VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w88 1/5 api 13-18
  • Te hoê nunaa e na nia ra i te mau taahiraa avae o Iesu

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te hoê nunaa e na nia ra i te mau taahiraa avae o Iesu
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1988
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te huru moˈa o te toto
  • Te hoê huru morare maitai
  • Te oreraa e faaô atu i roto i te mau ohipa o teie nei ao
  • I te utuafare
  • Auraro no to ratou here
  • Te peeraa i te mau taahiraa avae o te Mesia: e ere i te mea ohie
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1988
  • A pee maite i te mau taahiraa avae o Iesu!
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2021
  • Te haereraa e te Atua—Te mau taahiraa avae matamua
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • “E ere ratou i to teie nei ao”
    Tahoêhia i roto i te haamoriraa o te Atua mau hoê roa
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1988
w88 1/5 api 13-18

Te hoê nunaa e na nia ra i te mau taahiraa avae o Iesu

“E ere anei hoê â o matou aau? e ere anei hoê â o matou haerea?” — KORINETIA 2, 12:18.

1. No te aha e ere roa ˈtu i te mea fifi ia ite e o vai te mau Ite no Iehova?

TEIE TA te tahi faatere haapiiraa tuatahi (i te mau Etats-Unis) i parau: “E mau tamarii ite roa i te peu, e haapao maitai hoi e e mau tamarii maitai roa. Eita hoi e itehia te reira i roto i te tahi noa ˈtu taatiraa.” O vai teie ta ˈna e parau ra? O te mau tamarii ïa a te mau Ite no Iehova e haere ra i roto i ta ˈna fare haapiiraa. Inaha hoi, e rave rahi mau taata tei ite e te vai ra te tahi mau huru e tahoê ra i te mau Ite, e tae noa ˈtu i ta ratou mau tamarii. I roto i te roaraa o te mau matahiti, ua papu-mau-hia ˈtura e e tahoêhia ra ratou i ta ratou mau tiaturiraa e to ratou haerea. No reira, e ere roa ˈtura ïa i te mea fifi ia ite e o vai te mau Ite no Iehova.

2. Eaha te huru o te amuiraa kerisetiano matamua, e eaha ta Paulo i parau no nia i taua tuhaa ra?

2 I roto i te ao amahamaha ta tatou e ora nei, mea varavara roa te autahoêraa e taati ra i te mau Ite no Iehova i te itehia. Teie râ, e nehenehe taua ohipa ra e haamaramaramahia: aita anei te mau Ite e faaitoito ra i te haere na nia i te mau taahiraa avae o Iesu (Petero 1, 2:21)? O taua autahoêraa ra hoi te itehia i roto i te amuiraa o te senekele 1. Teie ta Paulo i parau atu i te hoê mahana i te mau kerisetiano no Korinetia: “E teie nei, e au mau taeae, te aˈo atu nei au ia outou i te iˈoa o to tatou Fatu ra o Iesu Mesia, e ei parau hoê ta outou atoa na, e eiaha ia amahamaha i roto ia outou: ia ati maite râ outou ma te aau hoê e te manaˈo hoê.” (Korinetia 1, 1:10). Ma te faauruahia e te Atua, ua horoa atoa mai te aposetolo i te tahi mau aˈoraa no nia i te haerea te tia ia faaohipa ia ore vetahi mau taata e hinaaro e tapea i te autahoêraa kerisetiano. — Hiˈo Roma 16:17; Tesalonia 2, 3:6.

3, 4. Nafea to Paulo faaiteraa i te autahoêraa e vai ra i roto ia raua Tito, e eaha hoi te niu o taua autahoêraa ra?

3 I te matahiti 55, ua tono atura Paulo ia Tito i Korinetia ia nehenehe oia e tauturu i te amuiraa ia haaputuputu i te mau ǒ e horoahia ˈtu na te mau kerisetiano no Iudea e hinaaro mau ra, e peneiaˈe atoa paha no te ite e te pee mau ra anei oia i te mau aˈoraa tei faataehia ˈtu ia ˈna ra. Ma te papai atu i muri iho i to Korinetia, ua faahaamanaˈo atura Paulo ia ratou i te tere o Tito i ǒ ratou aita i maoro roa ˈtu e ua ui atura i teie nei uiraa: “E faufaa anei ta Tito i noaa ia outou na? e ere anei hoê â o matou aau? e ere anei hoê â o matou haerea?” (Korinetia 2, 12:18). Eaha ïa ta Paulo e hinaaro ra e parau na roto i te mau parau ra ‘hoê â aau’ e ‘hoê â haerea’?

