Eiaha e tiai
— A faaite atu ia ˈna!”
I Tahito ra, mai teie atoa te huru o te metua vahine o te arii ra o Lemuela. Teie te tahi manaˈo no nia i ta ˈna huru hiˈoraa i te vahine maitai: “E haere mai ta ˈna mau tamarii e haapopou ia ˈna. E arue ta ˈna tane ia ˈna. ‘E rave rahi mau vahine maitai’, ta ˈna ïa e parau ra, ‘area oe ra, ua hau ê ïa oe ia ratou paatoa ra.’” (Maseli 31:1, 28, 29, Français courant). E te mau tane, te haapopou tamau ra anei outou i ta outou vahine, aore ra ua na reira noa outou i te taime outou a faahinaaro ai ia ˈna?
22, 23. E mau te hoê faaipoiporaa oaoa mau i nia i te aha?
22 Ua faaite mai teie tuatapaparaa poto noa e no te here e te faatura i ta ˈna vahine, eita e navai ia afai noa mai te hoê tane i ta ˈna moni ohipa i te fare. Ua niuhia hoi te hoê faaipoiporaa oaoa i nia i te mau auraa here mau, te ore e taiva i te tahi e te tahi e te tâuˈa atoa hoi te tahi e te tahi (Petero 1, 3:8, 9). I roto i te roaraa o te mau matahiti, e fatata roa ˈtu â taua mau auraa ra, inaha, e haapopou hoi te tane e te vahine i to raua mau huru e to raua mau pae puai, ma te ite e nafea râ ia faaoromai to te tahi e to te tahi mau huru paruparu. — Ephesia 4:32; Kolosa 3:12-14.
23 Ia horoa te tane i te hiˈoraa ma te faaite i te here e te faatura, e mau haamaitairaa anaˈe ïa ta te utuafare atoa e huti mai. Nafea râ hoi te hoê vahine kerisetiano e nehenehe ai e rave e ia oaoa to ˈna utuafare? Na te tumu parau i mua nei ïa e pahono mai i taua uiraa nei e i te tahi atu mau uiraa e tuati i taua uiraa ra.
Te haamanaˈo ra anei outou?
◻ Na vai na mua te hopoia no te rave e ia oaoa noa te utuafare, e no te aha?
◻ Nafea te mau tane e nehenehe ai e riro ei pu no te manaˈo tamahanahana, ia au i te hiˈoraa o te Mesia?
◻ Nafea te hoê tane kerisetiano ia rave faahope roa ma te aifaito i ta ˈna mau hopoia i roto i te amuiraa e i roto i to ˈna utuafare?
◻ Nafea te hoê tane e nehenehe ai ‘e parahi i ta ˈna vahine ma te ite’?
◻ Eaha te auraa ‘faatura ˈtu i ta ˈna vahine mai te hoê farii paruparu ra’?
[Hohoˈa i te api 20]
Ua ite te hoê matahiapo huru aifaito e e haamata te ohipa tiai i te fare.