Te peeraa i te mau taahiraa avae o te Mesia: e ere i te mea ohie
“I pohe atoa hoi te Mesia iho no outou; e ua vaiiho hoi i te haapaoraa na outou, ia pee outou i to ˈna taahiraa avae.” — PETERO 1, 2:21.
1, 2. a) Eaha te nehenehe e riro ei ohipa fifi mau, e no te aha te mau kerisetiano e anaanatae ai i taua tumu parau ra? b) Eaha te mau uiraa te tia ia uihia?
MAI TE peu e ua haere aˈenei outou na roto i te hiona apî maitai aore ra na te hiti miti, aitâ anei outou i ite aˈenei i te mau taahiraa avae i vaiihohia mai na mua ia outou e te tahi taata ori haere? Peneiaˈe paha, tei mua outou i te tahi mau taahiraa avae, ua tamata outou i te pee i te hoê, ma te tuu maitai i to outou avae i roto i te mau tapao i vaiihohia mai e te taata i na mua ˈtu ia outou. Ua na reira aˈenei anei outou? Mai te peu e, ua ite iho â ïa outou e e ere roa ˈtu i te mea ohie. E, e mea mau aore ra eita, mea fifi mau â ia pee i te mau taahiraa avae o te hoê taata. Teie râ, a amo ai tatou i te iˈoa kerisetiano, ua faaite iho â ïa tatou i to tatou hinaaro e pee maite i te mau taahiraa avae o te Mesia.
2 Ua ineine anei outou i te horoa i te mau tutavaraa e au no te faatupu i taua ohipa fifi mau ra, e te reira noa ˈtu eaha te ohipa e tupu mai? Mai te peu e mai te reira te huru, e riro ïa te papu-maitai-raa ia outou te mau fifi e farereihia e te taata e hinaaro e pee i te mau taahiraa avae i nia i te one aore ra i roto i te hiona i te tauturu mai ia outou ia pee maite atu â, i te mau taahiraa avae o te Mesia, i te pae varua.
Ia haapii na tatou i te faaau ia tatou
3. No te aha te ravea ra oia hoi, te peeraa i te mau taahiraa avae o te hoê taata e ore ai e riro ei mea matauhia?
3 Mea taa ê ta tatou paatoa huru haere te tahi e te tahi, ei hiˈoraa, tei tapaohia paha e te rahi o te mau taahiraa ta tatou e rave; oia atoa, e nehenehe to tatou mau avae e pee i te hoê reni afaro, e i nia noa i te putaraa avae e taa-maitai-hia ˈi e e avae atau aore ra e avae aui. Te ite ra anei outou i te fifi? No reira, no te pee maitai i te mau taahiraa avae o te hoê taata, e tia ia tatou ia faaau maitai ia tatou i nia ia ˈna te rahi o to tatou taahiraa e te vairaa o to tatou avae. Eita te reira i te mea ohie, e tia râ hoi ia tatou ia rave i taua ravea nei, aita ˈtu ravea.
4. No te aha e mea fifi roa ˈˈe ia haere na nia i te mau taahiraa avae o te Mesia?
4 Ei auraa parau, o Iesu anaˈe iho â ta ˈna huru haere, no te mea o ˈna anaˈe o te mau taata o to ˈna ra tau te taata tia; oia mau, e taata hoi oia “tei ore i ite i te hara ra”. (Korinetia 2, 5:21.) I te mea hoi e, ia au i to ratou iho natura, e mau taata tia ore te taata e tei raro aˈe hoi i te hara, e ere atura ïa i te mea ohie na ratou ia haere na nia i te mau taahiraa avae o Iesu; ta Paulo ïa e faahaamanaˈo mai i te mau kerisetiano no Korinetia: “Tei ta te tino â hoi outou i teie nei; te vai ra hoi te feii, e te mârô, e te amahamaha i roto ia outou na, e ere anei tei ta te tino â outou, e mai ta te taata atoa ra ta outou haerea?” E ohipa matauhia hoi te pohe hae, te tatamaˈi, “o ta te tino e rave nei”, i roto i te mau taata tia ore; area o Iesu ra, e pee na ïa oia i te eˈa o te aroha, e “e ore te aroha e feii (...) e ore hoi e faaahaaha”. No reira, mea fifi aˈe atura ïa no tatou ia haere na nia i te mau taahiraa avae o te Mesia i te haere na nia i te mau taahiraa avae o te hoê taata tia ore. — Korinetia 1, 3:3; 13:4, 5; Galatia 5:19, 20; hiˈo Ephesia 5:2, 8.
