E upootia te Iubili kerisetiano i roto i te faatereraa Hoê tausani matahiti
1. Eaha te oroa ta te mau melo o te repubilita no Iseraela i ore i tamata i te faatupu faahou, e no te aha?
I ROTO atoa i te pû iho o te repubilita no Iseraela, haamauhia i te matahiti 1948 ra, e rave rahi mau ati Iuda e manaˈo ra e tei raro aˈe noâ ratou i te ture a Mose, tei ore i faatupu i te Iubili; e roo-mau-hia ïa ratou i te mau fifi e rave rahi ia tamata ratou i te faatupu i te reira. A tahi, e mau fifi rahi roa i te pae no te faanavairaa faufaa te tupu mai, no te mea e riro hoi te ohipa fenua i te ô mai i roto. I muri iho, aita te repubilita no Iseraela e haapao ra i te taatoaraa o te mau tuhaa fenua i horoahia na i mutaa ihora na na opu hoê ahuru e ma piti. E oia hoi, aita e hiero faahou e aita atoa e tahuˈa rahi faahou no roto mai i te opu o Levi, no te mea ua moe i te nunaa no tei hea mai opu oia.
2. Ua haamata ê na te tahi mau kerisetiano i te faatupu i te Iubili faahohoˈahia i te Iubili o te tau o Iseraela tahito i roto i tei hea auraa?
2 O vai mau na ïa te nehenehe e fanaˈo i te mau haamaitairaa ta te Iubili e hopoi mai? Te haamanaˈo ra tatou e i mutaa ihora, i te matahiti Iubili, o te oroa no nia i te tiamâraa te faatupuhia. E tuuhia na te mau ati Iseraela tei hoo ia ratou ei tîtî e e faahoˈihia te mau fenua tupuna (Levitiko 25:8-54). I roto i te tumu parau i mairi aˈenei, ua ite tatou e ua hope taua faanahoraa nei hoê â hoperaa e te faufaa o te ture a Mose, i te matahiti 33 (Roma 7:4, 6; 10:4). Ua mana maira ïa te hoê faufaa apî, i reira te Atua e faaore ai i te hara a te feia e faaroo ra, e e faatavai oia ia ratou i te varua moˈa e e faarii atu ai ei mau tamarii na ˈna ia ora ratou i roto i te mau raˈi (Hebera 10:15-18). Teie râ, e “nǎnǎ iti” 144 000 taata te feia e fanaˈo i taua faufaa apî ra “i tauihia no roto i te taata nei”. No reira, nafea ïa te mau milioni kerisetiano haapao maitai ê atu e nehenehe ai e apiti atu i roto i te faatiamâraa i faahohoˈahia i te Iubili? — Luka 12:32; Apokalupo 14:1-4.
Te hoê tusia no te taatoaraa
3. Eaha te faufaaraa o te tusia o Iesu e eaha te maororaa o ta ˈna mau haamaitairaa?
3 Na mua ˈtu i te tau kerisetiano, e faufaa noa te mau haamaitairaa no nia i te Mahana Tatararaa hara hoê matahiti te maororaa, a tiai noa ˈtu ai te matahiti i muri iho; area te mau haamaitairaa o te tusia taraehara o to tatou Fatu o Iesu Mesia, e vai noa ïa e a muri noa ˈtu. No reira, eita ˈtura ïa te Tahuˈa Rahi ra o Iesu, e riro noa mai ei taata i tera e tara matahiti, e faatusia ˈtu ia ˈna, e e hoˈi faahou atu i nia i te raˈi no te faaite atu i te faufaa o to ˈna tusia i roto i te vahi Moˈa Roa o te Atua ra o Iehova. Mai ta te mau Papai e faaite maira, “o te Mesia i faatiahia i te poheraa ra, e ore ïa e pohe faahou, e ore hoi e mana faahou te pohe ia ˈna”. — Roma 6:9; Hebera 9:28.
4, 5. a) Eaha te faahopearaa te faaohiparaahia te mau haamaitairaa o te tusia o Iesu mai te Penetekose atu o te matahiti 33? b) Na te aha e faaite mai e e faaohipahia te mau haamaitairaa o te tusia o te Mesia i nia i te hoê faito rahi atu â?
