Te mau taurearea, e ara ia outou ia ore to outou e piti aˈe huru oraraa
“A oaoa, e tena na taata apî, i to oe na apîraa (...). E hopoihia râ oe e te Atua i te haavaraa, i taua mau mea atoa ra, ia ite mai hoi oe.” — KOHELETA 11:9.
1, 2. A faahiti mai na i te hiˈoraa o te hoê taurearea e piti huru oraraa to ˈna.
“MAI TO ˈU mai â tamarii-rii-raa ra, ua paari au i roto i te kerisetianoraa, i rotopu i te mau Ite no Iehova, ta te hoê taurearea tamaroa ïa i papai. Teie râ, aita roa ˈtu to ˈu haerea, i te fare, e tuati ra i te mau faaueraa tumu e i te mau tiaturiraa a to ˈu mau metua. E oraraa tia ore hoi to ˈu, e oraraa huenane noa mai to teie nei ao.”
2 Teie â ta ˈna e parau ra: “Na mua ˈˈe, i te ahururaa o to ˈu matahiti, ua faaitoito vau ma te aravihi i te ora e piti huru oraraa. Ua hinaaro hoi au e ia fariihia vau e ia noaa to ˈu hoa i te fare haapiiraa, a atuatu noa ˈi i te mau auraa maitai e to ˈu mau metua. I te fare haapiiraa, e tipee na vau mai ta ˈu e nehenehe e tipee, i te huru e te haerea o vetahi pae (...). I te fare râ, mea ê roa ïa to ˈu huru: e kerisetiano haerea nehenehe roa ïa, mai ta ta ˈu metua e hinaaro ra.”
3. a) Eaha te tiaturiraa e vai nei ia tatou nei, e eaha ta tatou i ore i ite? b) No te aha matou e hinaaro taa ê ai e parau i te mau taurearea?
3 Ua papu maitai iho â ïa ia matou e ere roa ˈtu te haerea o taua taurearea nei i te haerea o te rahiraa o outou na, e te mau taurearea o te amuiraa. No te rahiraa, aita e feaaraa, e haerea tia to outou tei pihai iho anaˈe outou i to outou mau metua e i te amuiraa, e e faaoaoa mau â te reira ia matou. Teie râ, ua papu maitai ia tatou e te vai ra vetahi teie e faahua nei e e haerea tia to ratou, e teie râ hoi e huna nei mai ta ratou e nehenehe, i ta ratou mau ohipa iino i te mau taata paari. No reira ˈtura hoi teie nei uiraa: O te huru taata mau anei outou ta outou e hinaaro ra ia tiaturi matou, aore ra e piti anei huru oraraa to outou? Aita matou e ui nei i teie uiraa ma te hoê huru feruriraa tamoemoe, no te mea râ mea here roa na matou ia outou e te hinaaro nei matou e tauturu ia outou ia oaoa outou i to outou apîraa na, ma te ora i te reira ia au i te hoê huru e au mai ai Iehova ia outou. — Koheleta 11:9, 10; 12:14; Korinetia 2, 5:10.
4. Eaha te mau hiˈoraa o te mau taata paari tei ora na e piti huru oraraa ta te Bibilia e horoa maira? Teie râ, eaha tei itehia i teie mau tau i mairi aˈenei i roto i te mau taurearea?
4 E riro paha outou i te aniani e: ‘No te aha e faahapa ˈi i te mau taurearea? E te mau taata paari ïa?’ Papu maitai e e tia atoa i te mau taata paari ia ara maitai ia ore e piti aˈe huru oraraa to ratou. Ua haavare hoi o Gehazi, te tavini a Elisaia, i to ˈna fatu. Ua tamata oia i te huna ia ˈna e ua farii oia i te tahi mau ǒ a Naamana (Te mau arii 2, 5:20-26). Ua haavare o Anania raua o Saphira, e mau taata paari hoi raua, ia manaˈohia e mea maitai roa raua. Ua parau aˈera hoi raua e ua horoa raua na te mau aposetolo i te taatoaraa o te moni i noaa mai a hoohia ˈi te hoê aua, inaha, ua tapea mai raua te tahi tuhaa na raua (Ohipa 5:1-4). Teie râ, mai te peu e o outou ta matou e anaanatae taa ê ra, e te mau taurearea, no te mea ïa i teie mau tau i mairi aˈenei, ua tapao mai matou e e rave rahi roa o outou tei topa i roto i te ati ra oia hoi te oraraa e piti huru oraraa.