5, 6. a) No te aha e rave rahi mau taata e ore ai e haere na nia i te mau taahiraa avae o te Mesia? No taua tumu ra, eaha te aˈoraa ta Paulo i horoa mai? b) Eaha te mau faaitoitoraa e horoahia nei na te mau taata i teie mahana ia nehenehe ratou ia haere na nia i te mau taahiraa avae o te Mesia, e eaha ihora ïa te mau faahopearaa no ratou?
5 Hau atu i te huru tia ore, e nehenehe te oreraa e ite i te hinaaro o te Atua e tapea i te hoê taata ia haere na nia i te mau taahiraa avae o te Mesia. No reira o Paulo i horoa mai ai i te mau kerisetiano no Ephesia, i te aˈoraa i muri nei: “Atire roa outou i te haere i ta te tahi pae Etene haerea, i te haapaoraa i te parau maamaa a to ratou aau, ma te manaˈo haapourihia, e te taa ê hoi i te ora a te Atua i te ite ore i roto ia ratou, e no te etaeta o to ratou aau.” — Ephesia 4:17, 18.
6 Maoti te pororaa i te Basileia, te titauhia nei te mau taata i teie mahana ia ore ratou e haere faahou mai ta ratou e haere ra, i roto i te poiri i te pae feruriraa oia hoi, te oreraa e ite i te mau opuaraa a te Atua, e ia ore hoi ratou ia vaiiho faahou na te hoê mafatu aroha ore e aratai ia ratou, i te tapaparaa i te mau tapao e ore roa ˈtu e hotu mai. Eiaha, te faaitoitohia nei râ ratou ia pee i te hiˈoraa tia mau o te Mesia, ia “haapao â (...) i ta ˈna” e “te faatîtîraa ˈtu i te mau manaˈo atoa i te faaroo i te Mesia ra”. (Kolosa 2:6, 7; Korinetia 2, 10:5.) E ite te mau taata tei ineine i te faaruru atu i taua fifi nei, i te hoê huru aifaito i roto i to ratou faaroo e, ia matau ratou, mea ohie roa ˈtura ïa na ratou ia pee i te mau taahiraa avae o te Mesia.
7. Noa ˈtu â ïa e e ere i te mea ohie ia pee i te mau taahiraa avae o te Mesia, na te aha e haapapu maira ia tatou e e nehenehe tatou e na reira?
7 E ere noa i te mea ohie ia pee i te mau taahiraa avae o te Mesia, no te mea mea atea â te eˈa e vai ra i rotopu i te hoê taata tia e te hoê taata tia ore; e tia hoi i te mau taata tia ore ia rave i te mau tauiraa rarahi mai te peu e e hinaaro ratou e pee i te hoê hiˈoraa tia mau. No te huru tupuna paha e roaa mai ia ratou aore ra no te vahi i reira to ratou paariraa, e fifi aˈe ïa vetahi i te tahi ia faaau ia ratou i te huru oraraa kerisetiano. Te horoa maira râ Iehova i te haapapuraa e te taata e ineine mau no te rave i te mau tutavaraa e au, e nehenehe ïa oia e tapae. “E tia ia ˈu te mau mea atoa nei i te Mesia, tei tauturu mai ia ˈu ra”, ta te aposetolo Paulo ïa i parau (Philipi 4:13; hiˈo Korinetia 2, 4:7; 12:9). Mai te reira hoi no te taatoaraa o te mau kerisetiano.