4 Te faaite ra o Paulo i ǒ nei e te ohipa ra raua o Tito i roto i te autahoêraa. E apee na o Tito i te tahi taime ia Paulo i roto i to ˈna mau tere, e ma te papu maitai, e rave rahi iho â ïa mau mea ta ˈna i haapii mai ia ˈna ra. Teie râ, e niu etaeta roa ˈtu â to te autahoêraa e tahoê ra i na taata toopiti nei, oia hoi: e mau auraa nehenehe mau ta raua e atuatu ra e o Iehova e te pee ra hoi raua i te mau taahiraa avae o te Mesia; e, te pee ra o Tito ia Paulo mai ia Paulo e pee nei i te Mesia (Luka 6:40; Korinetia 1, 11:1). No reira, te haere ra ïa na pǐpǐ toopiti nei i roto i te huru feruriraa o Iesu e na nia i to ˈna mau taahiraa avae.

5. Eaha te mea e tia ia itehia i roto i te mau taata, e apee ra ia Paulo raua o Tito, e haere ra i teie mahana i roto ‘hoê â aau’ e ‘hoê â haerea’?

5 E ere atura i te mea maere ia fanaˈo te mau kerisetiano o te senekele 20 te haere ra i roto ‘hoê â aau’ e ‘hoê â haerea’ e o Paulo raua o Tito, i te hoê autahoêraa te ore e nehenehe e faaau. Inaha hoi, te faaite maira te amahamaha e itehia nei i roto i te amuiraa faaroo kerisetiano e e mau kerisetiano haavarevare to ˈna mau melo, o te ore e haere ra na nia i te mau taahiraa avae o te Aratai ta ratou e faahua apee ra (Luka 11:17). Te ite-maitai-hia ra hoi te taa-ê-raa i rotopu i te mau kerisetiano mau e te mau kerisetiano i te iˈoa noa i roto e rave rahi mau tuhaa. E tuatapapa ïa tatou e maha.

Te huru moˈa o te toto

6, 7. a) Eaha te huru hiˈoraa o te feia e haere na nia i te mau taahiraa avae o Iesu i te toto? b) Eaha te taa-ê-raa e vai ra i rotopu i te mau Ite no Iehova e te tahi atu mau taata e patoi ra i teie mahana i te mau pâmûraa toto?

6 I te matahiti 49, ua hapono atura te tino aratai e faatere na i te amuiraa o te senekele 1, i te hoê rata i te mau kerisetiano, e pahono ra hoi i teie nei uiraa: E tia anei te mau taata e ere i te ati Iuda e farii i te kerisetianoraa ia auraro i te Ture a Mose? Teie ta taua rata ra e parau ra: “E mea maitai i te Varua Maitai e ia matou atoa nei hoi, eiaha roa ei teimaha ê i tuuhia ˈtu i nia iho ia outou maori râ o teie nei mau mea tia. Eiaha outou e amu i te maa i afaihia i te idolo ra, e te toto, e te mea uumi-noa-hia ra, e eiaha hoi e faaturi.” (Ohipa 15:28, 29). A tapao na e i roto i te mau “mea tia”, te titauhia ra ia ore ia amu i te toto. Eita ˈtura ïa ta te feia e pee i te mau taahiraa avae o Iesu, e nehenehe e amu i te toto, na roto i te vaha aore ra na roto i te tahi atu ravea.

7 I roto i te amuiraa faaroo kerisetiano, te riro hoi te mau melo i te faaohipa i te pâmûraa toto, aita roa ˈtu teie faaueraa tumu e haapaohia ra. Parau mau, i teie mau matahiti i mairi aˈenei, e rave rahi mau taata tei farii e e nehenehe te mau pâmûraa toto e faatupu mai i te tahi fifi e ua patoi aˈera hoi ratou i taua ravea nei no te tahi mau tumu i te pae rapaauraa — ua itehia hoi te reira a papuhia ˈi e rave rahi mau huru tupuraa o te SIDA ta te toto e faatupu. Teie râ, o vai te faanahonahoraa teie e turu nei i te huru moˈa o te toto ei faaturaraa i te ture a te Atua? Ia patoi te hoê taata maˈi i te hoê pâmûraa toto, eiaha ïa te manaˈo o te taote? Eita anei oia e parau mai e: ‘E Ite no Iehova oe?’

