Iesu, to ˈna oraraa e ta ˈna taviniraa
Te pure, e te tiaturi i te Atua
I MURI aˈe i ta ˈna aˈoraa, ua faautua aˈera Iesu i te haavare o te mau taata e faateitei ra i to ratou huru faahua paieti. ‘Te parau ra oia e ia pure oe ra, eiaha e na mua i te faaoto i te pu mai ta te feia haavare ra.’
“E ia pure oe ra, ta Iesu â ïa e parau ra, eiaha mai ta te feia haavare, o te hinaaro i te pure tia noa i te mau sunago, e te poro aroâ ra, ia hiˈohia ratou e te taata.” Teie râ ta ˈna e haapii ra: “Area ia pure oe ra, e haere i roto i to piha, e opani maite i te opani a pure ai i to Metua.” Aita o Iesu e parau ra e ere i te mea maitai ia pure i te vahi taata, inaha ua pure hoi oia iho i te vahi taata. Ta ˈna e faahiti ra i ǒ nei, o te mau pure ïa e purehia ia faahiahia roa te feia e faaroo atura.
Teie â te aˈoraa ta Iesu e horoa ra i muri iho: “E ia pure outou ra, eiaha ia rahi te parau rii faufaa ore mai ta te mau Etene ra.” Aita o ˈna e hinaaro ra e parau mea ino roa ia na nia iho noa i te faahiti i te parau. E rave rahi taime, ua “na nia iho noa oia i te parau taua nei â parau ra” i roto i ta ˈna mau pure. Ta ˈna e ore e farii ra, te ‘faahiti-noa-raa’ ïa i te mau parau i tamau-aau-hia, mai te mau taata e faahiti nei i te mau pure korona.
No te tauturu i te feia e faaroo maira ia ˈna ia pure, ua faaau atura Iesu i te hohoˈa pure, e hitu aniraa i roto. Na aniraa matamua, ma te tia mau hoi, te haafaufaa ra ïa i te faatereraa a te Atua e ta ˈna mau opuaraa. E mau aniraa no te haamoˈa i te iˈoa o te Atua, ia tae mai to ˈna Basileia e ia faatupuhia to ˈna hinaaro. Na aniraa e maha i muri mai, e mau aniraa ïa e tano no te taata tataitahi ia noaa mai te maa e au ia ˈna i te mau mahana atoa, ia faaorehia mai ta ˈna hara, ia roohia oia i te ati e ia faaorahia oia i te ino.
I muri iho, e faahiti o Iesu i te parau no nia i te marei, ia haafaufaa-rahi-hia te mau taoˈa materia. Teie hoi te aˈoraa ta ˈna e horoa ra: “Eiaha e haapue noa i te taoˈa na outou i teie nei ao, i te vahi e pau ai i te huhu e te pe, i te vahi e tomohia ˈi e e eiâhia ˈi e te eiâ.” Eita noa taua mau huru taoˈa nei e pau, aita atoa râ to ˈna e faufaa i mua i te aro o te Atua.
No reira atura hoi Iesu i parau ai e: “E haapue râ i te taoˈa na outou i nia i te raˈi.” E nehenehe tatou e na reira ia tuu tatou i te taviniraa a te Atua i nia i te parahiraa matamua i roto i to tatou nei oraraa. Aita e taata e nehenehe e eiâ i te faufaa e noaa mai i te Atua ra, e tae noa ˈtu i te haamauruururaa rahi ta taua faufaa ra e faatupu. Te parau râ o Iesu e: “Te vahi hoi i vaiihohia ˈi ta outou taoˈa ra, e riro atoa i reira to outou aau.”
Ma te faahiti â i te parau no nia i te marei o te haapueraa i te taoˈa, teie te faahohoˈaraa ta Iesu i horoa mai: “O te mata to te tino nei lamepa, te maitai ra to mata, e maramarama ïa to tino atoa; ia maˈihia râ to oe mata, e pouri ïa to tino atoa.” Te mata e ite maitai ra, e riro ïa ei lamepa no te tino, tei tutuihia i roto i te hoê vahi pouri. Teie râ, ia ite maitai tatou, e tia ïa to tatou mata ia hiˈo noa i te hoê taoˈa. Ia hiˈo to tatou mata e rave rahi ohipa i te hoê taime, e riro ïa oia i te ore e farii maitai i te mau mea, i te tuu i te mau taoˈa materia na mua ˈˈe i te taviniraa a te Atua, e riro atu ai ïa te “tino” i te pouri.
Te faaite maira o Iesu i te faufaaraa o taua tumu parau nei na roto i te ravea o te hoê faahohoˈaraa faufaa mau: “E ore te taata e tia ia faaroo i te fatu toopiti; e riro oia i te au ore atu i te hoê, e te hinaaro atu i te tahi; e aore ra, e riro i te au atu i te hoê, e te faarue taue i te tahi. O outou nei hoi, e ore e tia ia faaroo i te Atua e te Mamona.”
I muri aˈe i to Iesu faahitiraa mai i taua parau mau nei, ua haapapu maira Iesu i te feia e faaroo maira ia ˈna e eiaha roa ˈtu ratou e tapitapi no te mau mea e hinaarohia e ratou i te pae materia ia tuu ratou i te taviniraa a te Atua i mua: “A hiˈo na i te mau manu o te reva, o ta ˈna ïa e parau faahou ra; aore ratou e ueue, aore hoi e ooti, aore a ratou fare pueraa maa; na to outou Metua i te ao râ e faaamu ia ratou.” Ua ui maira oia i teie nei uiraa: “E ere anei te maitai rahi to outou i to ratou?”
I muri iho te faahiti ra o Iesu i te parau no te mau lili o te aua e te na ô ra oia e “e taea noa ˈtu ia Solomona ma to ˈna unauna rahi, e ore â to ˈna ahu e au i te nehenehe i to te hoê o ratou nei. Te na ô râ oia e ia na reira hoi te Atua i te faaunauna i te raau rii e te fenua nei, a tae ai hoi ia outou, o outou i te faaroo tapetepete e”?
Te faaoti ra o Iesu i ta ˈna parau i te na ôraa e: “Eiaha e tapitapi i to outou ora, i ta outou e amu, e ta outou e inu; e te ahu no to outou tino. (...) ua ite hoi to outou Metua i te ao ra, e ia noaa taua mau mea ra ia outou e tia ˈi. E mata na râ outou i te imi i te basileia o te Atua, e te parau-tia na ˈna; e amui-atoa-hia mai taua mau mea ra ia outou.” Mataio 6:1; 26:36-45.
◆ Eaha te mau faaueraa ta Iesu i horoa mai no nia i te pure?
◆ No te aha te mau taoˈa no te raˈi ra e hau aˈe ai e nafea hoi te reira e noaa mai ai ia tatou?
◆ Eaha te mau hiˈoraa ta Iesu i horoa mai no te tauturu i te mau taata e faaroo atura ia ˈna ia ore ratou ia haapue i te mau taoˈa materia?
◆ No te aha Iesu i parau ai e, eiaha roa ˈtu e tapitapi?