Ia faaroo maitai na tatou
8, 9. a) No te aha e tia ˈi ia tatou ia haapao maitai ia pee tatou i te mau taahiraa avae o te hoê taata? b) Eaha te aˈoraa bibilia te tia ia tatou ia apee ia ore tatou ia atea ê i te mau taahiraa avae o Iesu?
8 Ia pee tatou i te mau taahiraa avae i nia i te one, mea faufaa roa ia hiˈo i te vahi ta tatou e haere ra; mai te peu e eita tatou e na reira, ia fariu ê tatou i to tatou mau mata i te vahi ê no te hiˈo e eaha te ohipa e tupu ra na te hiti ia tatou aore ra i te tahi atu â mau mea, eita ïa e ore tatou i te hape i te tuu i to tatou taahiraa avae. Ia ore tatou ia haapao maitai i te mea ta tatou e rave ra, e atea ê ïa tatou i te mau taahiraa ta tatou e pee ra. No reira, e tia ia tatou ia vai ara noa, ia tupu taue mai iho â râ te tahi mau maniania aore ra te tahi mau ohipa e nehenehe e haafariu ê to tatou feruriraa i te ohipa ta tatou e rave ra. — Hiˈo Ioba 18:10, 11.
9 E tano atoa taua faaueraa tumu nei ei faahohoˈaraa, no te mau taata e pee i te mau taahiraa avae o Iesu. Ua aˈo mai te Mesia i ta ˈna mau pǐpǐ ia haapao maitai ratou ia ratou iho, ia ore to ratou mafatu ia “teimaha (...) i te rahi o te maa e te taero, e te peapea o teie nei ao”. (Luka 21:34.) E faaohipa Satani i taua mau ravea nei i roto i te oraraa o te mau mahana atoa ia moehia ia tatou te mau taahiraa avae o Iesu. E haru oioi oia i te mau ravea i reira tatou e paruparu ai, ei hiˈoraa ia hamani-ino-hia tatou, ia roohia tatou i te maˈi aore ra ia roohia tatou i te tahi fifi i te pae moni. E tia hoi ia tatou “ia faarahi hua ˈtu i te haapao i te mau parau ta tatou i faaroo aˈenei, o te mairi noa ˈtu hoi ia tatou a muri aˈe”; oia hoi te auraa, ia rahi atu â tatou i te fariu tia i to tatou mata i nia i te mau taahiraa avae o te Mesia. — Hebera 2:1; hiˈo Ioane 1, 2:15-17.
Eiaha na tatou e fariu ê
10. a) Eaha te fifi ta tatou e nehenehe e farerei mai te peu e mea rahi te mau taahiraa avae? b) I roto i te faaohiparaa i te pae varua, no te aha te mau faahopearaa e riro ai ei mau faahopearaa ino ia pee tatou i te mau taahiraa avae ino?
10 Mai te peu e, i teie nei e, te pae miti ta tatou e haere ra, mea rahi ïa te taata i reira, e riro paha e ua tapea mai te one haumi e rave rahi mau taahiraa avae, e e rave rahi hoi taata tei haere i te hoê noa vahi, e mai te huru ra ïa e hoê â huru vetahi mau taahiraa avae. Mea faufaa roa ˈtura ïa, i taua taime ra, ia papu maitai ia tatou e te pee ra tatou i te mau taahiraa avae maitai; mai te peu e aita ra, e riro paha ïa tatou i te arataihia i te hoê vahi ino, o te riro, ia faaohipahia i te pae varua, i te faatupu mai i te mau faahopearaa iino mau. Ia pee tatou i te mau taahiraa avae ta tatou e manaˈo ra e mea maitai, e ere râ hoi, tei mua ˈtura ïa tatou i te ati mai ta teie maseli e faaara mai na: “E hape â te taata i te eˈa e e mea tia; o te hopea râ o taua eˈa ra, o te pohe ïa.” — Maseli 16:25.