4 No reira, mai te Penetekose mai o te matahiti 33, te feia faaroo i te haamataraa i te faatupu i te Iubili kerisetiano ia riro mai ratou ei mau pǐpǐ na te Fatu ra o Iesu i faahanahanahia e e faatavaihia ratou i te varua. Ia ‘tiamâ mai ratou i te ture ra o te ino e te pohe’, e tamata ïa ratou i te hoê tiamâraa ora mau (Roma 8:1, 2). Taa ê atu i te reira, e poro ratou i te poroi kerisetiano ia nehenehe te tahi atu mau taata ia ite i ta ratou mau hara i te faaoreraahia, e ia faatavaihia e a riro atu ai ei mau tamarii varua na te Atua. Te auraa ra, eita te feia aita a ratou tuhaa i roto i na 144 000 e nehenehe e ite hoê tiamâraa oaoa mai teie atu nei?
5 Te haamaramarama maira te mau parau a te aposetolo Paulo i roto i te Roma 8:19-21 i te auraa mau o taua uiraa ra. Te na ô maira oia e: “Te hinaaro rahi o te mau mea hamanihia nei ma te faaoao, te tiai nei ïa i te faaiteraahia mai o te tamarii a te Atua”. Aita ˈtura ïa taua tiamâraa nei i taotiahia i nia i te feia noa e riro mai ei “mau tamarii na te Atua” i roto i te mau raˈi, ta te mau parau matau-maitai-hia hoi a te Ioane 3:16 e haapapu maira. E, mai tei parauhia, ua papai te aposetolo iho o Ioane, tei faatavaihia i te varua moˈa e ua pohe te Mesia “no ta tatou nei hara; e ere hoi i ta tatou anaˈe ra, i ta to te ao atoa nei râ. — Ioane 1, 2:2.
1919: te hoê faaoraraa matamua
6, 7. Eaha te huru faaoraraa i porohia mai te matahiti 1919 mai, e no te aha mai taua matahiti maira?
6 I to tatou nei tau, mai te matahiti 1919 mai iho â râ to te mau melo faatavaihia tei faatupu i te Iubili kerisetiano, faaiteraa i te parau apî maitai o te faaora. Mai te peu e aitâ outou i fanauhia ˈtura a tupu ai te reira, e riro paha ïa outou i te uiui e: ‘No te aha hoi mai te matahiti 1919 mai?’ O te tumu parau ïa ta tatou e tuatapapa i teie nei, ma te ore e haamoe e i taua tumu parau ra e roaa ˈi ia tatou taitahi te faaoraraa.
7 E rave rahi atura matahiti i teie nei to te feia faatavaihia faaiteraa i te mau parau mau bibilia na roto i te ravea o te mau buka mai te mau Etudes des Ecritures oia hoi Tuatapaparaa i te mau Papai (1886-1917), tei neneihia i roto e rave rahi tuhaa. E opere atoa na ratou e rave rahi mau vea nainai e mau api parau faufaa mau. I te tau o te Tamaˈi rahi Matamua, ua ite ratou i te hamani-ino-raa, e ua tuuhia ratou i roto i te tamataraa, e ua taere maira hoi ta ratou taviniraa. I te matahiti 1919 râ, ua ite-faahou-hia maira te toea faatavaihia ma te hoê itoito apî no te poro i te mau parau mau bibilia. Mai ta Iesu i na reira i te matahiti 30, ua nehenehe taua mau melo faatavaihia apî ra e parau e ua faatavaihia ratou no te poro “i te ora no te tîtî, e ia hiˈo faahou te matapo”. I muri aˈe i te hoê tairururaa faahiahia mau i tupu i te 1 e tae atu i te 7 no setepa 1919a, ua haere ratou i mua e ua poro ma te itoito i te mau parau mau tei faaora e rave rahi mau taata. — Luka 4:18.
8, 9. Ua faaorahia e rave rahi i roto i tei hea auraa, e eaha te ravea i faaohipahia no te poro i taua faaoraraa ra?
