Te tahi mau uiraa no nia i te ava taero
UA NA ô aˈera te hoê ekalesiatiko no te fenua Nigéria e “eita te paari e inu i te uaina”. Aita i maoro aˈenei, ua faarirohia teie mau parau ei mau parau tano ore. I teie nei râ mahana, te rahi noa ˈtura i te itehia te aroraa i te ava taero i roto vetahi mau fenua.
Ei hiˈoraa, te faaite ra te hoê titorotororaa i piahia aita i maoro aˈenei e te vea ra Reader’s Digest e “te haamata te mau taata Marite i te faaiti mai i te inu”. Te faaite atoa ra te vea ra Time e te inuraa i te ava “i te fenua Marite, te iti noa maira ïa ia taiohia mai te haamataraahia i te opanihia i te inu i te matahiti 1920”. I to ˈna aˈe pae, te tapao ra te fenua Farani i te hoê toparaa i te pae no te inuraa i te uaina.
Eaha hoi te tumu i tupu ai mai te reira te huru? Ua faaite vetahi i to ratou mauruuru ore no te mau ati riaria mau e itehia ra i nia i te purumu teie e faatupuhia nei e te mau taata faahoro tei taero. Te haapapu maira te Reader’s Digest e “te ereraa i te ohipa, te toparaa mai i te pae no te faahoturaa i te taoˈa, te mau rapaauraa maˈi, te ereraa i te pae materia e tae noa ˈtu te mau ohipa taparahi taata i tupu maoti te ava, e 89,5 milia dala marite ïa [i te fenua Marite] i numerahia mai i te matahiti 1983 ra; ua faaino roa atoa te ava i te mau utuafare fetii i roohia i teie ati”. Eita ˈtura ïa e maerehia e ia faaue te Faanahonahoraa i te pae no te oraora-maitai-raa, atuatuhia e te Hau amui, i te mau hau ia ‘taotia i te mau hooraa i te mau ava taero ei maitai no te tino e ei maitai atoa hoi no te mau taata o to ratou fenua’. — New Nigerian, 16 no mati 1983.
Te ite-atoa-hia ra vetahi mau taata o te ore roa ˈtu e inu nei i te ava. Te na ô ra hoi te ekalesiatiko no Nigéria i faahitihia i nia nei e: “Te parau ra te Maseli 20:1 ma te ru e e ere i te taata paari te inu i te uaina.” Te turu râ te tahi atu orometua e “i roto i te buka a Isaia, te opani roa ra te mau Papairaa Moˈa i te ava”, ma te faahiti hoi i te parau e faaitehia ra i roto i te Isaia 5:11, 12 e 22.
I muri aˈe i taua faahitiraa parau ra, e nehenehe atura ïa tatou e aniani e: Eaha mau te auraa o taua mau irava bibilia ra? Te opani etaeta mau ra anei te mau Papairaa Moˈa ia inu tatou i te ava taero? Aita anei Iesu iho i inu i te uaina, aore ra e pape vine noa anei aita e ava taero to roto ta ˈna i inu? Ma te tuatapapa i te mau fifi ta te inuraa i te ava taero e faatupu mai, mea maitai aˈe anei ïa e ia ore roa ˈtu te mau kerisetiano ia inu i te reira? E nehenehe e itehia te pahonoraa i taua mau uiraa nei ia tuatapapa roa ˈtu tatou i te Bibilia.