No te aha vetahi e ora ˈi e piti aˈe huru oraraa
5. a) No te aha vetahi mau taurearea e ora ˈi e piti huru oraraa? b) Nafea te mau taurearea e haerea maitai to ratou i pinepine ai i te faainohia e te tahi pae, e te aha nei vetahi o ratou?
5 No te aha vetahi pae e ora ˈi e piti huru oraraa? Te horoa maira te hoê taurearea te hoê o te mau tumu matamua i te na ôraa e: “Aita vau i hinaaro e ia taa ê vau i te tahi, te mǎtaˈu ra hoi au e ia ore to ˈu e hoa faahou.” Parau mau, e pinepine tatou i te faaruru i te mau faaoooraa ia taa ê mai tatou i te tahi i te pae no te raveraa i te maitai (hiˈo Petero 1, 3:16; 4:4). No te ape i taua huru fifi ra e ia fariihia ratou e te tahi pae te mau taurearea e faataero ai ia ratou i te ava aore ra e rave ai i te tahi mau taatiraa tia ore i te pae tino. Teie ta hoê tamahine haere haapiiraa 13 matahiti, e ere hoi oia i te Ite, e e noaa mai na ia ˈna i te mau nota maitatai i roto i te mau tuhaa atoa, i parau: “Eita te mau tamarii tamaroa e anaanatae i te hoê taata mai ia ˈu nei te haapao maitai. (...) Te hinaaro nei au e faaiti mai i te haa i roto i ta ˈu haapiiraa aore ra i te rave i te tahi ohipa ia au mai ratou ia ˈu nei.”
6. Na te aha i aratai ia Petero ia faatupu i te hoê haerea tia ore, e eaha hoi te tia ia tatou ia faaoti no nia i te mau taurearea?
6 Ua tapitapi rahi aˈe atoa hoi te aposetolo Petero iho i te tahi taime no to ˈna roo maoti hoi no te mea ta ˈna i ite e mea tia. A tapae mai ai te tahi mau kerisetiano ati iuda mai Ierusalema mai i Anetiohia, tei reira oia, ua mǎtaˈu aˈera oia e ia faahapa mai ratou ia ˈna i te mea e te amuimui atura oia i roto i te mau Etene tei riro mai ei kerisetiano e ua faataa ê maira oia ia ˈna i taua mau taata ra (Galatia 2:11-14). I te mea hoi e ua topa atoa te tahi mau kerisetiano paari i roto i te huru haerea o vetahi o to ratou mau hoa, e maere anei ïa tatou e e roo-atoa-hia te reira i nia i te mau taurearea tei ore i noaa ia ratou i te aravihi? — Maseli 22:15.
7. No te aha vetahi mau taurearea e ora ˈi e piti huru oraraa?
7 E piti huru oraraa to vetahi mau taurearea no te hoê tumu e tuati i te tumu ta tatou i paraparau aˈenei oia hoi: te manaˈo nei ratou e e erehia ratou i te mau taime maitai roa. Te faaroo nei ratou i to ratou mau hoa haapiiraa ia faahiti i te parau no ta ratou mau taime faaanaanataeraa manaˈo, ei hiˈoraa te hoê po faahiahia roa ta ratou e horoa no te faaroo i te upaupa “aita ˈtu ai”, no te inu i te ava e no te faataero ia ratou i te raau taero. Aore ra, e faaroo atu ratou i taua mau hoa no ratou ra ia parau e ua apa ratou i tera tamaroa aore ra i tera tamahine e ua taoto ratou ia ˈna. E tupu mai atura ïa te hinaaro e ite i taua mau mea ra i roto i to ratou mafatu e e turai atura hoi ia ratou ia faaohipa i ta te Bibilia e parau ra e “te navenave poto noa o te parau ino [hara] ra”. — Hebera 11:24, 25; Korinetia 1, 10:6-8.