11. Eaha te faaararaa ta Paulo i horoa mai i te amuiraa matamua, e ua riro o Paulo ei hiˈoraa no vai i teie mahana?
11 Te vai mau ra te fifi. No reira, i roto i te amuiraa kerisetiano i tahito ra, Paulo i parau ai i to ˈna mau taeae e: “Te maere nei au ia outou i taa ê vave i tei haamau ia outou i te aroha mau o te Mesia, i te evanelia ê; (...) te vai na râ tei haapeapea ia outou, e tei hinaaro i te ruri ê i te evanelia o te Mesia. (...) Ia aˈo atu te hoê i te evanelia ia outou, maori râ i tei fariihia e outou na, ia riro ïa oia ei anatema.” (Galatia 1:6-9). Mai ia Paulo, te faaara mai nei te Tino aratai a te mau Ite no Iehova ia tatou i teie mahana, i te mau aposata e te mau taeae haavare te nehenehe hoi e aratai ia tatou i nia i te mau eˈa hape. Eita te mau kerisetiano mau e hinaaro e fariu ê i te eˈa ta te Mesia i vaiiho mai i raro aˈe i te aratairaa a te Atua. — Salamo 44:18.
12. a) Mea nafea te Timoteo 2, 1:13 i te tauturu mai ia tatou ia ore tatou ia hape i te eˈa? b) Eaha te tapao no te mau huru parau apî atoa?
12 Mai te peu e eita tatou e hinaaro ia haavarehia mai tatou, e tia ia tatou ia haapao rahi atu â i te mau mea e tauturu mai ia tatou ia ite e eaha mau na te mau taahiraa avae o te Mesia; e e riro te ite mau no nia ia Iesu, ta ˈna mau haapiiraa e te huru tereraa o te amuiraa kerisetiano, i te tauturu mai ia tatou ia ite i “te hiroa parau mau” o te paruru mai ia tatou i te feia e ‘taui nei i te parau apî maitai no nia i te Mesia’. (Timoteo 2, 1:13.) Te vai ra te tahi atu mau huru parau apî maitai te aratai ia tatou i nia i te mau eˈa hape, no te mea aita hoi ratou e au ra i te hiroa o te parau mau; aita, te ruri ê nei râ ratou i te parau mau, te faahuru ê nei i te mau eˈa. Maoti hoi i te faaite mai ma te maramarama maitai i te mau parau mau e te mau faaueraa tumu matamua a te Bibilia, te patoi nei ïa ratou i te reira. Maoti hoi i te faaitoito mai ia tatou ia itoito rahi atu â i roto i te taviniraa a Iehova, te faahua parau nei ratou e e tia ia tatou ia tuu i ta tatou mau tutavaraa. Eita e itoito i roto i ta ratou mau parau, e eita hoi e faahanahana ra i te iˈoa e te faanahonahoraa a Iehova; maoti hoi i te riro ei mea maitai, te faaino nei oia. Ma te papu maitai, e ere te reira te mau taahiraa avae ta tatou e hinaaro ra e pee.
Ei huru haere maitai to tatou e tia ˈi
13. Eaha ïa ta tatou huru haere ia pee tatou i te mau taahiraa avae o te hoê taata?
13 Tei ta tatou huru haere ïa te rahi o to tatou mau taahiraa avae. I te paeau rahi, a vitiviti noa ˈtu â tatou i te haere, rahi noa atoa ˈtu â ïa to tatou mau taahiraa avae. No reira, mea ohie aˈe ïa no tatou ia pee i te mau taahiraa avae o te hoê taata ia haere tatou mai ia ˈna. Oia atoa, ei faahohoˈaraa, no te haere na nia i te mau taahiraa avae o to tatou Aratai o Iesu Mesia, ia haere atoa ïa tatou mai ia ˈna.