8. Mea nafea te hoê vahine Italia, Ite no Iehova, haamaitairaahia mai i te mea e ua faatura papu oia i te huru moˈa o te toto?

8 A vau matahiti i teie nei, ua roohia o Antonietta, potii Italia hoi teie, i te hoê maˈi ino roa. Aita o ˈna e navai ra i te toto. No reira te mau taote i onoono ai e o te hoê anaˈe pâmûraa toto te nehenehe e faaora ia ˈna. I mua i ta ˈna patoiraa, ua faahepo maira te mau taote e tae noa ˈtu hoi to ˈna utuafare fetii ia ˈna. Ta ˈna atoa iho na tamarii tei parau mai ia ˈna e: “Mama, mai te peu e mea here na oe ia mâua, a rave i te toto.” Ua opua maite o Antonietta e tapea i to ˈna haapao maitai e auaa, inaha, aita o ˈna i pohe. Teie râ, no te ino hoi to ˈna maˈi te taote i parau ai e: “Aita vau e taa ra e eaha ra o ˈna e ora noa ˈi.” Ua horoahia mai na ˈna i te hoê rapaauraa ta ˈna i nehenehe e farii maitai, e ua ora oioi maira oia. Ua na ô maira te tahi taote ia ˈna e: “Mea fifi roa na ˈu ia tiaturi. Noa ˈtu â ïa e ua pâmûhia ˈtu te toto i roto ia oe te mahana taatoa, eita oe e ora oioi mai.” I teie mahana, e pionie tamau o Antonietta, e te haere nei ta ˈna na tamarii tamaroa toopiti 12 e 14 matahiti, i mua i roto i te parau mau. Ua faaite taua vahine kerisetiano nei i te itoito na roto i te faaturaraa i te huru moˈa o te toto. Ua faaohipa ˈtura ïa oia i te hoê “mea tia”. Hoê â manaˈo to te taatoaraa o te mau Ite no Iehova, e haere ra na nia i te mau taahiraa avae o Iesu, no nia i taua tumu parau ra.

Te hoê huru morare maitai

9. Eaha ˈtu â te tahi “mea tia” e titauhia i te mau taata e pee ra i te mau taahiraa avae o Iesu, e eaha hoi te roohia i nia i te feia e ore roa ˈtu e faaohipa i te reira?

9 “Eiaha hoi e faaturi”, tera te tahi “mea tia” i faahitihia i roto i te rata ta te tino aratai o te senekele 1 i haapono atu i te mau kerisetiano. I roto i ta ˈna rata matamua i to Korinetia, te faataa ra o Paulo i taua manaˈo nei. Teie ta ˈna e parau ra: “E ore hoi te taiata, e te haamori idolo, e te faaturi, e te mahu, e te paia, (...) e ore anaˈe ïa e parahi i te basileia o te Atua.” (Korinetia 1, 6:9, 10). Te tauturu nei te mau kerisetiano i te mau taata e hinaaro ra e tavini ia Iehova, ia faaore roa i taua mau peu viivii ra. Te horoa-atoa-hia nei hoi na te mau melo iho o te amuiraa i topa i roto i taua mau peu ra, mai te peu e e fariu ê ratou e e tatarahapa, i te tauturu ta ratou e hinaaro no te tamâ ia ratou (Iakobo 5:13-15). Tera râ, mai te peu e e rave te hoê kerisetiano i taua mau peu hairiiri ra e eita o ˈna e hinaaro e tatarahapa, e topa ïa oia i raro aˈe i te faautuaraa a te hoê ture bibilia ohie roa, ta Paulo i faaite mai ma te faauruahia e te Atua, oia hoi: ‘E eiaha outou e amui atu i te taata i parauhia e taeae ia riro ei taiata (...). E faataa ê atu outou i taua taata parau ino i roto ia outou na.’ — Korinetia 1, 5:11, 13.

10, 11. a) O vai te tumu no te topa-roa-raa i te pae morare e itehia ra i roto i te amuiraa faaroo kerisetiano, e no te aha? b) Mea nafea te ohipa i farereihia e te hoê taata no te fenua Philipino ma, i te faaiteraa mai e e faito morare teitei mau to te nunaa a te mau Ite no Iehova?