8 A hiˈo na i teie nei, La Harpe de Dieu 1931), buka haapiiraa bibilia e tuatapapa i te tahi mau parau mau faufaa roa mai te mea ra ïa e o na niuniu hoê ahuru i nia i te hoê kinura. Te faaite ra taua buka nei e, mea maoro, “te rahiraa o te taata i te mǎtaˈuraa i te tuatapapa i te Bibilia” no te haapiiraa tumu ore ra e haapii ra e “te utua e faautuahia ite feia paieti ore (...) o te haamauiuiraa mure ore ïa i roto i te hoê po auahi e te gopheri o te ore roa ˈtu e pohe”; Te feia i taio i taua buka nei, e ono milioni hoi buka i neneihia, ua haapii ïa ratou e “eita [taua haapiiraa tumu ore ra] e nehenehe e riro ei parau mau no te tahi noa tumu taa ê (...) e maha: 1) no te mea e haapiiraa maamaa, 2) no te mea aita oia e turu ra i te parau-tia, 3) no te mea ua taa ê oia i te faaueraa tumu no nia i te here, 4) no te mea aita roa ˈtu oia e tu ra i te mau Papai”. Taua mau taata ra, tei paari i roto i te mǎtaˈu i te mau haamauiuiraa mure ore o te po auahi aore ra i roto i te riaria i te hoê vahi tamâraa, ua faaora-mau-hia ïa ratou.
9 Inaha, i roto i te ao atoa nei, ua faatiamâ te pororaahia te tahi mau parau mau bibilia na te mau melo faatavaihia e rave rahi mau taata i te mau haapiiraa hape, tei tiaturi i te peu tupapau, te mau peu aita to roto i te Bibilia — mai te haamoriraa i te mau tupuna e te mǎtaˈu i te mau varua iino — e te faaheporaa a te mau upoo faatere haapaoraa. Te faaite ra te upoo parau iho o te tahi mau buka bibilia i faaohipahia i te huru faaora ta ratou i faatupu i nia e rave rahi mau milioni taatab. Ua tupu mau atura ïa te mau parau a Iesu e na ô ra e e ‘rahi atu â ta [te mau pǐpǐ ohipa] e rave’ i ta ˈna (Ioane 14:12). Ia faaauhia i te ohipa matamua no te faaoraraa varua ta Iesu i rave ia ˈna i poro “i tei tîtî i te ora”, mea rahi roa ˈtu â ïa te ohipa i ravehia e te mau tavini a te Atua i teie nei tau, no te mea e rave rahi milioni taata i roto i te ao nei tei faaitehia i te parau.
10. No te aha tatou e nehenehe ai e tiaturi i te tahi atu faaoraraa rahi atu â i te faaoraraa matamua?
10 Teie râ, ia haamanaˈo na tatou e i te senekele I, ua haamata te hoê faaoraraa i te Penetekose o te matahiti 33. Ua haamata te Iubili kerisetiano no te mau melo o te “nǎnǎ iti”; ua faaorehia ta ratou mau hara, e nehenehe atu ai hoi ratou e riro atu ei “mau tamarii na te Atua” i roto i te mau raˈi. Eaha ˈtura ïa no to tatou nei tau? E nehenehe anei te mau milioni mau kerisetiano ê atu tei pûpû ia ratou i te Atua e faatupu i te Iubili rahi ma te tiamâ mai i te faatîtîraa a te hara? E, o ta te aposetolo Petero ïa i faaite mai ia ˈna i faahiti i te parau no “te tau e tia ˈi te mau mea atoa nei, ta te Atua i parau mai i te vaha o te mau peropheta moˈa atoa no ˈna mai te matamua mai â o teie nei ao ra”. — Ohipa 3:21.
Te hoê Iubili no te rahiraa milioni taata
11. Ia au i te Levitiko pene 25, na te aha e faaite maira e e nehenehe ta tatou e tiaturi i te hoê faaoraraa noa ˈtu â ïa e aita a tatou e tuhaa i roto i te Iseraela varua?
11 E tapao anaˈe na e, e piti taime i roto i te Levitiko pene 25, to Iehova faahaamanaˈoraa i te mau Iseraela e, i to ˈna hiˈoraa, ua riro ratou ei mau “tîtî” na ˈna, no te mea ua faaora mai oia ia ratou mai Aiphiti mai (Lev 25 irava 42 e 55). Te parau atoa ra taua pene ra no nia i te Iubili, i te parau no te mau “taata ěê”, oia hoi i teie mahana “te feia rahi roa” teie e amui nei i roto i te mau Iseraela varua, no te poro i te parau apî maitai ia au i te Mesia.