14. a) Eaha ïa te auraa ia ore tatou e haere ia au i te huru haere o te Mesia? b) No te aha e mea maamaa mau â ia haere oioi aˈe i te “tavini haapao maitai e te paari”?
14 Mai te peu e eita tatou e haere mai te Mesia ra, teie ïa te auraa: aore ra te tamata ra tatou i te haere vitiviti aˈe ia ˈna ma te na mua ˈtu i te “tavini haapao maitai e te paari” ta ˈna e faaohipa nei no te faatupu i te opuaraa a Iehova; aore ra te faataere noa ra tatou maoti hoi i te pee maite atu i te aratairaa a taua “tavini” ra. (Mataio 24:45-47.) Ua horoahia mai te hoê hiˈoraa o te tupuraa matamua e te tahi mau kerisetiano tei erehia i te faaoromai i mutaa ihora no to ratou hoi hinaaro e ite ia faatupu-oioi-hia te tahi mau tauiraa i te pae no te haapiiraa aore ra i te pae no te faanahonahoraa. Te manaˈo ra ratou e mea faufaa mau iho â ia ravehia taua mau tauiraa ra e e tia hoi ia ravehia mea maoro i teie nei. No to ratou inoino i te mea e aita te mea e tupu oioi ra, ua tatara aˈera ïa ratou ia ratou mai roto atu i te faanahonahoraa a Iehova. Auê hoi ïa haerea maamaa e! e auê hoi taua mau kerisetiano ra i te poiri e! Oia mau, e pinepine i te itehia e e tauihia te tahi mau tumu parau ta ratou i ore i farii na tau taime i muri iho, i te taime i haapaohia e Iehova. — Maseli 19:2; Koheleta 7:8, 9.
15. Eaha te hiˈoraa nehenehe mau ta te arii ra o Davida e ta Iesu i vaiiho mai no nia i te haereraa i te huru haere maitai?
15 Maoti hoi i te hinaaro e faaite atu ia Iehova eaha te ohipa e rave, i te faaiteraa ˈtu ia ˈna e eaha te tereraa o te mau mea, ia tiai tatou ia ˈna ia ohipa mai, te reira te paari mau. Ua vaiiho mai te arii ra o Davida i roto i taua tuhaa nei, i te hoê hiˈoraa nehenehe mau, inaha, ua patoi oia i te rave i te hoê opuaraa ino i nia i te arii ra o Saula no te haru mai i te tiaraa arii; oia hoi, ua tiai oia i te taime i haapaohia e Iehova no te horoa mai i roto i to ˈna rima (Samuela 1, 24:1-15). Na reira atoa o Iesu, te “Tamaiti a Davida”, ua taa maitai ia ˈna e e tia ia ˈna ia tiai hou aˈe e noaa mai ia ˈna i te tiaraa arii i roto i te raˈi. Ua ite oia i teie parau tohu, i tano no ˈna: “E parahi oe i tau rima atau nei; e ia faarirohia e au to mau enemi ei taahiraa avae no oe.” No reira, a hinaaro ai te hoê pǔpǔ ati Iuda e “tii mai ia ˈna e hopoi e faaarii”, ua horo oioi aˈera oia ((Mataio 21:9; Salamo 110:1; Ioane 6:15). Te haapapu maira te Hebera 10:12, 13 e fatata e 30 matahiti i muri aˈe, te tiai noa râ o Iesu i te mana arii; parau mau, ua tiai oia fatata 19 senekele a faaariihia ˈi oia, e ua tupu i te matahiti 1914, a haamauhia ˈi te Basileia o te Atua.
16. a) Eaha te auraa te haere mǎrûraa? b) No te aha Iehova e faaoromai ai, e eaha ta tatou e nehenehe e rave ia ore tatou ia faaohipa i taua faaoromai ra ma te au ore?
