PENE HOÊ
O vai te Atua?
1, 2. Eaha te mau uiraa ta te taata e ui pinepine?
MEA rahi ta te tamarii uiraa. Ia faataa ˈtu oe i te tahi mea, e pinepine ratou i te ui mai, ‘No te aha?’ E ia tamata oe i te horoa i te pahonoraa, e na ô faahou mai ratou, ‘No te aha râ?’
2 Mea apî aore ra mea paari tatou, e uiraa iho â ta tatou. No nia anei i te maa, te ahu aore ra te taoˈa e hoo mai. Peneiaˈe atoa no nia i te oraraa e to tatou a muri aˈe. Ia ore râ te pahonoraa e itehia, e faaea paha tatou i te imi.
3. No te aha mea rahi te manaˈo eita e noaa ia ratou te pahonoraa o te mau uiraa faufaa?
3 E pahonoraa anei ta te Bibilia no te mau uiraa faufaa o te oraraa? E na ô vetahi, ‘E, e ere râ i te mea ohie ia taa i te Bibilia.’ No ratou, tei te mau orometua aore ra perepitero anaˈe te pahonoraa. No te tahi atu, mea haama roa ia faaite aita ratou i ite i te pahonoraa. E oe, eaha to oe manaˈo?
4, 5. Eaha te tahi o ta oe mau uiraa faufaa? No te aha eiaha e taora i te tauera?
4 E hinaaro paha oe i te pahonoraa o te mau uiraa mai teie te huru: No te aha tatou i poietehia ˈi? Eaha te tupu ia pohe tatou? Mai te aha te huru o te Atua? Ua parau Iesu, te Orometua Rahi: “A tamau i te ani, e horoahia mai. A tamau i te imi, e itehia mai. A tamau i te patoto, e iritihia mai.” (Mataio 7:7) Eiaha ïa e taora i te tauera.
5 Ia tamau oe i te imi, e itehia mai ia oe te pahonoraa i roto i te Bibilia. (Maseli 2:1-5) E ere i te mea paari roa ia taa. E tauturu ta oe e haapii mai i roto ia ite i te oaoa mau i teie nei â e te hoê tiaturiraa faahiahia no a muri aˈe. E hiˈopoa anaˈe i te tahi uiraa ta te taata e rave rahi e uiui noa ra.
TE TÂUˈA MAI RA ANEI TE ATUA IA TATOU?
6. No te aha vetahi e manaˈo ai aita te Atua e tâuˈa ra ia tatou?
6 E rave rahi te manaˈo ra aita te Atua e tâuˈa mai ra ia tatou. No ratou, ahiri mea tâuˈa te Atua ia tatou, e ere ïa te oraraa mai ta tatou e ite nei. Te tupu ra hoi te tamaˈi, te mau ohipa iino e te ati i te mau vahi atoa. Te maˈihia ra te taata, te mauiui e te pohe ra. E na ô vetahi, ‘Mai te peu te tâuˈa ra te Atua ia tatou, no te aha o ˈna e ore ai e faaore i te mau mauiui atoa?’
7. (a) Mea nafea te mau tia haapaoraa e haapii ai mea ino te Atua? (b) No te aha tatou e papu ai e ere te Atua te tumu o te mau ati?
7 I te tahi taime, na te mau tia haapaoraa e turai i te taata ia manaˈo mea ino te Atua. Ia tupu te ati, e parau ratou, ‘O te hinaaro te reira o te Atua. Na ˈna i opua ia tupu.’ Na roto i tera mau parau, te pari ra ratou i te Atua. Te haapii ra râ te Bibilia, e ere roa ˈtu te Atua te tumu o to tatou mau ati. Te na ô ra te Ioba 34:12: “E ore mau te Atua e rave i te . . . ino.” Te ite ra te Atua i te mau ohipa iino, e ere râ o ˈna to muri mai. Eita ïa oia e tamata ia tatou na roto i te ino. (A taio i te Iakobo 1:13.) E hiˈo anaˈe i te tahi hiˈoraa.
8, 9. No te aha eita e tano ia pari i te Atua no to tatou mau fifi? A horoa i te tahi hiˈoraa.
