23 DAVIDA
Ua aro oia i te hoê aito
I TO Davida haereraa i te tahi atu pae o te peho o Ela, ite atura o ˈna i te hoê aito o Golia te iˈoa! Mea nainai roa ta ˈna taata amo mauhaa i pihai iho ia ˈna. E taata rahi hoi o Golia, e 2,9 metera to ˈna roa e to ˈna puai aita e nehenehe e faito. Ua mǎtaˈu te mau taata i te iteraa ˈtu ia ˈna, area râ o Davida, ua faaite noa o ˈna i te itoito.
Ua faatavaihia o Davida na te peropheta Samuela, e ua parau te peropheta ia ˈna e riro o ˈna i muri mai ei arii i Iseraela. O ˈna te tamaiti tei maitihia e te varua moˈa o Iehova. No reira i parauhia ˈi no Davida “e taata tamaˈi itoito oia e te puai,” noa ˈtu mea apî o ˈna no te faaô i te faehau. I te hoê mahana, parau atura to ˈna metua tane o Iese ia haere i te tahua aroraa e hiˈo i to ˈna mau tuaana. E faehau ratou i roto i te nuu Iseraela. E au ra e, e taurearea noa â o Davida.
I to ˈna taeraa ˈtu i te peho o Ela, ua ite Davida e piti nuu faehau, te mau Iseraela i te tahi pae e te mau Philiseti i te tahi atu pae. Ua faaea ratou mai tera, tau hebedoma i te maoro. Haere mai ra te aito ra o Golia no te faatihaehae i te mau Iseraela. Aita o Davida i mauruuru i ta Golia, o tei haamori i te mau idolo faufaa ore, i parau no nia i to ˈna Atua ra o Iehova. No reira o ˈna i ani ai i te mau faehau no nia ia Golia, e eaha ta Saula te arii e horoa na te taata e taparahi i taua aito ra tei faatihaehae i te nuu faehau a Iehova. Ani atura o Eliaba te taeae o Davida i te tumu o to ˈna tere e tamaˈi ihora ia Davida. Ua tamau râ Davida i te faaitoito i te mau faehau.
Pii atura Saula ia Davida, ua faaitehia hoi ia ˈna i ta Davida i parau. Faaitoito ihora Davida i te arii ma te na ô: ‘Eaha te tahi ia ere i te itoito no Golia noa ˈˈe.’ Parau atoa ˈtura Davida: “E haere oia e aro i teie Philiseti.” Parau aˈera o Saula ia Davida eita ta ˈna e nehenehe e aro atu, ua papu ia ˈna e pohe Davida i te vahi aroraa. Faaite atura râ Davida i te arii i ta Iehova i rave na, ia ora mai oia i te liona e te daba tei haru i te mau mamoe a to ˈna metua tane. Topa ihora te hau o Saula, faaoomo aˈera oia ia Davida i to ˈna haana tamaˈi e taamu atura i ta ˈna ˈoˈe. Aita Davida i matau i te faaohipa i te haana tamaˈi, tatara aˈera ïa i te reira e haere noa ˈtura e to ˈna ahu e ta ˈna taora ofai.
Haere atura Davida na te peho, e tapea ihora oia i te tahi taheraa pape no te ohi e pae ofai iti e te manina. I muri iho, ua faafatata o ˈna i to ˈna enemi i te tahua aroraa. I to Golia iteraa ia Davida, vahavaha ihora oia ia ˈna, ua haere mai hoi teie tiai mamoe e ta ˈna “raau.” Aita Golia i ite i te taora ofai e mauhaa matauhia i te faaohipa. ‘Faaino ihora taua Philiseti ra ia Davida ma te tiaoro i to ˈna mau atua’ e parau atura e horoa oia i to ˈna tino pohe na te mau manu e te mau animara.
