Eaha te hiˈoraa kerisetiano i te ava taero?
“O VAI tei ati? O vai tei mârô? O vai tei maniania i te paraparau? O vai tei paruparu hara ore noa? To vai te mata uteute? Te feia parahiraa maoro i te inuraa uaina ra.” (Maseli 23:29, 30). Oia mau, te faaite maira te Bibilia e e nehenehe te mau ava taero e faatupu i te mau faahopearaa ino mau: te iteraa i te tahi paha mau orama, aore ra te haerea haama, te fifiraa i te pae no te feruriraa, te fifi i te pae no te oraora-maitai-raa o te tino, e tae noa ˈtu i te fifi i te pae no te utuafare e oia atoa hoi te veve.
A tapao na e te parau ra te irava bibilia i faahitihia i nia nei e “te feia parahiraa maoro i te inuraa uaina ra”, oia hoi te mau taero ava. No ratou ra, ua riro te ava taero ei raau taero e e pinepine e mau faahopearaa fifi mau ta te reira e faatupu i nia i te tino e i nia atoa i te feruriraa (Maseli 23:32-35). E nehenehe te feia e inu rahi i te ava e erehia i to ratou hitahita ore e a rave atu ai i te tahi mau ohipa ta ratou iho e haama mai te peu e aita ratou i taero. Teie atura ïa ta te Bibilia faaararaa e horoa mai nei: “Eiaha oe e amui atoa i te feia i taero i te uaina ra, i roto i te feia oehamu tiaa ra; o te taero ava hoi o te oehamu tiaa ra, e veve ïa; e na te tiaruhe e faaahu mai i te ahu mutumutu.” (Maseli 23:20, 21). Ua riro atoa te taeroraa i te ava ei “ohipa na te tino”, o te nehenehe e tapea i te hoê taata ia ô atu i roto i te Basileia o te Atua. — Galatia 5:19, 21; Korinetia 1, 6:10.
“E ere i te taata paari”: i mua i te aro o vai?
Te auraa anei ïa e eita roa ˈtu e tia i te mau kerisetiano ia inu i te ava? Aita anei te ekalesiatiko i faahitihia ˈtu i roto i te tumu parau i mairi aˈenei i parau e: “Eita te taata paari e inu i te uaina”, na roto i te parauraa e te rave ra o ˈna i te irava o te Maseli 20:1. Teie te tatararaa a Segond i taua irava nei: “E faaooo te uaina, mea arepurepu te ava puai; e te taata e riro roa i taua ohipa, eita ïa oia e riro mai ei taata paari.” Aita te Bibilia e opani ra i te feia e inu i te uaina, te opani ra râ oia i te feia e riro roa ˈtu i taua ohipa ra. “Te feia parahiraa maoro i te inuraa uaina ra” e te ‘mau taero ava’ — o ratou te feia ‘e ere i te feia paari’.
A hiˈo atoa na i ta te Isaia 5:11, 22 e parau ra e: “E pohe te feia e ara i te poipoi ra, i te titauraa i te ava taero, o tei haamaoro i te parahiraa i te po, ia taero ratou i te uaina; e pohe to ratou, to tei puai i te inu uaina ra, e tei etaeta ia anoi i te ava taero ra.” Eaha ïa ta Isaia e ore e farii ra? Te haamataraa i te inu “i te poipoi ra” e faaea ˈtu ai “i te po” ra, aita anei ïa e tuea ra i te inu-hua-raa i te ava taero?
Te faaite maira te Bibilia e e inu na te mau tavini haapao maitai a te Atua — mai ia Aberahama, Isaaka e o Iesu — i te uaina, ma te au noa râ hoi (Genese 14:18; 27:25; Luka 7:34). Te faaite atoa maira oia e to roto te uaina i te mau haamaitairaa e horoahia mai e Iehova (Genese 27:37; Deuteronomi 11:14; Isaia 25:6-8). Te faaite atoa ra te Parau a te Atua e ia inuhia te uaina ma te au e riro ïa te reira i te faatupu mai i te mau faahopearaa maitai. Inaha, “e te uaina e oaoa ˈi te aau o te taata nei”, ta te papai salamo ïa i parau (Salamo 104:15). Teie hoi ta te aposetolo Paulo i faaue atu ia Timoteo: “Atira na i te inu noa i te pape [e ere i te mea maaro], ei maa uaina iti râ ta oe, no to opu hoi, e no te pohe pinepine no oe ra.” — Timoteo 1, 5:23.
E uaina aore ra e pape vine?