8. No tei hea tumu matamua te mau taurearea e ora ˈi e piti huru oraraa?
8 Teie râ, teie te tumu matamua e piti ai huru oraraa to te mau taurearea: I to ratou hiˈoraa, eita o Iehova i te hoê taata mau e, e ere roa ˈtu te haamauraahia e fatata mai nei o te ao apî, i te mea papu. Aita ratou e tiaturi mau ra i te mau parau tǎpǔ a Iehova e aita atoa hoi ratou e tâuˈa ra i te mau faaararaa ta ˈna e horoa maira na roto i te arai o ta ˈna Parau e o ta ˈna faanahonahoraa itehia no nia i te mau faahopearaa o te oreraa e auraro i ta ˈna mau ture (Galatia 6:7, 8). E ere ratou mai ia Mose, ta te Bibilia e parau ra e: “Te haapao maite ra hoi oia i te utua ra ei hoo [i tǎpǔhia mai e te Atua]. (...) itoito maite atura oia i te hiˈoraa ˈtu i te Atua i tei ore e itea ia hiˈo ra.” No Mose, ua riro mau â o Iehova e ta ˈna mau parau tǎpǔ ei mea mau na ˈna. Te feia râ e piti huru oraraa to ratou, aita ïa to ratou teie huru faaroo. O te mea ta Satani e hinaaro maira ia ite ratou, ta ratou e ite ra: te amuiraa haavarevare o te mau mea nei ta ˈna e aratai ra. Te imi ra hoi ratou i te navenave poto ra o te hara a tamata noa ˈi i te riro ei mau taata parau-tia. — Hebera 11:26, 27.
Te hopoia a te mau metua
9. a) Nafea te tahi mau metua e nehenehe ai e turu i ta ratou mau tamarii ia ora e piti aˈe huru oraraa? b) Eaha te tia i te mau taata paari ia ite, e ia ineine noa ratou i te aha?
9 Teie ta te taurearea ta tatou i faahiti i te omuaraa o teie tumu parau e parau ra: “I te mea hoi e eita vau e fariihia i te fare haapiiraa, e riro ïa vau i te haapopouhia i te fare. Te hinaaro ra râ vau hau atu â, te hinaaro ra vau i te hoê taata ta ˈu e nehenehe e tiaturi, ta ˈu e nehenehe e paraparau atu e o ta ˈu e nehenehe e faaite atu i to ˈu mau manaˈo. Inaha, aita hoi au i ite i te reira i pihai iho i to ˈu mau metua.” E te mau metua, te haapao maitai ra anei outou ia ore outou ia turu e piti aˈe huru oraraa to ta outou mau tamarii? Te haapao maitai ra anei outou iho ia ratou e te horoa ˈtura anei outou i te aratairaa ta ratou e hinaaro ra? Mea faufaa roa ia taa i te mau taata paari eaha te mau fifi teimaha mau ta te mau kerisetiano apî e farerei nei i te fare haapiiraa, mau fifi o te nehenehe e faaino i to ratou faaroo. E tia ia ratou ia ineine i te rave i ta ratou e nehenehe e rave no te faaitoito atu ia ratou e no te tauturu atu ia ratou. — Salamo 73:2, 3; Hebera 12:3, 12, 13.
10. a) E tia i te mau metua ia pahono i tei hea mau huru uiraa? b) Eaha te pinepine i te itehia ia ore te mau metua ia horoa i te hoê noa ˈˈe aratairaa morare na ta ratou mau tamarii?
10 E pinepine roa te mau tamarii tamaroa e te mau tamarii tamahine i te ui i te tahi mau uiraa no nia i to ratou mau auraa e te tahi atu mau tamarii tamaroa e mau tamarii tamahine. Tera râ hoi te tahi tumu parau ta te rahiraa o te mau metua e ape nei i te tuatapapa. “Aita ratou i aparau maite aˈenei ia ˈu, ta te tahi ïa potii nehenehe roa, 15 matahiti e e haere ra i te fare haapiiraa tuarua, e haamanaˈo ra. Ta ˈu noa i ite, no nia i te taatiraa i te pae tino, na ˈu iho i ite. (...) Eita ta ˈu e nehenehe e faahiti atu i taua parau nei ia ratou, inaha mea rahi roa hoi te mau mea ta ˈu i hinaaro e ite.” Te faaoti ra oia i te na ôraa e: “Ua rahi roa ˈtu â te patu e faataa ê ra ia ˈu i to ˈu mau metua e ua riro vau ei tamahine hiˈopoa roa, maamaa e te fati noa te manaˈo.” I muri aˈe, ua topa aˈera hoi taua potii nei i roto i te rima o te tahi taurearea tamaroa. Teie râ, o ˈna anaˈe anei te tumu o ta ˈna hape? — Maseli 22:3; 27:12.