8 A feruri na i te tahi taurearea o te faaea noa ra i te fare o to ˈna na metua. Mea here roa na to ˈna papa ia ˈna e ua haapii atu e nafea ia rave i te mau faaotiraa maitatai. I muri aˈe, ua orure hau te taurearea i to ˈna metua tane e faarue aˈera i te fare. Rave atura i te ohipa iino e fifi ihora. E pari anei oe o te papa te tumu o to ˈna mau fifi no te mea aita oia i tapea i ta ˈna tamaiti? Eita! (Luka 15:11-13) Mai te metua tane, aita te Atua i tapea i te taata i to ratou maitiraa i te orure hau e te rave i te ino. E tia ia haamanaˈo e ere te Atua te tumu o to tatou mau fifi, eita e tano ia pari ia ˈna.
9 Aita â te Atua i faaore atura i te ati e te mauiui, e tumu râ oia i na reira ˈi. I te pene 11, e ite oe eaha ta te Bibilia e haapii ra. Te mea papu, te here ra te Atua ia tatou e e ere roa ˈtu o ˈna to muri mai i to tatou mau fifi. O ˈna anaˈe râ te nehenehe e faaafaro i te reira.—Isaia 33:2.
10. No te aha mea papu e faaore te Atua i te mau fifi e mauiui atoa ta te feia iino i faatupu?
10 Mea moˈa te Atua. (Isaia 6:3) Aore e ohipa ino ta ˈna, mea tia anaˈe râ e te maitai. E nehenehe ïa e tiaturi ia ˈna. E ere te taata mai tera, e rave hoi ratou i te ohipa ino i te tahi taime. E noa ˈtu e manaˈo maitai to te tahi faatere, aore ia ˈna te puai no te faaore i te mau fifi e mauiui atoa ta te feia iino i faatupu. O te Atua anaˈe te mea puai roa ˈˈe. E mana to ˈna e te hinaaro atoa ra e faaore i te reira. E faaore roa oia i te ino e a muri noa ˈtu.—A taio i te Salamo 37:9-11.
EAHA TO TE ATUA HURU IA MAUIUI TE TAATA?
11. Eaha to te Atua huru i mua i ta oe e faaruru ra?
11 Eaha to te Atua huru i mua i te tupu ra na te ao nei e ta oe e faaruru ra? Te haapii ra te Bibilia, “mea au hoi na Iehova te parau-tia.” (Salamo 37:28) Mea faufaa roa no ˈna ia ite e rave anei te taata i te mea maitai e aore ra te mea ino. Mea au ore na ˈna ia mauiui te taata. Te faataa ra te Bibilia, ua oto roa to ˈna aau i to ˈna iteraa ua î roa te ao i te ohipa iino i tahito ra. (Genese 6:5, 6) Aita te Atua i taui. (Malaki 3:6) Te haapii ra te Bibilia te tâuˈa mai ra te Atua ia oe.—A taio i te Petero 1, 5:7.
Te haapii ra te Bibilia e Atua î i te here o Iehova e na ˈna i poiete i te ao
12, 13. (a) No te aha e here e e haapeapea tatou no vetahi ê e eaha to huru i mua i te mau mauiui na te ao? (b) No te aha mea papu e faaore te Atua i te mau mauiui e ohipa tia ore atoa?
12 Te parau atoa ra te Bibilia, ua poiete te Atua ia tatou ia au i to ˈna huru. (Genese 1:26) Te auraa, ua hamani oia ia tatou e te hoê â mau huru maitatai e to ˈna. Ia aroha oe i te taata hapa ore o te mauiui ra, tei mua ˈtu â ïa to te Atua aroha! No te aha tatou e parau ai mai tera?
13 Te haapii ra te Bibilia “e here te Atua.” (Ioane 1, 4:8) I roto i ta ˈna mau ohipa atoa, na te here e turai ra i te Atua ia haa. E here ïa tatou no te mea e here te Atua. A feruri na, ahani e mana to oe no te faaore i te mau mauiui e te mau ohipa tia ore atoa, e na reira anei oe? E, no te mea te here ra oe i te taata. E no te Atua? E mana to ˈna e no to ˈna here ia tatou, e faaore oia i te mau mauiui e ohipa tia ore atoa. Mea papu, e tupu te mau parau fafau atoa o tei faaitehia i te omuaraa o teie buka! Ia tiaturi râ oe i te reira, e titauhia ia ite atu â oe no nia i te Atua.