10 Noa ˈtu taua haapiiraa maramarama maitai ra, te tamau noa nei â te amuiraa faaroo kerisetiano i te rave i te mau peu tia ore. E te tumu o taua huru tupuraa nei, o te mau ekalesiatiko ïa teie e taui nei i te manaˈo o te mau faaueraa tumu bibilia aore ra teie e erehia nei i te itoito no te rave e ia faaturahia te reira. I roto atoa i taua tuhaa ra, te haere nei te nunaa o te mau Ite no Iehova na nia i te mau taahiraa avae o Iesu.

11 E hiˈopoa anaˈe na i te ohipa i roohia i nia ia José, te hoê kerisetiano no te pae Philipino ma. I te 17raa o to ˈna matahiti, ua matauhia o ˈna ei taata faahuehue e te pere. E pinepine o ˈna i te taero e e oraraa viivii hoi to ˈna. E pinepine atoa o ˈna i te tuuhia i roto i te fare auri e te tumu, te eiâ ïa. I muri iho, ua haamatau aˈera oia i te mau Ite no Iehova. Te parau ra oia e: “Ua taui roa te haapiiraa i te Bibilia i to ˈu nei oraraa. Aita vau e puhipuhi faahou ra i te avaava, aita vau e inu faahou ra e ua haapii mai au nafea ra ia haavî ia ˈu iho. I te mea e hoê anaˈe ta ˈu vahine, e haava manaˈo mâ atura ïa to ˈu i teie nei. Hau atu, ua noaa ia ˈu te faatura o to ˈu mau taata tapiri: i mutaa iho, e tuô na ratou ia ˈu e te ‘José tuiroo roa’ e ‘José, te varua ino’; i teie mahana, e pii ratou ia ˈu ‘José, te Ite no Iehova’. E mau tavini tauturu ta ˈu tamaiti e ta ˈu tamaiti fetii i roto i te amuiraa i reira hoi au e tavini ai ei matahiapo e ei pionie tamau.” Mai te rahiraa mirioni atu mau kerisetiano Ite no Iehova, te haere nei o José na nia i te mau taahiraa avae o Iesu ma te faaea viivii ore noa i te pae morare.

Te oreraa e faaô atu i roto i te mau ohipa o teie nei ao

12. Eaha te haerea taa maitai o te mau kerisetiano mau ta Iesu i faataa mai i roto i te pure i faaitehia i roto i te Ioane pene 17?

12 I te rui hopea a Iesu i pihai iho i ta ˈna mau pǐpǐ, ua faatae atura oia i to ˈna Metua ra i te hoê pure roa mau i reira to ˈna faaiteraa e e haere te mau kerisetiano ‘na nia i to ˈna mau taahiraa avae’ i roto i tei hea ˈtu â auraa. Teie ta ˈna i parau no nia i ta ˈna mau pǐpǐ: “E ere ratou i to teie nei ao, mai ia ˈu nei hoi e ere i to teie nei ao.” (Ioane 17:16). Te auraa o teie mau parau, oia ïa, e ore roa ˈtu te mau kerisetiano e faaô atu ia ratou i roto i te mau ohipa o teie nei ao. Maoti hoi i te apiti atu i roto i te mau aroraa politita aore a te mau nunaa e faaamahamaha nei i te mau taata, te faaite nei ratou i to ratou mau taata-tupu te parau no nia i te Basileia o te Atua, oia te mauhaa hoê roa o te faaore roa i te mau fifi e itehia nei i te ao nei. — Mataio 6:9, 10; Ioane 18:36.

13, 14. a) E taa ê te mau melo o te amuiraa faaroo kerisetiano e te mau Ite no Iehova no nia i te tumu parau te oreraa e faaô i roto i te mau ohipa o teie nei ao, i roto i tei hea auraa? b) Eaha te mau haamaitairaa ta te oreraa e amui atu i roto i te ohipa politita ta te hoê Ite tapone i faatupu i nia i te taatoaraa o to ˈna mau taeae kerisetiano?