11. a) Nafea te tahi mau metua ia faaite e mea here roa na ratou i ta ratou mau tamarii? b) I te paeau rahi, nafea te mau taurearea ia faariro i taua huru here ra?
11 Mea faufaa roa ia faaite te mau metua i ta ratou mau tamarii e mea here mau na ratou ia ratou i te horoaraa ˈtu i te taime, i te aparauraa e o ratou no nia i te tahi mau manaˈo to ratou, e i te haamauraa i te tahi mau ture i te pae no te haerea (Maseli 15:22; 20:18). “Te manaˈo nei au mai te peu e mea here mau na raua ia ˈu, e faahepo mai ïa raua ia ˈu i te tahi mau ture”, ta te tahi â hoi taurearea i parau. Noa ˈtu â ïa e i teie nei, te manaˈo ra ta outou mau tamarii e mea etaeta roa te mau ture ta outou e horoa ˈtu na ratou, e riro ratou i te farii maitai i te reira i muri iho. Mai ta teie mau parau ta te hoê potii i papai i to ˈna metua vahine e haapapu ra: “O vau tei rave noa na e ia tapae roa vau i nia i te otia ta oe e farii na, e tamata noa na vau i te imi i te hoê ravea no te na nia ˈtu i te mau ture paari mau ta oe e faahepo mai na, i teie mahana te mauruuru rahi nei au ia oe i te mea e ua haavî maitai oe ia ˈu.” A faaite atu na e mea here roa na outou i ta outou mau tamarii i te faaheporaa ˈtu e ia faatura mai ratou i ta outou mau faaueraa. A rave na e ia ore to ratou e piti aˈe huru oraraa, ma te haapao e ia tupu noa te hoê aparauraa maitai i rotopu ia outou e ia ineine noa outou i te tauturu ia ratou i te taime ratou e hinaaro ai!
12. Eaha te huru, e ere hoi i te mea paari, o vetahi mau metua teie e turu nei i ta ratou mau tamarii ia ora e piti aˈe huru oraraa?
12 E nehenehe â te mau metua e rave e ia ore e piti aˈe huru oraraa to ta ratou mau tamarii. O ta te manaˈo ïa o te hoê haava o te Tiribuna rahi no te Hau o New Jersey (Etats-Unis) e haapapu ra: “Te tamata nei te mau orometua i te aˈo i te mau tamarii haerea ino to ratou i te fare haapiiraa, te faahapa ˈtura râ te mau metua ia ratou maoti hoi i te turu atu ia ratou.” Mai te huru ra ïa te tiaturi ra vetahi, ma te hape hoi, e e ere to ta ratou mau tamarii i te haerea ino, eita ta ratou e nehenehe e na reira. E tapiri ratou i to ratou tariˈa noa ˈtu e e faaite mai te mau matahiapo aore ra te tahi atu mau tia o te amuiraa kerisetiano ia ratou i te haerea ino o ta ratou mau tamarii. Ia na reira ratou, te turu atura ïa ratou e ia faaohipa ta ratou mau tamarii e piti aˈe huru haerea.
Eaha hoi te auraa mau o te reira?
13. I te mea mau, eaha te auraa te parau ra e piti huru oraraa?
13 E tia ia tatou ia papu maitai e te oraraa tatou e piti aˈe huru oraraa mai te huru ra ïa e te ora ra tatou i roto i te haavare, mai te hoê taata haavarevare (Salamo 12:2; Timoteo 2, 3:13). Ia na reira tatou mai te huru ra ïa e te pee ra tatou ia Satani, e “faahua melahi atoa ia ˈna iho no te maramarama”. (Korinetia 2, 11:14, 15.) E riro atoa hoi tatou, ia na reira tatou, mai te mau upoo faatere haapaoraa ta Iesu i parau e: “Auê outou e te mau papai parau e te mau Pharisea, e haavare outou! te au nei hoi outou i te mau vairaa tupapau i faateateahia ra, o tei nehenehe i rapaeau aˈe, area o roto ra, ua î ïa i te ivi taata pohe, e te mea faufau. Oia atoa outou na, mai te feia parau-tia ra outou i rapaeau i ta te taata nei hiˈoraa, area o roto ra, te î na ïa outou i te haavare e te ino.” (Mataio 23:27, 28). Ma te papu maitai, te feia e piti huru oraraa to ratou, te faaino ra ïa ratou i te Atua.