12. Eaha te mau ohipa oaoa mau i tupu mai te matahiti 1935 mai?
12 Mai te matahiti 1935 mai, ua amui atoa mai te “tiai mamoe maitai” ra o Iesu Mesia i roto i te ohipa a te toea faatavaihia te feia ta ˈna e parau ra e te mau “mamoe ê atu”. Ua na ô maira hoi o ˈna e na ˈna e ‘aratai’ taua mau mamoe ê atura e e riro ratou “ei hoê nǎnǎ” i raro aˈe i te aratairaa a te “hoê tiai”. (Ioane 10:16.) E taiohia i teie nei e rave rahi milioni mau “mamoe ê atu”. Mai te peu e tei roto outou i taua nahoa taata oaoa ra, ua riro ïa outou ei taata parau-tia, ei hoa no te Atua; hau atu, i te mea hoi e no roto outou i te huitaata nei, te atuatu ra ïa outou i te tiaturiraa tano mau ia ‘faaorahia hoi outou i te tapea o te pohe’ ia tae i te “tau e tia ˈi te mau mea atoa nei” i nia i te fenua nei. — Roma 8:19-21; Ohipa 3:20, 21.
13. Eaha te haamaitairaa taa ê ta te mau taata e tamata i muri aˈe i te “ati rahi”?
13 I muri aˈe i to ˈna iteraa i na 144 000 taata e oaoa ra i te hoê tiaturiraa i nia i te raˈi maoti te Iubili kerisetiano, te faaite maira te aposetolo Ioane i te “feia rahi roa”. Teie ta ˈna e parau nei: “o te feia i haere mai mai roto mai i te ati rahi ra, e ua horoi i to ratou e ua teatea, i te toto o te Arenio ra. I parahi ai ratou i mua i te terono o te Atua ra, e i haamori ai ratou ia ˈna i te rui e te ao i roto i to ˈna ra hiero.” — Apokalupo 7:14, 15.
14, 15. No te aha te mau melo o te “feia rahi roa” e nehenehe ai e oaoa taa ê mai teie nei iho â?
14 Mai teie atu nei, hou te ati rahi e tupu ai, te tuu nei taua mau taata ra i to ratou tiaturiraa i roto i te toto i maniihia e Iesu, e te fanaˈo nei hoi i te mau haamaitairaa no roto mai i to ˈna pohe tusia. Taa ê atu i te reira, te oaoa nei ratou i te mea ua matara mai ratou mai roto mai ia Babulonia Rahi, e ua noaa ia ratou i te hoê haava manaˈo tia i mua i te Atua ra o Iehova, e oia atoa te faufaa no te apiti atu i roto i te tupuraa te parau a Mataio 24:14 na roto i te pororaa i te parau apî maitai o te Basileia hou te hopea ra.
15 Teie râ, aita anei e vai ra i te feia rahi roa te tiaturiraa oia hoi ia tiamâ mai ratou i te hara e te huru taata tia ore tei noaa mai ia ratou i to ratou fanauraahia mai? Ua fatata anei te reira i te tupu? Ua faahiti mai Iesu i te parau no te hoê ui o te ore e mou hou te mau parau tohu atoa e tupu ai, e e mau tumu maitai ta tatou no te haapapu e te vai râ te mau taata no roto i taua ui taata ra teie e ora nei â (Mataio 24:34). No reira, ua fatata roa mai te “hopea o teie nei ao i te hope. — Mataio 24:3.
Te hopearaa o te Iubili kerisetiano
16. Tei hea tatou i roto i te tupuraa o te opuaraa a te Atua, e eaha te ohipa ta tatou e tiai nei?
16 Te fatata roa maira “te tamaˈi i taua mahana rahi o te Atua Puai hope ra”, e e tapea te toea o te “nǎnǎ iti” e tae noa ˈtu hoi te “feia rahi roa” o to ratou mau hoa, i to ratou haapao maitai i mua i te aro o te Atua ra o Iehova ma te tiaturi i ta ˈna tauturu. Te tiai nei ratou ma te faaoromai ia tairi mai Iehova i te mau puai enemi atoa no te faatia-roa-raa i te mana o ta ˈna faatereraa i roto i te ao taatoa nei. E riro mau hoi te reira no ratou ei hoê o te mau tuhaa faufaa roa ˈˈe no te tiamâraa kerisetiano. — Apokalupo 16:14; 19:19-21; Habakuka 2:3.