13 Ua moehia te faaueraa tumu no nia i te oreraa e faaô i roto i te mau ohipa o teie nei ao e te rahiraa o te mau melo o te amuiraa faaroo kerisetiano, te riro hoi te mau tumu i te pae aiˈa e mea faufaa roa ˈˈe i te mau tumu i te pae faaroo. Ua faaite maira te hoê papai vea (o Mike Royko) e “aita roa ˈtu te mau kerisetiano i otohe noa ˈˈe i muri i te manaˈoraa e e aro atu i te tahi atu mau kerisetiano”. Te parau râ oia e: “Ahiri ratou i na reira, eita roa ˈtu ïa te rahiraa o te mau tamaˈi ino roa ˈˈe i tairi i te pae Europa ma e tupu.” Mea matau-maitai-hia e eita te mau Ite no Iehova e faaô atu ia ratou i roto i te mau tamaˈi, e mau taata râ o te apee i te mau taahiraa avae o Iesu, eita atoa ratou e faaô ia ratou i roto i te mau ohipa totiale e politita. No reira, aita roa ˈtu hoê noa ˈˈe mea e faahuru ê ra i te autahoêraa i reira te mau tavini o Iehova o te ao taatoa nei e ora ai. — Petero 1, 2:17.

14 E nehenehe atoa i te tahi taime te mau faahopearaa manaˈo-ore-hia e tupu mai no te oreraa te mau kerisetiano mau e faaô ia ratou i roto i te mau ohipa o teie nei ao. Mai ta teie hiˈoraa i tupu i roto i te mataeinaa no Tsugaru, i te pae apatoerau i Tapone, mea faufaa roa hoi te mau maitiraa i reira, e faaite ra. No te tahi mau tumu i te pae no te haava manaˈo, ua patoi aˈera o Toshio, oia hoi e mono faatere i te pae no te faufaa moni i to ˈna oire, i te faaô atu i roto i te maitiraa i te tavana oire e matara mai. No reira, ua tonohia ˈtura oia i roto i te tuhaa e haapao i te pape oia hoi, te hoê parahiraa haihai aˈe. Hoê matahiti i muri iho, ua tapeahia aˈera te tavana oire no te tahi mau ohipa tia ore ta ˈna i rave e ua vaiiho aˈera hoi i to ˈna parahiraa tavana. Ua maiti-faahou-hia aˈera te hoê tavana oire apî, e inaha, a ite ai oia i te ohipa i roohia i nia ia Toshio, ua horoa faahou maira oia na Toshio i te hoê tiaraa haapao i te tahi mau tereraa ohipa. Ua riro mau taua ohipa i tupu ra ei haamaitairaa no te mau taeae kerisetiano o Toshio. No te aha hoi? No te mea, mai ta ˈna e faataa ra, mea fifi roa ia tarahu i te mau piha no te faatupu i te tahi mau ohipa ê atu i te ohipa taaroraa. Teie râ, mai ta ˈna iho e parau ra, “[maoti to ˈu toroa apî,] ua nehenehe o Iehova e faaohipa ia ˈu no te faanahonaho i roto i taua mau piha taaroraa ra e toru tairururaa mataeinaa e e maha tairururaa haaati”. Te faaoti ra oia i ta ˈna parau i te na ôraa mai e: “Ia tapea tatou i to tatou haapao maitai, e faaohipa mai ïa Iehova ia tatou ma te hoê huru o ta tatou e ore roa ˈtu e nehenehe e manaˈo.”

I te utuafare

15. I te pae no te utuafare fetii, eaha te hiˈoraa ta te Mesia i vaiiho mai na te feia e pee i to ˈna mau taahiraa avae?

15 Te horoa mai nei te haerea i te utuafare no te mau kerisetiano i te tahi atu ravea no te faaite e ‘haere ra ratou na nia i te mau taahiraa avae o Iesu’. Te faaite maira te mau Papai i te hiˈoraa i vaiihohia mai e te Mesia mai te hoê hohoˈa no nia i te mau auraa e itehia i roto i te utuafare: “Ma te auraro maite hoi outou ia outou iho ma te mǎtaˈu i te Atua. E te mau vahine ra, e auraro outou i ta outou ihora mau tane, mai ta tatou i auraro i te Fatu ra. O te tane hoi to te vahine ra upoo, mai te Mesia atoa ra ei upoo ïa no te ekalesia (...). E teie nei, mai te ekalesia e auraro i te Mesia nei, ia na reira atoa te mau vahine i ta ratou iho mau tane i te mau mea atoa nei. E te mau tane ra, e aroha outou i ta outou mau vahine, mai te Mesia atoa i aroha i te ekalesia, e ua horoa ia ˈna iho ei taui.” — Ephesia 5:21-25.