I to Davida taurearearaa, ua aro oia i te hoê aito puai no te paturu i te iˈoa o Iehova
Pahono atura Davida: “Te haere mai ra oe e aro ia ˈu e te ˈoˈe e te omore e te mahae, te haere atu nei râ vau e aro ia oe ma te iˈoa o Iehova o te mau nuu, te Atua o te mau pǔpǔ faehau a Iseraela, ta oe i faatihaehae.” Faaite atura ïa Davida nohea mai to ˈna itoito. Aita Davida i faaau ia ˈna ia Golia, ua faaau oia ia Golia ia Iehova. Ua papu roa ïa ia Davida aita te aito ra o Golia e te mau Philiseti e upootia i te aroraa.
Horo tia ˈtura o Davida i mua i to ˈna enemi ma te rave i te hoê ofai i roto i ta ˈna pute, faaineine ihora ta ˈna ofai, faaohuohu atura i nia i to ˈna upoo e taora ˈtura. I ǒ paha to Golia iteraa i te taora ofai, ua taere roa râ. Taora ˈtura o Davida i te ofai i te vahi hinaarohia e mau roa ihora i nia i to Golia rae, “marua ihora oia te mata i raro.” Horo atura Davida, e tia aˈera i pihai iho ia ˈna, huti mai ra oia i ta te Philiseti ra ˈoˈe i rapae i to ˈna vehî, tâpû ihora i to ˈna upoo. Aita ˈtura te nuu faehau Iseraela i mǎtaˈu faahou. Tutuô ihora te mau tane e aro atura i te mau Philiseti. E upootiaraa nehenehe mau no te nunaa o te Atua i tera mahana. Ua itoitohia ratou i te hiˈoraa o Davida oia atoa te feia o te taio i to ˈna aamu.
A taio i te aamu Bibilia:
A aparau:
Mea nafea to Davida faaiteraa i te itoito?
A faahohonu atu â
1. O vai ma te tahi atu mau fetii itoito o Davida? (Mat. 1:5, 6; Luka 3:31-38; ia 50 par. 25)
2. Eaha te mau haapapuraa e mea mau teie aamu? (wp16.5 13) A
Collection the Israel Antiquities Authority. Photo © The Israel Museum, by Meidad Suchowolski
Hohoˈa A: Te hoê huˈahuˈa ofai mai te ivaraa o te senekele hou te tau o Iesu no nia i te “utuafare o Davida”
3. A faataa i te oraraa o Davida ei tiai mamoe. (w11 1/9 27 par. 1–28 par. 1) B
Todd Bolen/BiblePlaces.com
Hohoˈa B
4. Nafea tatou e ite ai ua haafaufaa ore noa vetahi ê ia Davida? (w21.03 3 par. 6; it “Eliaba” No 4 par. 1)
A feruri i te mau haapiiraa
E nafea te hiˈoraa o Davida e tauturu ai ia oe ia aro . . .
i to oe mau mǎtaˈu? C
Hohoˈa C
i te mau hinaaro tia ore?
Ia faaite oe i te itoito e nafea to oe hiˈoraa e tauturu ai ia vetahi ê? (Sam. 1, 17:50-53)
I roto i teihea ˈtu â tuhaa e nehenehe ai oe e pee i te itoito o Davida i roto i teie aamu?
A huti mai i te haapiiraa
Eaha ta teie aamu e haapii mai no nia ia Iehova?
E nafea teie aamu e tuati ai i te opuaraa a Iehova?
I te tia-faahou-raa, eaha ta ˈu e hinaaro e ani ia Davida i teie tuhaa o to ˈna oraraa?
A haapii hau atu â
I roto i teie himene na te mau tamarii, a haapii eaha tei faaitoito ia Davida.
Eaha ta te mau taeae e rave ia hinaaro ratou ia faaturahia ratou e vetahi ê?
“E nafea te mau taeae apî e tiaturihia ˈi i roto i te amuiraa?” (w21.03 2-5 par. 1-11)