14. No te aha tatou e tia ˈi ia opani roa ia tatou ia ora e piti aˈe huru oraraa?
14 E tia atoa ia tatou ia tuatapapa i te tahi atu â manaˈo oia hoi: Eita ta tatou e nehenehe e huna noa i te hoê haerea haavarevare. “E tae noa ˈtu i te tamarii te itearaahia i ta ratou ra mau ravea, i te maitairaa e te tiaraa i tana haapaoraa”, ta te Bibilia ïa e parau ra (Maseli 20:11; Luka 12:1-3). Oia mau, e haerea maitai to outou aore ra e haerea ino, e itehia ˈtu iho â te reira a muri aˈe. Inaha, te haapapu maira te Bibilia ia tatou e e faautua etaeta mai te Atua i te feia huru haavarevare to ratou (Mataio 24:51). Ma te papu maitai, mea maitai roa ˈˈe ïa ia ore to tatou e piti aˈe huru oraraa.
Nafea hoi tatou ia ape ia ore tatou ia tapae i nia i taua faito ra
15. Eaha te nehenehe e tauturu i te mau taurearea ia ore ratou ia ora e piti aˈe huru oraraa?
15 Te hoê ravea maitai roa ia ore tatou ia ora e piti aˈe huru oraraa, te feruri-maitai-raa eaha mau na taua huru haerea ra e a aniani atu ai e: Te hinaaro ra anei au e ia faariro mai te taata ia ˈu ei taata haavarevare, ei taata e pee ra i te huru o Satani e o te mau Pharisea? Papu maitai e eita roa ˈtu! Te tahi atu â ravea, te manaˈonaˈoraa ïa i te mau peapea e te mau ati e farereihia e outou ia na reira outou. A haamanaˈo atoa na i te ohipa i roohia i nia ia Gehazi i to ˈna tamataraa i te haavare: te lepera o Naamana tei mau roa i nia ia ˈna, e ua faaea lepera noa aˈera oia te toea o to ˈna oraraa. Area o Anania e o Saphira ra, ua haapohehia raua toopiti atoa ra e te Atua i to raua tamataraa i te faahua taata horoa maitai ia raua. — Te mau arii 2, 5:27; Ohipa 5:5, 9, 10.
16. Eaha tei farereihia e te hoê taurearea tei rave i te huru oraraa e au i teie nei ao?
16 E hiˈo atoa anaˈe na i te tahi mau hiˈoraa no teie nei tau. I te mau Etats-Unis, ua haamata te hoê taurearea i te haapii i te Bibilia e i te haere i te mau putuputuraa e tupu na i te Piha o te Basileia. I muri iho râ, ua rave aˈera oia i te hoê huru oraraa e au i to teie nei ao e ua faaea aˈera i te amui mai i roto i te amuiraa. Tau matahiti i muri aˈe, teie ta ˈna i papai: “Fatata e piti avae i teie nei, ua pure au i te Atua ia tono mai oia i te hoê Ite no te mea te hinaaro ra vau e farerei faahou i to ˈna nunaa. Ua haamata faahou aˈera vau i te haapii, e i reira hoi to ˈu iteraa i te hoê parau apî riaria mau: hoê avae i teie nei, ua faaite maira te hiˈopoaraa a te taote e ua roohia vau i te sarcome de Kaposi, e tuati hoi taua maˈi ra i te maˈi apî e ore roa ˈtu e nehenehe rapaauhia oia hoi te SIDA.” Teie ta ˈna e parau ra: “Ahiri au i faaroo e i faatura i te mau faaararaa bibilia, eita roa ˈtu ïa vau mai teie te huru i teie mahana!” Papu maitai e eita roa ˈtu tatou e hinaaro e rave i te hoê haerea e faatupu mai i te mau faahopearaa peapea mau! Aita roa ˈtu e rea maitai aˈe ta te ao nei e horoa mai na tatou. — Ioane 1, 2:15-17.
