Iesu, to ˈna oraraa e ta ˈna taviniraa
Ia haafaufaa anaˈe na tatou i te mau faahohoˈaraa a Iesu
A HAERE mai ai te mau pǐpǐ ia Iesu ra i muri aˈe to ˈna faahitiraa ta ˈna oreroraa parau i mua i te rahiraa taata, i te pae miti, ua hepohepo roa ˈˈera ratou no ta ˈna huru haapiiraa apî. Oia mau, ua faaroo aˈena ratou i te mau faahohoˈaraa, eiaha râ mai te reira roa. No reira, uiui atura ratou ia ˈna e: “Eaha oe i parau parabole atu ai ia ratou?”
No te faatupu hoi i taua mau parau a te peropheta ra e: “E parau parabole ta ˈu e parau, e parau vau i tei ore i parauhia mai tahito mai â.” E ere râ te reira anaˈe te tumu. Mai te peu e ua faaohipa o Iesu i te mau faahohoˈaraa, no te mea te hinaaro ra o ˈna e haamatara mai te mea e vai ra i roto i te mafatu o te mau taata.
No reira, te anaanatae ra te rahiraa o ratou ia Iesu no te mea noa te farii ra ratou ia ˈna mai te hoê taata tei ite maitai i te faatia i te aamu e i te faatupu i te mau semeio, eiaha ra mai te hoê Fatu o tei tia ia tavinihia ma te here mau. Aita ratou e hinaaro ra ia tauihia ta ratou huru hiˈoraa aore ra ta ratou mau peu o te oraraa. Aita ratou e hinaaro ra e ia hauti rahi te poroi i nia ia ratou. No reira ˈtura Iesu i parau ai e:
“I parau parabole atu ai au ia ratou; no te mea aore ratou i ite i te hiˈoraa, aore i faaroo i te faarooraa, e aore hoi i haapao. E ua tupu ia ratou te tohu a Isaia, o tei na ô ra e, (...) Ua etaeta hoi te aau o teie nei feia.”
Te parau faahou ra oia e: “Ua maitai râ to outou mau mata, te hiˈo nei hoi ïa, e to outou mau tariˈa, te faaroo nei hoi ïa. Oia mau ta ˈu e parau atu ia outou nei, e rave rahi te peropheta e te taata parau-tia i hinaaro i te hiˈo i te mau mea ta outou e hiˈo nei, aita râ ratou i hiˈo; i hinaaro hoi i te faaroo i te mau mea ta outou e faaroo nei, aita râ ratou i faaroo.”
Oia mau, e mau mafatu farii maitai to te mau aposetolo e 12 e te feia e apee râ ia ratou. Te faahiti râ o Iesu i muri iho i teie mau parau no ratou e: “No te mea ua horoahia ia outou te ite i te parau aroaro i te basileia o te ao ra, aita râ i horoahia ia ratou.” No te mea te hinaaro ra ta ˈna mau pǐpǐ e maramarama, ua horoa ˈtura Iesu na ratou i te tahi mau haapapuraa no nia i te faahohoˈaraa a te taata tei ueue i te huero.
Teie ta ˈna e faataa ra: “Te huero nei, oia te parau a te Atua”, e te repo o te mafatu ïa. Area te hotu o tei topa i te hiti purumu, te parau faahou ra oia: “Tei tiihia mai te parau e te diabolo i roto i to ratou aau ra, oi faaroo ratou, oi ora.”
I te tahi atu pae, o te hoê faahohoˈaraa o te mafatu te vahi pǎpǎ tei ueuehia te huero o te feia i farii i te parau ma te oaoa, teie nei râ, o tei topa ia tupu anaˈe te tau faahemaraa aore ra haamauiuiraa, no te mea aita te parau i aa hohonu i roto ia ratou.
No te huero tei topa i roto i te vahi aihere, te na ô faahou ra o Iesu, o te taime ïa a faaroo ai te taata i te parau, teie râ e arataihia to ratou manaˈo e te mau fifi, e te taoˈa rahi, e te mau mea e navenave ai ra o teie oraraa nei, i te pae hopea, e pohe roa ïa te huero e aita hoê aˈe mea e paari mai.
Area te huero hopea, te faaoti ra ïa o Iesu, tei ueuehia i nia i te repo maitai, o te feia ïa i muri aˈe i to ratou faarooraa i te parau e te hoê mafatu maitai, e mau te reira i roto i to ratou aau e faahotu ratou ma te itoito.
Auê ïa haamaitairaa na ta ˈna mau pǐpǐ tei imi i te mau haamaramaramaraa no nia i te mea ta Iesu e haapii ra! Te haapao nei Iesu ia taa-maitai-hia ta ˈna mau faahohoˈaraa, ia nehenehe te parau mau e parare atu i te tahi atu mau taata. “E hopoihia mai anei te mori e tuu i raro aˈe i te farii, e i raro aˈe i te roi”, ta ˈna ïa e ani atura. Aita, “ia tuuhia i nia i te vairaa mau ra.” Te aˈo atura oia e: “E tena na, e ara i to outou faarooraa.” Mataio 13:10-23, 34-36; Mareko 4:10-25, 33, 34; Luka 8:9-18; Salamo 78:2; Isaia 6:9, 10.
◆ No te aha Iesu i faaohipa ˈi i te mau faahohoˈaraa?
◆ Mea nafea to te mau pǐpǐ a Iesu i faaite e mea taa ê mau ratou i te feia rahi roa?
◆ Eaha te faataaraa ta Iesu i horoa no nia i te faahohoˈaraa a te taata ueue?