16, 17. a) No nia i te utuafare fetii, eaha te huru tupuraa peapea mau ta te amuiraa faaroo kerisetiano e faaruru nei? b) Mai ta te ohipa i farereihia e na taata faaipoipo no Beresilia e faaite maira, eaha te ravea hoê roa no te haamaitai i te mau auraa fetii?

16 I to tatou nei tau, aita roa ˈtu te amuiraa faaroo kerisetiano i roto i to ˈna taatoaraa e pee ra i taua aˈoraa nei; no reira hoi e itehia ˈi i roto i to ˈna pu e rave rahi mau utuafare fetii amahamaha. Hau atu, te ino roa ˈtura te mau fifi i rotopu i te mau metua e te mau tamarii. Te parau ra te hoê orometua i te pae no te tuatapaparaa i te manaˈo tau matahiti i teie nei e, “ua riro te utuafare fetii ei faanahoraa o te topa roa ˈtura”. Mea iti roa te mau taote e tuatapapa i te parau no nia i te feruriraa e haapao i te mau tamarii, te mau taata e horoa i te tahi mau aˈoraa no te mau utuafare fetii e te mau taote upoo e tamata ra i te ape ia taa ê te mau melo o te mau utuafare fetii, te manuïaraa ta ratou e ite nei. Area te mau Ite no Iehova ra, te tamata nei ïa ratou i te faaohipa i te mau faaueraa tumu bibilia, e ua itehia e mea maitai roa te mau auraa fetii i rotopu ia ratou.

17 E faahiti anaˈe na i te parau no te hoê taata no Beresilia, o Aldemar te iˈoa, e mutoi oia i roto i te nuu e te farerei ra oia i te tahi mau fifi i roto i to ˈna utuafare. Ua faarue mai ta ˈna vahine ia ˈna e ua hinaaro atura hoi e faataa. Ua inu rahi noa ˈtura oia e ua tamata atoa hoi i te haapohe ia ˈna. I muri iho, ua faaite atura te tahi mau melo o to ˈna fetii e mau Ite no Iehova, ia ˈna i te parau no nia i te Bibilia. Ua anaanatae roa oia i te mea ta ˈna i faaroo e ua haamata aˈera hoi i te haapii i te Parau a te Atua. Ma te hinaaro e faaau i to ˈna oraraa i nia i te mau faaueraa tumu e titau ra e ia ore roa ˈtu e faaô atu i roto i te mau ohipa o teie nei ao e faataa ê ra i te mau Ite no Iehova, ua ani aˈera oia e e faarue o ˈna i te nuu. Ma te tauturuhia e te mau faaueraa tumu bibilia ta ˈna e haapii ra, ua faatitiaifaro aˈera o ˈna e ta ˈna vahine, i te mau fifi e faaamahamaha na ia raua. I teie mahana, te apee amui ra raua i te mau taahiraa avae o Iesu e te tavini ra raua toopiti atoa ra ia Iehova i roto i te mau anairaa o te mau pionie tamau.

Auraro no to ratou here

18. a) No te aha te mau Ite no Iehova e haamaitaihia ˈi i teie mahana, i te pae varua? b) Eaha te tupuraa ta te Isaia 2:2-4 e ite ra?

18 Ua papuhia e e mau taata tahoê te mau Ite no Iehova, e te haere nei ratou ma te huru feruriraa e i nia i te mau taahiraa avae o te Mesia ra o Iesu. I te pae tataitahi e i te pae atoa no te pǔpǔ, e mau haamaitairaa i te pae varua ta ratou e huti mai i roto i taua haerea nei (Salamo 133:1-3). I te mea hoi e ua papu-maitai-hia e ua haamaitaihia ratou e te Atua, ua faaitoito aˈera ïa te reira i te mau taata aau rotahi e rave rahi, ia ohipa maite ia au i te parau tohu e vai ra i roto i te Isaia 2:2-4. I roto noa i na matahiti e pae i mairi aˈenei, e 987 828 rahiraa o ratou tei haere i mua e ua tae roa hoi i te pûpû ia ratou no te Atua e i te bapetizo ia ratou. I roto i to ˈna here, aita Iehova i haamau i te otia i nia i te rahiraa taata e nehenehe e rave i taua ohipa ra hou aˈe te “ati rahi” e tupu ai. — Apokalupo 7:9, 14.

19. a) E nehenehe te mau tavini o Iehova e fanaˈo i tei hea mau haamaitairaa papu maitai, e nafea hoi tatou ia hiˈo i taua mau haamaitairaa ra? b) No tei hea tumu faufaa roa tatou e auraro ai i te mau faaueraa a Iehova?