17. Eaha ˈtu â te tahi tumu e tauturu i te mau taurearea ia ore ia ora e piti aˈe huru oraraa?
17 E ohie roa outou i te ore e ora e piti huru oraraa ia feruri outou i te mau faahopearaa o teie huru haerea i nia i te iˈoa o Iehova. Ua faatia mai te taurearea i faahitihia ˈtu i te omuaraa ra o teie tumu parau e i te hoê mahana, ua ite mai te hoê taata ia ˈna i te raveraa i te hoê avaava e ua na ô maira ia ˈna e: “Aita vau i ite e e puhipuhi atoa na te mau Ite no Iehova i te avaava. Eita anei oe i te Ite no Iehova?” Ua faaite maira oia i muri iho e ua peapea roa oia i te reira, inaha ua taa aˈera ia ˈna e te faaino ra to ˈna haerea ia Iehova. Tera anei ta outou e hinaaro ra? Mai te mau ati Iseraela taiva i tahito ra, te haafaufaa ore ra anei outou i to tatou Atua a faaino roa ˈtu ai outou i to ˈna iˈoa? — Salamo 78:36, 37, 41; Ezekiela 36:22.
18. a) Eaha te huru o te mau metua, ia ite ratou e e piti huru oraraa to ta ratou tamarii? b) No te aha te reira e tia ˈi ia faaitoito i te mau taurearea kerisetiano ia ore ia ora e piti aˈe huru oraraa?
18 A manaˈo atoa na i te roo e te mau manaˈo o to outou mau metua. “I te hoê mahana, ua ite aˈera to ˈu mau metua e o vai mau na vau, ta taua taurearea nei i faahitihia ˈtu te parau i nia nei ïa e parau ra. Ua haaparuparu roa te reira ia raua. E a tahi nei i roto i to ˈu oraraa vau i ite ai i to ˈu metua vahine e to ˈu metua tane i te taˈiraa. Ua peapea roa raua no te ohipa ta ˈu i rave.” Eita e ore to outou mau metua i te taˈi atoa, ia ite ratou i te hoê mahana e e piti huru oraraa to outou. Te reira anei ta outou e hinaaro ra? “Te iˈoa maitai te hau i te taoˈa rahi ra; e te ite-maitai-hia i te ario e te auro ra”, ta te Bibilia ïa e parau ra (Maseli 22:1). Ia ora outou e piti huru oraraa, te faaino ra ïa outou eiaha noa i to outou roo, i te roo atoa râ o to outou mau metua. Te tuu ra hoi outou i te reira i roto i te vari, e te faahaehaa roa ˈtura outou i te reira. — Maseli 10:1; 17:21.
19. Eaha te mau faahopearaa o te haerea ino o te mau tamarii tamaroa a Iakoba i nia i to ratou metua tane, e eaha te haapiiraa ta tatou e nehenehe e huti mai?
19 Te haapapu maira te hiˈoraa o te mau tamarii a Iakoba e e nehenehe te mau tamarii e faaino i te iˈoa o to ratou mau metua. I muri aˈe to ratou tuahine o Dina i te haruraahia, ua taparahi pohe aˈera ratou i te mau taata o te oire i reira taua ohipa ra i te raveraahia e ua eiâ aˈera na reira, e inaha, ua aratai aˈera ia Iakoba i te oto i te na ôraa e: “Ua hauriria vau ia orua i te faariroraa ia ˈu ei mea faufau i te mau taata o teie nei fenua.” Ua parau atoa maira hoi te Atua i muri iho ia Iakoba e e faarue i taua fenua ra (Genese 34:30; 35:1). Ia ora outou e piti huru oraraa, e riro ïa outou atoa, i te faariro i te iˈoa o to outou metua tane e o to outou metua vahine ei mea faufau [hauˈa ino] a haama roa ˈtu ai ratou i mua i to ratou mau taata tapiri e to ratou mau hoa. E parau mau iho â teie manaˈo bibilia e parau ra e: “Te tamaiti maamaa ra e otoraa ïa na ta ˈna metua tane e te ati hoi no tei fanau mai ia ˈna ra.” — Maseli 17:25.
20. Ua faatia te mau metua kerisetiano i ta ratou mau tamarii ia fanaˈo i tei hea ǒ faahiahia mau?
20 Teie râ, ua papu maitai ia matou e eita outou e hinaaro e haapeapea i to outou mau metua. A feruri na ïa i te mau faahopearaa o to outou haerea i nia ia ratou. Mai te peu râ e e mau metua kerisetiano to outou, a manaˈo e aita noa ratou i horoa mai no outou i te ora, i te tahi atoa râ mea faufaa roa ˈtu â. Te parau mai nei hoi te Bibilia no nia ia Iehova e: “E maitai rahi tei to hamani maitai i tei te ora.” (Salamo 63:3). Oia mau, a rave ai raua ia outou i roto i te parau mau, ua faatia to outou metua ia outou ia fanaˈo roa outou i te hamani maitai o te Atua, ua tauturu mai raua ia outou ia taai i te mau auraa maitai e o ˈna. E haamaitairaa faufaa aˈe hoi te reira i te oraraa iho, no te mea noa ˈtu â ïa e e pohe outou, e horoa mai te Atua no outou i te ora mure ore i roto i te Paradaiso.