17. Nafeâ te mau milioni taata ia faaorahia mai ia tae i te hoê Iubili rahi?
17 I muri iho, e faatere mai te arii o te upootia mai oia hoi o Iesu Mesia, i nia i te fenua tei tamâhia, e e ite-faahou-hia mai te mana arii o Iehova i nia i te fenua atoa nei, e e faatere mai te Arii o te mau arii e te Fatu o te mau fatu ra o Iesu Mesia i nia i te fenua taatoa nei. E i reira oia e faaohipa mau ai i te faufaaraa o to ˈna tusia no te rahiraa milioni taata, e tae noa ˈtu hoi te feia e faatiahia mai te pohe maira, o te tiaturi e o te farii mau ia faaore mai te Atua i ta ratou mau hara na roto i te arai o te Mesia. E ite-mau-hia taua ohipa ra no te mea na te Atua “e horoi i to ratou roimata atoa, e e ore roa te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui, e ore atoa ïa”. (Apokalupo 21:3, 4.) E ere anei te reira i te faaoraraa mau?
18. Ia au i te hoê o te mau tuhaa o te Iubili tahito, eaha ihora ïa te fenua i roto i te amuiraa apî o te mau mea?
18 Hau atu i te reira, eita te fenua e faatere-faahou-hia, e haaviivii-faahou-hia e e faaino-faahou-hia na te mau taata e te mau faatereraa taata nounou taoˈa (Apokalupo 11:18). Oia mau, e faahoˈihia ˈtu oia i roto i te rima o te feia haamori mau i te Atua. E e rave hoi ratou i te ohipa faahiahia mau ra ta te parau tohu a Isaia e faaite ra e: “E patu ratou i te fare, na ratou iho e parahi; e na ratou iho e tanu i te ǒ vine, a amu ai i te maa i reira. E ore ratou e patu e na vetahi ê e parahi, e ore ratou e tanu e na vetahi ê e amu. (...) E ore hoi ratou e ohipa faufaa ore noa; e ore ratou e faafanau i te tamarii pohe nei; e tamarii hoi ratou na tei haamaitaihia mai e Iehova.” (Isaia 65:21-25). Ia hope te Faatereraa Hoê tausani matahiti, e ore roa ïa te hara e te huru taata tia ore, e e faatupu te feia e tapea i to ratou haapao maitai ia Iehova i nia i te fenua nei, i te upootiaraa a te Iubili. I reira ïa te ohipa faaoraraa i faahohoˈahia i te Iubili e hope roa ˈi i te tupu. — Ephesia 1:10.
I muri aˈe i te upootiaraa te Iubili e tae atu i te Tausani matahiti
19, 20. Nafea, i muri aˈe i te tausani matahiti, o Satani e ta ˈna mau demoni e tamata ˈi i te faaere i te mau taata i te mau haamaitairaa a te Iubili, eaha ihora ïa te faahopearaa?
19 I roto i te Apokalupo 20:1-3, e taio tatou e eita te Diabolo ra o Satani, te raatira o te mau demoni e ite-faahou-hia i nia i te tahua o teie nei ao hoê tausani matahiti oia hoi te tau te Faatereraa a te Mesia e faatere mai ai i nia i te huitaata nei. Ia hope râ te Tausani matahiti, e tuu-faahou-hia mai te Diabolo e ta ˈna mau demoni maa taime iti, e e ite atu taua mau varua iino ra i te fenua eiaha mai ta ratou i vaiiho mai, tei faarirohia râ ei paradaiso rahi ma te nehenehe o te ore e tia ia faataa. O te mau melo haapao maitai o te “feia rahi roa” o te parahi mai i reira e tae noa ˈtu te mau miria taata e faatiahia mai no reira Iesu Mesia i pûpû ai i to ˈna ora ei tusia taraehara. Ia hope te Tausani matahiti, ua taeahia ïa i te Iubili kerisetiano te tapao ta ˈna i titau na, oia hoi te faatiamâraa mai i te taata atoa i te mau faahopearaa o te hara (Roma 8:21). Te mau ohipa atoa e ravehia no te faaino i taua huru faahiahia mau ra e riro ïa ei ohipa hairiiri mau e ei ohipa diabolo. Teie râ, e faatia te Atua Puai hope i te Diabolo ia tamata i te hoê aroraa hopea, aroraa mauiui mau hoi. No reira i papaihia ˈi i roto i te Apokalupo 20:7-10, 14 e:
20 “E ia hope taua na matahiti hoê tausani ra, e tuuhia Satani i reira i ta ˈna tapearaa ra. E e reva oia e haavare haere i te taata e parahi i na otia e maha o te fenua nei, ia Goga e ia Magoga, e ope mai ia ratou i te tamaˈi: e e riro ratou mai te one tahatai ra i te rahi ia taio ra. Haere atura ratou na nia i te aano atoa o te fenua nei, haaati atura i te tiahapa o te feia moˈa, e te oire i herehia ra; ua mairi maira e auahi no ǒ mai i te Atua, no nia i te raˈi ra, pau roa ˈˈera ratou. E i hurihia ˈtura te Diabolo i haavare ia ratou i roto i te roto auahi e te gopheri.”