Te parau nei vetahi e te “uaina” e faahitihia ra i roto i taua mau irava bibilia nei, e pape vine ïa. Teie ra, te faahaamanaˈo maira te Encyclopédie (beretane) a McClintock raua o Strong e “aita roa ˈtu te Bibilia e haamau ra i te hoê taa-ê-raa i rotopu i te mau uaina faahopuehia e te pape vine faahopue-ore-hia”. No reira, te parau ra “vine” i faaohipahia i roto i te Bibilia e ava taero ïa; e tahoêhia hoi te reira i te “ava puai”. — Genese 9:21; Luka 1:15; Deuteronomi 14:26; Maseli 31:4, 6.
E tapao anaˈe e te semeio matamua a Iesu te faariroraa ïa te pape ei uaina. Te faaite ra hoi te irava bibilia e: “E ia tamata ihora te tavana o te oroa i taua pape i faarirohia ei uaina ra, no te mea aore oia i ite i te noaaraa mai, ua parau atura te tavana i taua tane apî ra, na ô atura, O te uaina maitai ra ta te taata atoa e tuu i te matamua, e ia inu te taata e ia rahi, ei reira te mea ino aˈe; vaiiho iho nei râ oe i te uaina maitai.” (Ioane 2:9, 10). Oia mau, “te uaina maitai” ta Iesu i faatupu e uaina mau ïa.
I te parau mau, te faaino ra te mau upoo faatere haapaoraa o te senekele I ia Iesu no te mea e inu na o ˈna i te uaina i te tahi taime. Teie hoi ta Iesu i parau atu: “I haere mai nei hoi Ioane Bapetizo ma te amu ore i te pane e ma te inu ore i te uaina, e te parau na outou e, E demoni to ˈna. I haere mai râ te Tamaiti a te taata nei ma te amu e te inu, e te parau na outou e, Inaha e taata amu e te inu uaina.” (Luka 7:33, 34). Eaha ïa te taa-ê-raa i rotopu ia Iesu tei inu i te uaina, e ia Ioane, tei ore hoi i inu, ahiri e ua inu mau o Iesu i te pape vine faahopue-ore-hia ra? Ia haamanaˈo na outou i tei tohuhia mai no nia ia Ioane: “Aore e inu i te uaina e te ava taero.” — Luka 1:15.
Ma te papu maitai, aita Iesu i opani i te inuraa i te ava taero ma te au. I to ˈna tau, e inuhia na te uaina i roto i te oroa o te Pasaa. Ua tamau noa â te uaina i te itehia mai i roto i te Oroa a te Fatu ra, tei monohia i muri e te oroa Pasa.
Mea faufaa mau â te ite
Aita te Bibilia e opani ra i te inuraa i te ava taero. I te paeau rahi, tei te taata tataitahi i te opuaraa e e inu anei o ˈna aore ra eita i te mau ava puai. Teie râ, te opani etaeta roa maira te Bibilia i te taero ava, mai te amu-rahi-raa i te maa. Teie hoi ta ˈna e parau ra: “Eiaha oe e amui atoa i te feia i taero i te uaina ra; i roto i te feia oehamu tiaa ra; o te taero ava hoi o te oehamu tiaa ra, e veve ïa.” (Maseli 23:20, 21). No reira e tia ia tatou ia haapao maitai e ia haavî ia tatou iho. “E eiaha ia taero i te uaina e tupu ai te taiata ra, ia î râ outou i te [varua].” Ia haamanaˈo na tatou e e hotu no te varua o te Atua te hitahita ore. — Ephesia 5:18; Galatia 5:19-23.
Parau mau, aita e faufaa ia taero roa no te ite atu i te mau fifi e faatupuhia e te ava taero. Teie ta te hoê vea i neneihia e te Pû marite e aro i te taeroraa i te raau taero e faataa ra: “E na roto atu te ava taero ta tatou e inu i te vairaa maa e i roto roa ˈtu i te toto e tapae oioi atu ai i roto i te roro. E faataere mai oia i te ohipa a te roro e atuatu ra i te mau manaˈo e te mau manaˈo e horuhoru ai tatou ra. E rahi atu â tatou i te tiaturi ia tatou, e rahi roa atoa tatou i te riro ei taata tiamâ.” E nehenehe taua huru nei e riro ei mea atâata mau i te pae no te huru morare.
E tupu atoa te tahi atu ati ia faahoro te hoê taata o tei inu i te ava i te pereoo. Ia au i te tahi tuatapaparaa, i te fenua Marite noa, e 25 000 taata teie e pohe nei i roto i te mau ati faatupuhia e te feia faahoro pereoo tei taero, i te mau matahiti atoa. Mai te huru ra ïa e, aita e tâuˈahia ra te manaˈo ra oia hoi e faaiti mai te ava taero i ta te feruriraa e nehenehe e rave. Teie râ, te faariro nei te mau kerisetiano i te ora mai te hoê o no ô mai ia Iehova ra (Salamo 36:9). Mea tia anei ïa ia haafifi tatou i to tatou ora, e te ora o vetahi pae, ia faahoro tatou i te pereoo e ua haafifihia to tatou feruriraa e te ava? No reira, e rave rahi mau kerisetiano i opua ˈi e ore roa ˈtu e inu i te ava ia faahoro ratou i te pereoo.