16 Te auraa no te oreraa e rave i te huru haere maitai, oia ïa, te faataereraa. No reira, ia faaite mau te Parau a te Atua e, e tia ia tatou ia rave i te tahi mau tauiraa i roto i to tatou oraraa, te ohipa oioi ra anei tatou? aore ra te faahua parau ra anei tatou e, i te mea e e Atua faaoromai te Atua, e nehenehe atura ïa ta tatou e faanuu atu â i taua mau tauiraa ra, a tiaturi noa ˈtu ai e e mea ohie roa ia faatupu i te reira a muri aˈe? Parau mau, e faaoromai to Iehova, eiaha râ ia rave noa tatou mai ta tatou e hinaaro, maoti hoi i te faatupu i roto i to tatou oraraa i te mau tauiraa e au. Parau mau, ‘e faaoromai rahi to ˈna ia tatou, aita roa i hinaaro e ia pohe atu te hoê, ia noaa paatoa râ te tatarahapa’. (Petero 2, 3:9, 15.) No reira, mea maitai aˈe ia parau tatou mai te papai salamo ra, i nehenehe e parau e: “Te haapeepee nei au, aore i faatautau, i te haapaoraa i ta oe ra mau parau.” — Salamo 119:60.
17. Eaha te auraa ia haere i te huru haere maitai i roto i te tuhaa no te pororaa i te Basileia? Eaha te uiraa ta tatou iho e nehenehe e ui no nia i taua tuhaa ra?
17 E nehenehe atoa tatou e taere i roto i te tuhaa no te pororaa i te Basileia. Ia au i te Mataio pene 25, te ora nei tatou i te tau i reira Iesu, te haava ra hoi i te huitaata nei, e faataa ê ai i te mau “mamoe” e te mau “puaaniho”. Te tupu ra taua haavaraa nei i roto i to ˈna tuhaa rahi, maoti te pororaa i te “evanelia o te Basileia”. (Mataio 24:14; 25:31-33; Apokalupo 14:6, 7.) Ua taotiahia hoi te tau i haapaohia no te faatupu i taua ohipa faataa-ê-raa (Mataio 24:34). I te mea hoi ua fatata roa taua tau nei i te hope, mea tano iho â ïa ia faaoioi o Iesu i taua ohipa ra; no te reira, te faatupu ra oia i to ˈna tiaraa mauhaa na te Atua, oia hoi, ma te faahiti i te parau no nia i taua ohipa haaputuputuraa ra, teie e tǎpǔ mai nei e: “Na ˈu, na Iehova, e faatupu etaeta i te reira, i to ˈna tau.” (Isaia 60:22). Tatou, te mau hoa ohipa o te Atua teie e pee maite nei i te mau taahiraa avae o ta ˈna Tamaiti, te faaoioi atoa ra anei tatou i ta tatou huru haere ia au maite i to tatou maitairaa i te pae tino e ta tatou mau hopoia bibilia? Te faaite maira te mau tabula pororaa e te na reira mau nei te mau mirioni mau Ite no Iehova.
Ia ape na tatou i te teoteo, e ia aro hoi i te paruparu
18. Nafea tatou e nehenehe ai e manaˈo e eita tatou e hape, e mea nafea to te Bibilia faaararaa mai ia tatou no nia i taua fifi ra?
18 Maoro noa ˈtu tatou i te pee i te mau taahiraa avae o te hoê taata, rahi noa atoa ˈtu â ïa tatou i te matau i ta ˈna huru haere. Mai te peu râ e e riro mai tatou ei mau taata teoteo, e hape iho â ïa tatou a muri aˈe. No reira, ia pee tatou i te mau taahiraa avae o Iesu, e tia ia tatou ia farii e mea atâata roa ia manaˈo e eita tatou e hape, ia tiaturi i nia i to tatou iho puai e to tatou iho aravihi, e ia manaˈo e ua noaa ia tatou te haerea tia o te Mesia. Ua riro te ohipa i roohia i mutaa ihora i nia ia Petero (Luka 22:54-62) ei faaararaa faufaa mau no tatou e te haapapu maira hoi i te faufaaraa o te aˈoraa i faahitihia i roto i te Korinetia 1, 10:12 e na ô ra e: “O tei manaˈo e te tia ra oia, e ara oia o te hiˈa.”