TE HINAARO RA TE ATUA IA ITE OE O VAI O ˈNA
Ia hinaaro oe e riro ei hoa no te tahi taata, eaha te ohipa matamua ta oe e faaite? I roto i te Bibilia, ua faaite mai te Atua o vai to ˈna iˈoa
14. O vai te iˈoa o te Atua e no te aha ia faahiti tatou i to ˈna iˈoa?
14 Ia hinaaro oe e riro ei hoa no te tahi taata, eaha te ohipa matamua ta oe e faaite? To oe iˈoa, e ere anei? E te Atua, e iˈoa anei to ˈna? E rave rahi haapaoraa o te parau o te Atua aore ra Fatu to ˈna iˈoa. E tiaraa noa râ te reira, mai te mau parau, arii aore ra peretiteni. Ua faaite mai te Atua o Iehova to ˈna iˈoa. Te na ô ra te Salamo 83:18: “Ia ite te taata atoa e, o Iehova to oe iˈoa, e o oe anaˈe tei Teitei i te fenua atoa nei.” Ua faaohipa te feia papai Bibilia i te iˈoa o te Atua hau atu 7000 taime. Te hinaaro ra o Iehova ia ite e ia faahiti oe i to ˈna iˈoa. Te faaite ra oia i to ˈna iˈoa ia riro oe ei hoa no ˈna.
15. Eaha te auraa o te iˈoa o Iehova?
15 E auraa to te iˈoa Iehova: E faatupu te Atua i te mau mea atoa ta ˈna e fafau e e tupu iho â ta ˈna opuaraa. Eita hoê aˈe mea e nehenehe e tapea ia ˈna. No Iehova anaˈe tera iˈoa.a
16, 17. No te aha e pii ai ia Iehova (a) Atua Mana hope? (b) Atua mure ore? (c) Atua poiete?
16 Mai ta tatou i taio i roto i te Salamo 83:18, te na-ô-hia ra no Iehova: “O oe anaˈe tei Teitei.” Te parau atoa ra te Apokalupo 15:3: “E ohipa faahiahia roa e te maere ta oe te Atua ra o Iehova, te Mana hope.” Eaha te auraa o te tiaraa “Mana hope”? O Iehova anaˈe te mea puai roa ˈˈe. I roto i te Oto o Ieremia 5:19, te faaitehia ra o Iehova mai te hoê arii mure ore. Te faataa ra te Salamo 90:2, mai tahito mai â o Iehova e e vai â o ˈna e a muri noa ˈtu. E ere anei i te mea faahiahia?
17 O Iehova anaˈe te Atua poiete. Te parau ra te Apokalupo 4:11 no ˈna: “E au roa ia faahanahanahia e ia faateiteihia oe Iehova to matou Atua puai, no te mea na oe i poiete i te mau mea atoa e no to hinaaro i vai ai e i poietehia ˈi te reira.” Na Iehova i poiete i te mau mea atoa mai te mau melahi i te raˈi, te mau fetia, te maa hotu e te mau iˈa i roto i te moana!
E NEHENEHE ANEI OE E RIRO EI HOA NO IEHOVA?
18. No te aha vetahi e manaˈo ai eita roa ratou e nehenehe e riro ei hoa no te Atua? Eaha ta te Bibilia e parau ra?
18 Ia ite vetahi taata i te mau huru maitatai o Iehova, e manaˈo ratou, ‘E Atua mana, teitei e tei te raˈi to ˈna parahiraa, eaha o ˈna e tâuˈa mai ai ia tatou?’ E hinaaro anei te Atua ia feruri tatou mai tera? Eita. Te hinaaro ra o Iehova e riro ei hoa no tatou. Te ani mai ra oia ia haafatata ia ˈna e te parau atoa ra, “e faafatata mai oia.”—Iakobo 4:8.
19. (a) E nafea ia riro ei hoa no te Atua? (b) Eaha te mau huru maitatai o Iehova ta oe i au roa ˈˈe?