Te haapeapea atoa nei te hoê kerisetiano no te ohipa ta ˈna e faatupu i nia ia vetahi ê ia inu o ˈna i te ava. Eita e ore e no taua tumu ra te mau tiaau kerisetiano, te mau tavini tauturu e te mau vahine paari i faaitoitohia ˈi ia ore ratou ia “inu hua i te uaina”. (Timoteo 1, 3:2, 3, 8; Tito 2:2, 3.) Te taata e nehenehe e inu i te hoê faito rahi ava taero, e riro ïa o ˈna i te haapao maitai ia inu oia ma te au, ia ore roa ˈtu hoi oia ia aratai i te tahi taata i roto i te haerea ino; eita atoa o ˈna e tamata i te faahepo i te hoê taata ia inu i te mau ava taero. Taa ê atu i te reira, te parau ra te Bibilia e: “E mea maitai hoi ia ore ia amu i te puaa e ia ore ia inu i te uaina, e ia ore ia rave i te mau mea atoa e turori ai to taeae ra.” — Roma 14:21.
I te tahi taime, e riro atoa e mea maitai roa ia ore roa ˈtu ia inu i te ava. Mai te peu e e hapû. Teie ta te International Herald Tribune (neneihia i Paris) i parau, ia au i te hoê tuatapaparaa i ravehia i te fare haapiiraa tuatoru i Caroline Apatoerau (fenua Marite), e “mai te peu noa ˈtu e e inu rahi te hoê vahine i te ava hoê noa ˈˈe taime i te omuaraa ra iho â o to ˈna hapûraa, e nehenehe ïa te tahi fifi ino roa i te pae no te tino e i te pae no te feruriraa e itehia mai i nia i te tamarii ta ˈna e amo ra”. E tia mau â i te mau vahine ia feruri maitai i nia i te mau fifi e itehia mai ia inu ratou i te ava taero ia hapû anaˈe ratou.
Te feia e inu na i te ava i mutaa ihora aore ra tei inu hua, e riro paha e mea maitai aˈe na ratou ia ore roa ˈtu e inu faahou i te avab. Mea maitai aˈe atoa hoi ia ape i te inu i mua i te hoê taata tei roohia i te maˈi taero ava aore ra i mua i te hoê taata te opani ra to ˈna haava manaˈo ia ˈna ia inu i te ava. Eita atoa e tano ia inu i te ava taero na mua ˈˈe i te mau putuputuraa kerisetiano aore ra i roto i te ohipa pororaa. I Tahito ra, ua haamau te mau ati Levi i te tahi ture na roto i te oreraa e inu i te ava ia rave ratou i ta ratou ohipa i roto i te hiero. — Levitiko 10:8-10.
E oia hoi, e tia ia tatou ia faatura i te mau ture o to tatou fenua. I te tahi mau vahi, e opani-roa-hia te ava, area i te tahi mau vahi ra o te mau taata paari anaˈe ïa te nehenehe e inu. E auraro te hoê kerisetiano i taua mau huru ture nei i haamauhia e te “feia mana toroa ra”. — Roma 13:1.
Parau mau, tei ia tatou tataitahi te opuaraa e e inu anei tatou aore ra eita i te mau ava taero e eaha te faito ta tatou e inu. O te Atua te faahanahanahia ia faaite tatou i te ara-maite-raa e ia maiti mau tatou i te eˈa no te au-maite-raa. A pee i teie aˈoraa paari mau o te na ô ra e: “E teie nei, te amu ra e te inu ra hoi, e te mau mea atoa ta outou e rave na, e rave ïa ma te haamaitai i te Atua.” — Korinetia 1, 10:31.
[Nota i raro i te api]
a I Palatetina, e tupu te pofairaa vine ia hope te tau veavea. Teie râ hoi, e tupu te oroa Pasa ati iuda e te Amuraa a te Fatu i te tau uaaraa tiare — oia hoi e ono avae i muri aˈe. E hopue noa te pape vine ma te ore roa ˈtu e anoi i te tahi taoˈa i roto ia ore hoi ia ino.
b Te faaue ra te tahi mau taote i te mau taata atoa i roohia i te maˈi inu i te ava taero ia ore roa ˈtu ratou ia inu faahou i te ava. A hiˈo i te A ara mai na! o te 8 no atopa 1982.
[Hohoˈa i te api 6]
E nehenehe te hoê kerisetiano e opua e ore roa e inu i te ava taero no te faatura i te haava manaˈo o vetahi ê.