19 Mai ta te mau ohipa ta tatou i faahiti aˈenei e faaite ra, e pinepine te mau haamaitairaa i te pae varua e itehia nei e te nunaa o te Atua i te riro ei mau haamaitairaa faufaa mau. No reira, te feia e ore e puhipuhi i te avaava, e auraro ra i te mau ture i te pae morare e e faatura ra i te huru moˈa o te toto, e iti aˈe ïa ratou i te roohia i te tahi mau maˈi. I te mea hoi e te ora ra ratou ia au maite i te parau mau, e riro ïa te reira i te tauturu ia ratou i te pae no te moni, i te pae no to ratou mau auraa e o vetahi ê e i te pae atoa no te utuafare fetii. E nehenehe taua mau haamaitairaa tataitahi ra e faarirohia ei haamaitairaa no ǒ mai ia Iehova ra, ma te haapapu mai i te aravihi o te mau ture a te Atua. Teie râ, e ere no taua mau haamaitairaa nei taua mau taata ra e auraro ai i te mau ture a Iehova. E auraro te mau kerisetiano mau i te Atua no te mea mea here na ratou ia ˈna, no te mea e tia mau â oia ia haamorihia e ratou, e no te mea te ohipa te tia mau â ia rave, te haapaoraa ïa i to ˈna hinaaro (Ioane 1, 5:2, 3; Apokalupo 4:11). Area o Satani ra, te faahua parau nei ïa oia e aita te mau taata e tavini ra i te Atua ma te here. — Hiˈo Ioba 1:9-11; 2:4, 5.

20. Mea nafea te mau Ite no Iehova o te senekele 20 e faaite e te haere ra ratou i roto hoê â aau e na ite hebera haapao maitai o te tau Tahito ra?

20 Te haere nei te mau Ite no Iehova o te senekele 20, ia au i te huru feruriraa i faaitehia na e na taurearea tootoru Hebera oia hoi, i te tau o Daniela, tei faaite ia ratou ei mau ite no Iehova haapao maitai. A haamǎtaˈuhia mai ai ratou oia hoi, ia taorahia ratou i roto i te hoê umu, ua na ô aˈera ratou e: “Ia hinaaro oia iho, e tia ïa i to matou Atua e haamori nei ia faaora oia ia matou i te umu auahi ura ra, e tia ïa ia ˈna ia faaora ia matou i to rima, e te arii; ia ore râ oia ia hinaaro [oia hoi ia vaiiho mai oia ia matou ia pohe], e ore â matou e haamori i to oe ra mau atua, ia ite mai oe, e te arii, e ore hoi e haamori i te tii auro i faatiahia e oe ra.” (Daniela 3:17, 18). Noa ˈtu eaha te mau faahopearaa ta to ratou haerea e faatupu mai, e tamau noâ te mau Ite no Iehova i te pee maite i te mau taahiraa avae o Iesu, ma te taa maitai ia ratou e mea papu maitai te parau tǎpǔ a te Atua no nia i te ora mure ore i roto i te ao apî. Oia mau, noa ˈtu eaha te ohipa e tupu mai, e tamau noâ taua nunaa ra i te haere i roto ‘hoê â aau’ e ‘hoê â haerea’.

A faataa mai na...

◻ No te aha te mau Ite no Iehova e tahoê ai.

◻ E taa ê te mau Ite no Iehova i te tahi atu mau kerisetiano i te iˈoa noa i roto i tei hea mau tuhaa.

◻ Eaha te tumu matamua te mau kerisetiano mau e tavini ai ia Iehova.

◻ Eaha te huru hiˈoraa o te mau tavini a te Atua i te mau haamaitairaa e noaa mai no to ratou auraroraa ia Iehova.

[Hohoˈa i te api 14]

Ia patoi te hoê taata maˈi i te hoê pâmûraa toto, e pinepine i te manaˈohia e e Ite no Iehova o ˈna.

[Hohoˈa i te api 16]

E rave rahi mau taata e parau na hoi e e mau kerisetiano ratou

tei ore roa ˈtu i haapeapea noa ˈˈe i te manaˈoraa e e aro atu i te tahi atu mau “kerisetiano”, e te reira na nia i te haamaitairaa o te mau upoo faatere haapaoraa.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono