“Te mǎrû nei hoi ta ˈu zugo e te mâmâ nei ta ˈu hopoia”
“A rave mai i tau zugo i nia ia outou, e ia haapiihia outou e au.”—MATAIO 11:29.
1, 2. (a) Eaha te ohipa ta outou i ite i roto i te oraraa o tei tamahanahana ia outou? (b) Eaha te tia i te hoê taata ia rave ia noaa ia ˈna i te tamahanahanaraa ta Iesu i tǎpǔ?
AUÊ hoi i te haumǎrû e—te hoê hapuraa pape toetoe i muri aˈe i te hoê mahana veavea e te haumi, aore ra te hoê taotoraa maitai i muri aˈe i te hoê mahana roa e te rohirohi! Ua riro oia mai te hoê hopoia teimaha o tei tatarahia aore ra te mau hara e te mau hapa o tei faaorehia. (Maseli 25:25; Ohipa 3:19) E faaitoito te tamǎrûraa e faatupuhia e taua mau tupuraa oaoa ra ia tatou, e e roaa ia tatou i te puai no te rave hau atu â.
2 E nehenehe te feia atoa o te teimaha ra e o te rohirohi ra e haere ia Iesu ra, ua tǎpǔ noa oia i te horoa ˈtu i—te tamǎrûraa. Teie nei râ, no te ite i te tamǎrûraa e titau-mau-hia ra, te vai ra te hoê ohipa te tia mau hoi i te taata ia rave. “A rave mai i tau zugo i nia ia outou, e ia haapiihia outou e au,” o ta Iesu i parau, “e noaa hoi te ora i to outou [nephe].” (Mataio 11:29) Eaha taua zugo ra? Nafea te reira ia hopoi mai i te tamǎrûraa?
Te hoê zugo mǎrû
3. (a) Eaha te mau huru zugo i faaohipahia i te mau tau bibilia? (b) Eaha te auraa taipe i faatuatihia i nia i te zugo?
3 Ua ora oia i roto i te hoê totaiete faaapu, ua matau maitai Iesu e te feia e faaroo ra ia ˈna i te parau o te zugo. I te auraa mau, mai te hoê pou raau roroa e e piti area raau i raro mai o te faatanohia i nia ˈˈe i te mau arapoa o e piti animala, e pinepine e puaatoro oni, i taamuhia toopiti atoa ra no te ume i te hoê arote, te hoê pereoo, aore ra te tahi atu zugo. (Samuela 1, 6:7) E faaohipa-atoa-hia i te mau zugo no te mau taata. E raau meumeu noa aore ra e pou te tuuhia i nia i te tapono e te tahi ohipa teiaha te taamuhia i na hiti e piti. E te reira, e nehenehe atura te feia faaapu e amo i te mau ohipa teiaha. (Ieremia 27:2; 28:10, 13) Na roto i te taairaa i te mau zugo e te ohipa, mea pinepine te parau ra zugo i te faaohipa-taipe-hia i roto i te Bibilia no te faaau i te faatereraa e te hiˈopoaraa.—Deuteronomi 28:48; Te mau arii 1, 12:4; Ohipa 15:10.
4. Eaha tei faahohoˈahia i te zugo ta Iesu e pûpû nei i te feia e haere maira ia ˈna ra?
4 Eaha ïa te zugo ta Iesu e titau i te feia e haere mai ia ˈna ra no te imi i te tamahanahanaraa ia amo? A haamanaˈo na e ua parau oia e: “A rave mai i tau zugo i nia ia outou, e ia haapiihia outou e au.” (Mataio 11:29) E pǐpǐ te hoê taata haapii. No reira, te auraa o te parau ra amo i te zugo a Iesu o te riroraa mai ïa ei pǐpǐ na ˈna. (Philipi 4:3) E titau te reira hau atu i te ite-noa-raa i ta ˈna mau haapiiraa. Te titauhia ra ia ohipa ma te faatano i nia i te reira—te raveraa i te ohipa o ta ˈna i rave e ia ora mai ia ˈna i ora. (Korinetia 1, 11:1; Petero 1, 2:21) Te titau ra i te auraro ma te hinaaro mau i to ˈna mana e i te feia o ta ˈna i horoa ˈtu i te mana. (Ephesia 5:21; Hebera 13:17) Oia hoi o te riroraa ïa ei kerisetiano i pûpûhia e i bapetizohia, ma te farii i te mau haamaitairaa atoa e te mau hopoia atoa te matara mai na roto i taua pûpûraa ra. Tera te zugo ta Iesu e pûpû nei i te feia atoa e haere mai ia ˈna ra no te imi i te tamahanahanaraa e te tamǎrûraa. Te hinaaro ra anei outou e farii i te reira?—Ioane 8:31, 32.
5. No te aha e ere ei tupuraa fifi mau te raveraa i te zugo a Iesu?
5 Te iteraa i te tamahanahanaraa na roto i te amoraa i te hoê zugo—aita anei e taa-ê-raa i roto i teie nei parau? I teie nei aita roa ˈtu, i te mea e ua parau Iesu e mea “mǎrû” ta ˈna zugo. E matara mai na roto i teie nei parau te mǎrû, te maitai, e te au maite. (Mataio 11:30; Luka 5:39; Roma 2:4; Petero 1, 2:3) I te mea e e tamuta aravihi oia, ua hamani aˈena o Iesu i te mau pou e te mau zugo e ua ite oia e nafea ia patu i te hoê zugo a nehenehe atu ai e faatupu e rave rahi ohipa ma te au maite. E nehenehe oia e faanehenehe i te zugo i te ahu aore ra i te iri. E rave rahi tei rave mai te reira ia ore ia ui rahi i nia i te tapono. Hoê â huru atoa, mea “mǎrû” te zugo taipe ta Iesu e pûpû nei na tatou. Noa ˈtu e te titau nei te riroraa ei pǐpǐ i te tahi mau hopoia e mau titauraa, e ere roa ˈtu i te mea paari aore ra teimaha e tupuraa tamǎrû mau râ. E ere roa ˈtu te mau faaueraa a to ˈna Metua no te raˈi, o Iehova i te mea teimaha.—Deuteronomi 30:11; Ioane 1, 5:3.
6. Eaha ta Iesu e hinaaro ra e parau i to ˈna faahitiraa e: “A rave mai i tau zugo”?
6 Te vai atoa ra te tahi atu mea o te ‘haamâmâ’ aore ra o te faaohie i te amoraa i te zugo a Iesu. I to ˈna parauraa e: “A rave mai i tau zugo i nia ia outou,” ua hinaaro oia e faahiti i te hoê o na ohipa e piti. Mai te peu e ua tapea oia i roto i te feruriraa i na zugo e piti, oia hoi, o na animala e piti ïa tei taamuhia no te huti i te hoê hopoia, no reira oia e titau ai ia tatou ia haere i raro aˈe i te hoê â zugo e o ˈna. Auê ïa huru haamaitairaa e—ia vai mai o Iesu i pihai iho ia tatou no te huti i ta tatou hopoia e o tatou nei! I te tahi atu pae, mai te peu e te haamanaˈo ra o Iesu i te raau e faaohipahia e te feia faaapu, te hinaaro nei oia e horoa i te auraa tano e nehenehe ai tatou e amo ohie aore ra ma te haapao maitai noa ˈtu eaha te hopoia. Te tahi atu tumu, ua riro ta ˈna zugo ei pu no te tamahanahanaraa mau no te mea te haapapu nei oia ia tatou e: “Te mǎrû nei hoi au e te haehaa o te aau.”
7, 8. Eaha te hape ta vetahi e rave nei ia hepohepo ratou?
7 Eaha ïa te tia ia tatou ia rave mai te peu e te manaˈo nei tatou e eita te hopoia o te mau fifi o te oraraa ta tatou e amo nei e maraa e te hepohepo rahi nei tatou? Te manaˈo nei vetahi pae ma te hape hoi e mea teimaha roa te zugo no te riro ei pǐpǐ na Iesu Mesia aore ra e titau rahi roa te reira, noa ˈtu o te haapaoraa i te mau mea o te oraraa i te mau mahana atoa te tumu o te faateimaha nei ia ratou. Aita te mau taata i roto i taua huru tupuraa ra e haere faahou i te mau putuputuraa kerisetiano, aore ra eita ratou e apiti faahou i roto i te taviniraa, ma te manaˈo paha e e ite mai ratou i te tahi mau tamǎrûraa. Ua riro mau â te reira ei hape rahi mau.
8 Te mauruuru nei tatou no te mea mea “mǎrû” te zugo ta Iesu e pûpû nei. Mai te peu e eita tatou e ohipa ˈtu ma te tano, e nehenehe tatou e riri. I roto i taua tupuraa ra e tia ia tatou ia haapao maite i te hopoia e vai ra i nia i to tatou tapono. Mai te peu e, no te tahi atu tumu, ua ino roa te zugo aore ra aita i taamu-maitai-hia, eita noa te faaohiparaa ˈtu e titau i te tahi mau tutavaraa rahi e faatupu atoa râ i te tahi mau faahopearaa mauiui mau. Na roto i te tahi atu mau parau, mai te peu e te haamata ra te mau ohipa teotaratia i te riro ei mea teimaha no tatou, e tia ia tatou ia hiˈopoa no te ite mai te peu e te aratai nei tatou i te reira i nia i te hoê eˈa afaro. Na te aha e turai nei ia tatou ia rave i te ohipa o ta tatou e rave nei? Te faaineine ra anei tatou ia tatou ma te tano maitai ia haere anaˈe tatou i te mau putuputuraa? Ua ineine anei tatou i te pae tino e i te pae o te feruriraa ia apiti tatou i roto i te tuhaa o te taviniraa? Te atuatu ra anei tatou i te mau taairaa piri e te maitai e te tahi pae i roto i te amuiraa? E, hau atu â, eaha te huru o ta outou iho mau taairaa e te Atua ra o Iehova e ta ˈna Tamaiti ra o Iesu Mesia?
9. No te aha e ere te zugo kerisetiano i te hopoia maraa ore?
9 Ia farii anaˈe tatou ma to tatou mafatu atoa i te zugo ta Iesu e pûpû nei e ia haapii tatou i te amo i te reira ma te tano maitai, aita ïa e tumu e ia riro hoi ei hopoia o te ore e maraa. Oia mau, mai te peu e e nehenehe ta tatou e feruri i nia i te huru tupuraa—o Iesu e amo nei i te hoê â zugo e o tatou—e ere i te mea teimaha no tatou no te ite e o vai mau na teie e amo nei i te rahiraa o te hopoia. Hoê â huru atoa no te hoê tamarii e hahaere nei ma te turai a tapea noa ˈi i te pereoo a te aiû, ma te manaˈo e na ˈna e turai nei i te reira i mua, tera râ hoi na te metua e turai nei. Na nia i to ˈna tiaraa Metua here mau, ua taa maitai i te Atua ra o Iehova i to tatou mau otia e to tatou mau paruparu, te pahono nei oia i to tatou mau hinaaro na roto ia Iesu Mesia. “Na tau Atua ra e horoa mai i te mau mea atoa e au ia outou i ta ˈna ra taoˈa rahi i te ao, i te Mesia ra ia Iesu,” ta Paulo i parau.—Philipi 4:19; a faaau e te Isaia 65:24.
10. Eaha te huru tupuraa ta te hoê taata e farerei ia haafaufaa oia i te parau no te riroraa ei pǐpǐ?
10 Ua nehenehe e rave rahi mau kerisetiano tei pûpû ia ratou e mauruuru i te reira na roto i te mau ohipa iho o ta ratou i farerei. Te vai ra te hiˈoraa o Jenny, o tei ite i te hepohepo rahi mau o te tupu ia ohipa oia ei pionie i te mau avaˈe atoa e ia rave i te ohipa ma te taime taatoa. Ua manaˈo râ oia e i teie mahana te tauturu nei te ohipa pionie ia ˈna ia vai aifaito noa. Te tautururaa i te mau taata ia haapii i te parau mau o te Bibilia e te iteraa ia ratou ia taui i to ratou oraraa ia fariihia ratou e te Atua—na te reira e horoa nei na ˈna i te oaoaraa rahi roa ˈˈe i roto i to ˈna oraraa tei î i te ohipa. Ua farii oia ma te mafatu atoa i te mau parau i roto i te maseli o te parau nei e: “Na Iehova te maitai i taoˈahia te taoˈa; e ore hoi e apiti-atoa-hia mai te ino i reira.”—Maseli 10:22.
Te hoê hopoia mâmâ
11, 12. Eaha ta Iesu e hinaaro ra e parau i to ˈna faahitiraa e: “Te mâmâ nei ta ˈu hopoia”?
11 Hau atu i te tǎpǔ mai ia tatou i te hoê zugo “mǎrû”, te haapapu nei o Iesu ia tatou e: “Te mâmâ nei ta ˈu hopoia.” E faaohie noa te hoê zugo “mǎrû” i te ohipa; mai te peu e mea mâmâ atoa te hopoia, e riro ïa ei ohipa au mau. Eaha mau na râ to roto i te feruriraa o Iesu i to ˈna faahitiraa i te reira?
12 A hiˈopoa na eaha ta te hoê taata faaapu e rave ia hinaaro oia e taui i te zugo o ta ˈna mau animala, i ravehia mai te faaapu i te fenua no te hutiraa i te hoê pereoo. E tia ia ˈna na mua ia tatara i te pereoo arote e ia taamu i nia i te pereoo e hutihia. E mea maamaa mau ia huti te mau animala i te hoê â taime i te pereoo arote e te tahi atu pereoo. Hoê â huru atoa, aita o Iesu e parau ra i te mau taata ia tuu i ta ˈna zugo na nia ˈˈe i te zugo o ta ratou i amo aˈena. Ua parau oia i ta ˈna mau pǐpǐ e: “Aore e tavini e tia ia faaroo atu i te fatu piti.” (Luka 16:13) No reira, te pûpû nei Iesu i te hoê maitiraa i mua i te taata. E haere anei ratou i mua ma te amo i ta ratou hopoia teimaha mau, aore ra e tuu ratou i te reira i raro e e farii atu ai i ta ˈna e pûpû maira? Ua horoa o Iesu na ratou i te hoê faaitoitoraa here mau: “Te mâmâ nei ta ˈu hopoia.”
13. Eaha te hopoia ta te mau taata e amo ra i te tau o Iesu, e eaha te faahopearaa?
13 I te tau o Iesu, ua teimaha roa te mau taata i te hopoia i tuuhia i nia ia ratou e te mau faatere haavî no Roma e te mau aratai faaroo ino e te haavare. (Mataio 23:23) Ma te tiai e ia haamouhia te faatereraa Roma, ua tamata te tahi mau taata i te taui i te mau ohipa na roto i to ratou iho puai. Ua ô ratou i roto i te mau aroraa i te pae politita, o tei aratai noa hoi i te mau faahopearaa iino mau. (Ohipa 5:36, 37) Ua hinaaro vetahi e haamaitai i to ratou oraraa na roto i te faaô-hohonu-raa ia ratou i roto i te mau tutavaraa i te pae materia. (Mataio 19:21, 22; Luka 14:18-20) I to Iesu pûpûraa ia ratou i te eˈa no te tamahanahanaraa na roto i te titauraa ia ratou ia riro ei mau pǐpǐ na ˈna, aita te taatoaraa i ineine i te farii. Ua feaa ratou i te tuuraa i raro i te zugo o ta ratou e amo ra, noa ˈtu e mea teimaha roa, e te amoraa i ta Iesu e pûpû nei. (Luka 9:59-62) Auê hoi hape rahi mau e!
14. Nafea te mau tapitapiraa o te oraraa e te mau hinaaro i te pae materia ia faateimaha ia tatou?
14 Mai te peu e eita tatou e haapao maitai, e nehenehe tatou e rave i te hoê â hape i teie nei mahana. E faatiamâ te riroraa ei mau pǐpǐ na Iesu ia tatou i te hororaa na muri i te hoê â tapao e mau faufaa mai ta te mau taata o teie nei ao e imi nei. Noa ˈtu e e tia ia tatou ia rohi ma te puai ia noaa ia tatou i te mau mea e titauhia no te mahana, eita tatou e tuu i taua mau mea ra ei tapao i roto i to tatou nei oraraa. Teie nei râ, e nehenehe te hepohepo o te oraraa e te hinaaro rahi i te mau mea e navenave ai i te pae materia e huti rahi i to tatou feruriraa. Mai te peu e e faatia tatou i te reira, e nehenehe taua mau hinaaro ra e faaore roa i te parau mau o ta tatou i farii ma te itoito. (Mataio 13:22) E nehenehe tatou e tapitapi rahi no te imiraa i taua mau hinaaro ra e riro ïa ta tatou mau hopoia kerisetiano ei hopoia rohirohi mau e hinaaro noa ˈi tatou e rave ma te haavitiviti noa e ma te anaanatae ore i ta tatou mau hopoia. Papu maitai eita tatou e ite i te hoê noa ˈˈe tamahanahanaraa i roto i ta tatou taviniraa i te Atua mai te peu e e ravehia na roto i taua huru feruriraa ra.
15. Eaha te faaararaa ta Iesu i horoa no nia i te mau hinaaro i te pae materia?
15 Ua faaite o Iesu e te fatata maira te hoê oraraa fanaˈo, eiaha râ no te faatupu i to tatou mau hinaaro atoa, no te haapapu râ i te mau mea faufaa roa ˈˈe o te oraraa. “Eiaha e tapitapi i to outou ora, e ta outou e amu, e ta outou e inu; e te ahu no to outou tino,” o ta ˈna ïa e faaara ra. “E ere anei e rahi te ora i te maa, e te tino i te ahu?” I muri iho, ua huti oia i te ara-maite-raa i nia i te mau manu o te reva nei e ua parau atu e: “Aore ratou e ueue, aore hoi e ooti, aore a ratou e fare pueraa maa; na to outou Metua i te ao râ e faaamu ia ratou.” Ma te faahiti i te parau o te mau lili o te aua, ua parau oia e: “Aore hoi ratou e ohipa, aore hoi e nino. E parau atu râ vau ia outou, E tae noa ˈtu ia Solomona ma to ˈna unauna rahi, e aore â to ˈna ahu e au i te nehenehe i to te hoê o ratou nei.”—Mataio 6:25-29.
16. Eaha ta te mau huru tupuraa i faaite no nia i te mau faahopearaa o te imiraa i te mau mea i te pae materia?
16 E nehenehe anei ta tatou e huti i te tahi haapiiraa na roto i teie mau parau ohie roa? E tupuraa matauhia e ia amo te hoê taata i te mea teimaha no te haamaitai i to ˈna huru oraraa i te pae faufaa, hau atu oia i te ô i roto i te imiraa i te mau mea o te ao nei e e teimaha roa ˈtu â te hopoia i nia i to ˈna nau tapono. Ua î roa teie nei ao i te mau taata o te mauiui nei i te mau faahopearaa o to ratou manuïaraa na roto i te mau utuafare amahamaha, te manuïa ore o te faaipoiporaa, te fifi i te pae o te oraora-maitai-raa, e hau atu â. (Luka 9:25; Timoteo 1, 6:9, 10) Ua parau o Albert Einstein te hoê taata tei noaa ia ˈna i te re Nobel i te hoê mahana e: “Te faturaa i te mau taoˈa, te manuïaraa i te pae tino, te faatianianiraa, te taoˈa moni rahi—ua faariro au i te reira ei mea faufaa ore. Ua tiaturi au i te oraraa maitai roa ˈˈe no te taatoaraa o te hoê oraraa ohie e te haehaa.” Te faahiti-noa-hia ra i roto i teie mau parau ra i te faaararaa a te aposetolo Paulo e: “Area te paieti e te mauruuru ra, o te taoˈa rahi mau ïa.”—Timoteo 1, 6:6.
17. Eaha te huru oraraa ta te Bibilia e faaitoito ra?
17 Te vai atoa ra te tahi atu tuhaa te tia ia tatou ia haapao. E rave rahi haamaitairaa to te hoê “huru oraraa ohie e te haehaa,” aita râ te oraraa ohie e afai mai i te mauruuru. E rave rahi taata e mea ohie roa to ratou huru oraraa no te mau tupuraa o ta ratou e farerei nei, eita râ hoi ratou e mauruuru nei aore ra e oaoa nei. Aita te Bibilia e faaitoito ra ia tatou ia haapae i te mau maitai i te pae materia e ia ora i rapaeau mai i te totaiete taata. Te tuuhia ra te tapao i nia i te mǎtaˈu paieti, eiaha râ te faaoaoaraa ia ˈna iho. Na roto noa i te amui i na huru e piti e noaa ai ia tatou i “te taoˈa rahi mau.” Eaha ïa te taoˈa? I mua noa mai i roto i taua noâ rata ra, te huti ra o Paulo i te ara-maite-raa i nia i te feia o tei ore i “tiaturi i te taoˈa rahi itea ore, ei te Atua ora râ” e “haapue-maite-raa i te maitai tumu no ratou iho a muri atu, ia rave outou i te ora mure ore.”—Timoteo 1, 6:17-19.