A tauturu i te tahi pae ia ore ratou ia ora e piti aˈe huru oraraa
21. a) Eaha te hopoia a te mau taurearea tei ite e e haerea tia ore to vetahi pae? b) Eaha te hiˈoraa maitai roa ta te hoê potii 13 matahiti i horoa i roto i taua tuhaa ra?
21 E nafea ïa outou ia ite outou e e piti huru oraraa to te hoê kerisetiano? Na mua roa ˈˈe, a faaitoito ia ˈna i te haere atu e farerei i te mau matahiapo. E ia ore o ˈna e farii? Ia au i te Bibilia, e tia ia outou ia faaite atu i te haerea tia ore o taua taata ra (Levitiko 5:1). Ua ite tatou e ere roa ˈtu i te mea ohie, o te ohipa râ hoi te tia ia tatou ia rave. “E mea maitai te paruparu no te taua”, ta te Bibilia ïa e parau ra (Maseli 27:6). I muri aˈe i to ˈna faarooraa i te hoê oreroraa parau e tuatapapa ra no nia i taua hopoia bibilia ra, ua haere atura te hoê potii 13 matahiti e farerei i te hoê hoa, o ta ˈna hoi i ite e te rave ra oia i te tahi mau ohipa ino mau, e ua na ô atura oia ia ˈna e e tia ia ˈna ia haere e faaite i te reira i te mau matahiapo. “Ua faaitoito aˈera vau i te ite e ua faaite mau anei oia i ta ˈna hapa i te hoê o te mau matahiapo, ta ˈna ïa e papai ra. I te mea hoi e aita o ˈna i na reira, ua haere aˈera vau e farerei i te hoê o ratou.” Ua ui aˈera taua potii nei i muri iho i teie nei uiraa: “E ohipa maitai anei ta ˈu i rave i te haereraa e faaite i te ohipa i ravehia e ‘to ˈu hoa rahi roa’?” E, papu maitai! Noa ˈtu â ïa e e mau faahopearaa mauiui mau te itehia i te mau taime matamua, e nehenehe te reira e riro mai a muri aˈe ei oaoaraa, ei ora no te taata rave hara. — Hebera 12:11.
22. Eaha te mau aˈoraa paari e faaitoitohia nei i te mau taurearea ia apee, e eaha te mau haamaitairaa e noaa mai?
22 Teie râ, e te mau taurearea, e nehenehe ta outou e ape i taua mau fifi atoa ra ma te ore e ora e piti aˈe huru oraraa. A faaite i te paari. A taai i te mau auraa fatata roa e te Atua, mai te hoê hoa rahi roa. A pure tamau ia ˈna, a taˈu i ta ˈna tauturu e a tuatapapa maite i ta ˈna Parau, te Bibilia, ia nehenehe outou e haapopou maite i to ˈna mau huru. I reira outou e huti ai i te tahi mau haamaitairaa e e faaoaoa ˈi i te mafatu o to outou mau metua. E, te vahi faufaa roa ˈtu â, e faaoaoa outou i te mafatu o Iehova. — Maseli 27:11.
Eaha ïa ta outou e pahono mai?
□ No te aha vetahi mau taurearea e ora ˈi e piti huru oraraa?
□ Nafea vetahi mau metua ia turu i ta ratou mau tamarii ia ora e piti aˈe huru oraraa?
□ I te parau mau, eaha mau na te auraa te oraraa e piti aˈe huru oraraa?
□ Na te aha e nehenehe e tauturu i te mau taurearea ia ore ratou ia ora e piti aˈe huru oraraa?
□ Eaha te hopoia a te mau taurearea ia ite ratou e ua rave vetahi mau taurearea i te tahi mau hapa ino roa?
[Hohoˈa i te api 16]
Te faaite nei te mau metua e mea here na ratou i ta ratou mau tamarii ia aparau ratou no nia i te tahi mau manaˈo e o ratou.
[Hohoˈa i te api 18]
Ia ite outou e ua rave te hoê taata i te hoê hape ino roa, a faaitoito atu ia ˈna ia haere atu e faaite i te reira.