19. a) Eaha te roohia i te tahi taime, i nia i te mau kerisetiano atoa (Iakobo 3:3)? b) Nafea tatou ia hiˈo i te mau parau a Paulo i papaihia i roto i te Roma 7:19, 24?
19 No to ratou huru taata tia ore, e hape iho â te taatoaraa o te mau kerisetiano i te tahi taime. E riro paha i te atea ê rii, eita râ hoi te taata e ite mai; aore ra, e ite-papu-hia te hape ra, e te ite maira te taatoaraa. I roto i tera aore ra tera huru tupuraa, ua riro mau â ei tamahanahanaraa ia haamanaˈo tatou i teie mau parau ta Paulo i parau ma te haavare ore e: “O te maitai hoi ta ˈu i hinaaro ra, aore ïa vau i rave: area te ino hinaaro-ore-hia e au ra, o ta ˈu ïa e rave nei. Auê hoi au o te taata ati rahi e!” (Roma 7:19, 24). Parau mau, ia ore iho â ïa teie mau parau ia riro ei hororaa na tatou no te rave i te ino. Ia riro râ te reira ma te tia mau, ei faaitoitoraa no te mau kerisetiano haapao maitai atoa e aro nei i to ratou huru taata tia ore; e tauturu te reira ia ratou ia tamau â i roto i te mau tutavaraa ta ratou e rave nei no te faatupu i taua ohipa fifi nei: te haereraa na nia i te mau taahiraa avae tia o Iesu.
20. a) Mea nafea te Maseli 24:16 ia tauturu mai ia tatou i roto i ta tatou hororaa no te ora? b) Ia opua maite ïa tatou i te aha?
20 “E hiˈa te parau-tia e ia taihitu noa ˈtu i te hiˈaraa, e e tia faahou mai”, ta te Maseli ïa 24:16 e parau ra. I roto i ta ˈna hororaa no te ora, eita te hoê noa ˈˈe o tatou e tia ia manaˈo e aita ˈtu ravea ta ˈna oia hoi ia ore e horo faahou. E hororaa roa teie, e hororaa e tia ia faaoromai, e ere râ te hanere metera. Te taata horo e hape noa ˈtu, eita iho â ïa e noaa ia ˈna te re; area te taata horo i te hororaa roa ra, noa ˈtu o ˈna e turori, e taime to ˈna no te horo faahou e no te faaoti i ta ˈna hororaa. Ia hape noa ˈtu tatou, a parau ai tatou e: “Auê hoi au o te taata ati rahi e!” ia haamanaˈo na tatou e e taime â to tatou no te horo faahou. E nehenehe â ta tatou e rave i ta tatou haereraa na nia i te mau taahiraa avae o te Aratai ra, o Iesu Mesia. Eiaha na tatou e faarue. Ia opua maite râ tatou, maoti te tauturu a Iehova, i te faaruru i te fifi ra oia hoi, ‘te pee-maite-raa na nia i te mau taahiraa avae o Iesu’. — Petero 1, 2:21.
No te aha te mau kerisetiano e tia ˈi:
◻ Ia haapii i te faaau ia ratou?
◻ Ia haapao maitai?
◻ Ia ore ia moehia ia ratou i te hiroa parau mau ra?
◻ Ia tapea i te haerea maitai?
◻ Ia ape i te teoteo?
◻ Ia aro i te paruparu?
[Hohoˈa i te api 13]
Ia tiatono o ˈna i to ˈna mata i nia i te tapao, e tia faahou mai ïa te taata parau-tia ma te papu maitai.