18. (a) Nafea te hoê taata ia ite i te tamahanahanaraa mau? (b) Nafea tatou ia hiˈo i te mau tauiraa te tia ia tatou ia faatupu?
18 E ite tatou i te tamahanahanaraa mai te peu e e haapii tatou i te tuu i raro i ta tatou iho mau hopoia teimaha o ta tatou e amo ra e ia amo mai i te zugo mǎrû ta Iesu e pûpû maira. Ua ite mai te rahiraa o tei faanaho faahou i to ratou oraraa ia nehenehe ratou e apiti rahi atu â i roto i te taviniraa o te Basileia i te huru oraraa oaoa e te mauruuru. Papu maitai, e tia i te taata ia faatupu i te faaroo e ia faaitoito no te apee i taua taahiraa avae ra, e te vai ra te tahi mau mea o te faataupupu mai. Te faahaamanaˈo maira râ te Bibilia ia tatou e: “O tei hiˈo i te mataˈi ra, e ore oia e ueue i te huero, e o tei haapao i te ata ra, e ore oia e ooti.” (Koheleta 11:4) E ere te mau mea o te riro ei fifi i te taime tatou e faaoti ai e e rave i te reira. E au ra e te tuhaa fifi roa ˈˈe, o te faaineineraa ïa i to tatou feruriraa. E nehenehe tatou e rohirohi ia aro tatou aore ra ia patoi tatou i te manaˈo e farii i te ohipa teimaha. Mai te peu e e haapaari tatou i to tatou feruriraa e e farii tatou i te tautooraa, e riro tatou i te maere ia ite tatou i te mau haamaitairaa o te fa mai. Te faaitoito ra te taata papai salamo e: “A tamata na ia ite i te maitai o Iehova!”—Salamo 34:8; Petero 1, 1:13.
“Te ora i to outou [nephe]”
19. (a) Eaha ta tatou e nehenehe e tiai a ino noa ˈi te mau ohipa i roto i te ao nei? (b) A vai noa ˈi tatou i raro aˈe i te zugo a Iesu, ua papu tatou i te aha?
19 Te faahaamanaˈo ra te aposetolo Paulo i te mau pǐpǐ o te senekele matamua e: “E na roto tatou i te pohe rahi e ô atu ai i te basileia o te Atua ra.” (Ohipa 14:22) Ua tano taua mau parau no teie nei mahana. A haere noa ˈi te ao i te inoraa, te rahi roa nei te faateimaharaa i nia i te feia atoa o te opua nei e ora ma te parau-tia e te mǎtaˈu paieti. (Timoteo 2, 3:12; Apokalupo 13:16, 17) Teie nei râ, e imi tatou i te eˈa ta Paulo i rave i to ˈna parauraa e: “Ua ati matou i te pohe, aita râ i apǐapǐ; ua peapea matou, aita râ i ahoaho: ua hamani-ino-hia, aita râ i faarue-roa-hia: ua hurihia i raro, aita râ i pohe roa.” Te tumu no te mea e nehenehe tatou e taio i nia ia Iesu Mesia no te horoa mai na tatou i te puai tei hau atu i te puai taata nei. (Korinetia 2, 4:7-9) Ma te farii i te zugo o te hoê pǐpǐ ma te mafatu atoa, e nehenehe tatou e fanaˈo i te tupuraa o te parau tǎpǔ a Iesu: “E noaa hoi te ora i to outou [nephe].”—Mataio 11:29.
E nehenehe anei outou e faataa mai?
◻ Eaha te zugo mǎrû ta Iesu e pûpû maira?
◻ Eaha te tia ia tatou ia rave ia ite anaˈe tatou e te teimaha ra ta tatou hopoia?
◻ Eaha ta Iesu e hinaaro ra e parau i to ˈna faahitiraa e: “Te mâmâ nei ta ˈu hopoia”?
◻ Nafea tatou ia papu e te vai mâmâ noa ra ta tatou hopoia?