21. I muri aˈe i te Iubili kerisetiano faaotihia e te faatereraa Hoê tausani matahiti, eaha ïa te huru o te mau tamarii a te Atua i nia i te raˈi, o te faahaamanaˈo mai i te Ioba 38:7?
21 I te mau vahi atoa, e tamauhiâ i te oaoa i te tiamâraa mau ta te Iubili e hopoi mai; e tiamâ te mau mea atoa i poietehia ra e e faahanahana ratou i te Atua ra o Iehova te iˈoa (Salamo 83:18). E ite-mau-hia te reira, no te mea e tamau â Iehova i te faatupu i ta ˈna opuaraa i roto i te ao taatoa nei. I te poieteraahia te fenua, hou te taata e tuuhia mai ai i nia iho, ua “fatu atoa te mau fetia poipoi i te himene e ua pii noa te mau tamarii atoa a te Atua i te oaoa” i mua i te ohipa faahiahia mau ta ratou e ite ra (Ioba 38:7). E rahi atu â hoi te mau tamarii a te Atua i te oaoa ia ite ratou i te fenua ia î i te mau tane e te mau vahine tei faaite i to ratou haapao maitai aueue ore e tei pûpû ia ratou ma te fati ore no te Atua Puai hope ra!
22. Eaha ïa to tatou huru ia pee tatou i te faaueraa i faaitehia i roto i te Salamo 150:1-6?
22 Ia hiˈo-maitai-hia ia au i te maramarama o te mau Papai, eita ta tatou e nehenehe e tapea i te faaite i to tatou oaoa e te mau raˈi ra e i te parau e Halelu Ia! Tera te faaotiraa a te buka a te mau Salamo: “E haamaitai [Halelu Ia] ia Iehova. E haamaitai i te Atua i to ˈna ihora moˈa; e haamaitai ia ˈna i te reva mana na ˈna ra. E haamaitai ia ˈna i ta ˈna ra mau ravea mana; e haamaitai ia ˈna i to ˈna mana rahi maitai ra. E haamaitai ia ˈna ma te oto o te pu ra; e haamaitai ia ˈna ma te sumebalo oto mǎrû; e haamaitai ia ˈna ma te sumebalo oto teitei. O te huti i te aho ra ia haamaitai anaˈe ïa ia Iehova. Halelu Ia.” — Salamo 150:1-6.
[Nota i raro i te api]
a Ua faaitehia mai te hoê vea apî i roto i taua tairururaa ra; e riro oia “mai te hoê reo i roto i te medebara arepurepu ra, e ta ˈna ohipa te faaiteraa ïa i te taeraa mai te Matahiti Auro [Age d’or]”. Te iˈoa o taua vea nei i teie mahana te A ara mai na! ïa.
b Des millions de personnes actuellement vivantes ne mourront jamais (1920); Délivrance (1926); Liberté pour les peuples (1927); Liberté (1932); “La vérité vous affranchira” (1947); Les Ecritures enseignent-elles la “survivance”? (1956); La vérité qui conduit à la vie éternelle (1968); La vie éternelle dans la liberté des fils de Dieu (1969); Le chemin de la liberté: la vérité divine (1981).
Nafea outou ia pahono mai?
◻ Ua tiamâ mai te mau pǐpǐ a Iesu i te aha i te Penetekose o te matahiti 33, tei riro hoi no ratou ei haamataraa no te aha?
◻ Eaha te mau tumu tatou e tiaturi ai i te hoê tiamâraa rahi atu â i tei tupu i te senekele I?
◻ Eaha te huru tiamâraa i itehia mai mai te matahiti 1919 mai?
◻ Afea te mau “mamoe ê atu” e fanaˈo ai i te hoê Iubili rahi, e eaha taua Iubili ra?
◻ I muri aˈe te upootiaraa o te Iubili, eaha te huru o te fenua i reira?
[Hohoˈa i te api 17]
Ua faaitehia te tiamâraa i Cedar Point i te matahiti 1919.
[Hohoˈa i te api 18]
E amui atu te mau “mamoe ê atu” i te Iubili i roto i te faatereraa Hoê tausani matahiti.