19 E nafea ia riro ei hoa no te Atua? Ua na ô Iesu: “No te fanaˈo i te ora mure ore, ia ite ïa ratou ia oe te Atua mau hoê roa e i ta oe i tono mai o Iesu Mesia e tia ˈi.” (Ioane 17:3) A tamau i te haapii ia ite oe o vai o Iehova e Iesu. E fanaˈo hoi oe i te ora mure ore. Ua haapii tatou, “E here te Atua.” (Ioane 1, 4:16) E ere râ tera anaˈe. Te parau ra te Bibilia no Iehova, “e Atua aroha noa, e te hamani maitai rahi, e te faaoromai rahi, e te maitai rahi, e te parau mau.” (Exodo 34:6) E maitai rahi to Iehova e ua ineine i te faaore i te hara. (Salamo 86:5) E Atua faaoromai e eita hoi e taiva. (Petero 2, 3:9; Apokalupo 15:4) A taio ai i te Bibilia, e haapii atu â oe no nia i to ˈna mau huru maitatai nehenehe mau.
20-22. (a) E nafea ia haafatata i te Atua noa ˈtu eita tatou e ite ia ˈna? (b) Eaha te tia ia oe ia rave ia hinaaro vetahi ia faaea oe i te haapii i te Bibilia?
20 E nafea ia haafatata i te Atua noa ˈtu eita tatou e ite ia ˈna? (Ioane 1:18; 4:24; Timoteo 1, 1:17) A taio ai i te Bibilia, e taa oe o vai o Iehova, te faaite ra hoi te reira mea mau o ˈna e e rave rahi huru maitatai to ˈna. (Salamo 27:4; Roma 1:20) Rahi atu â oe i te haapii no nia ia Iehova, rahi atu â oe i te here e te piri roa atoa ia ˈna.
Mea here te papa i ta ˈna tamarii, mea hau aˈe râ te here o to tatou Metua i te raˈi ia tatou
21 E taa ia oe e Metua o Iehova no tatou. (Mataio 6:9) Ua horoa mai oia i te ora e te hinaaro atoa ra ia oaoa mau tatou. E ere anei tera ta te hoê metua e hinaaro no ta ˈna mau tamarii? (Salamo 36:9) Te haapii ra te Bibilia e nehenehe oe e riro ei hoa no Iehova. (Iakobo 2:23) A feruri na, o Iehova te Atua o tei poiete i te ao nui, te hinaaro ra ia riro oe ei hoa no ˈna! Auê te faahiahia e!
22 E hinaaro vetahi ia faaea oe i te haapii i te Bibilia. Te taiâ ra paha ratou ia taui oe i te haapaoraa. Eiaha râ e vaiiho i te tahi noa ˈˈe taata ia tapea ia oe ia riro ei hoa no Iehova. O ˈna te hoa maitai roa ˈˈe!
23, 24. (a) No te aha e tamau ai i te ui i te uiraa? (b) Eaha ta tatou e haapii i roto i te pene i mua ˈtu?
23 Eita oe e taa pauroa i te mau mea ta oe e haapii i roto i te Bibilia. Eiaha e taiâ i te ui i te uiraa aore ra i te ani i te tauturu. Ua parau Iesu, mea tia ia faaite i te haehaa mai te tamarii ra te huru. (Mataio 18:2-4) Mea rahi ta te tamarii uiraa. Te hinaaro ra te Atua ia ite oe i te pahonoraa o ta oe mau uiraa. A hiˈopoa maite ïa i te Bibilia ia ite oe o te parau mau ta oe e haapii ra.—A taio i te Ohipa 17:11.
24 Te ravea maitai roa ˈˈe no te ite o vai o Iehova, o te haapiiraa i te Bibilia. I roto i te pene i mua ˈtu, e haapii tatou no te aha e buka taa ê roa te Bibilia.
a Ia ore oe ia ite i te iˈoa Iehova i roto i ta oe Bibilia aore ra e hinaaro oe e ite atu â no nia i te auraa e te faahitiraa o te iˈoa o te Atua, a hiˈo i te faataaraa hau 1 i te pae hopea o te buka.