PENE 73
Tautururaa te hoê tane Samaria i to ˈna taata tupu
EAHA TE RAVE E FATU AI I TE ORA MURE ORE?
TANE SAMARIA AAU MAITAI
I to Iesu faaearaa i pihai iho i Ierusalema, ua rau te ati Iuda tei haere mai ia ˈna. Ua hinaaro te tahi ia haapii oia ia ratou, e te tahi atu e râmâ ia ˈna. Ui maira hoê o ratou mea ite i te ture a Mose: “Orometua, eaha ta ˈu e rave e fatu ai au i te ora mure ore?”—Luka 10:25.
Haroˈaroˈa ihora Iesu e aita tera tane e ani noa mai ra i te tahi haamaramaramaraa. Te râmâ ra oia ia Iesu ia pahono oia ia ˈna a inoino atu ai te ati Iuda. Ua taa ia Iesu e e manaˈo oti noa to tera tane. Pahono atura oia ma te paari ia faaite tera tane i to ˈna manaˈo mau.
Ui atura Iesu: “Eaha tei papaihia i roto i te ture a Mose? Eaha ta oe e taio ra?” Ua haapii tera tane i te ture a Mose, pahono maira ïa oia ma te faahiti i te Deuteronomi 6:5 e te Levitiko 19:18: “‘Ia here oe ia Iehova to Atua ma to aau atoa, ma to ora atoa, ma to puai atoa e ma to manaˈo atoa’ e ‘i to oe taata tupu mai ia oe iho.’” (Luka 10:26, 27) Tera iho â anei te pahonoraa?
Parau atura Iesu i te tane: “Ua tano ta oe pahonoraa. ‘A na reira noa, e ora ïa oe e a muri noa ˈtu.’” Ua hope anei i reira ta raua aparauraa? Aita tera tane i hinaaro i tera huru pahonoraa. Te hinaaro ra oia “e faaite e e taata parau-tia oia,” ia haapapuhia e mea tano to ˈna mau manaˈo e mea tia ta ˈna huru raveraa ia vetahi ê. Ui maira ïa oia: “O vai hoi to ˈu taata tupu?” (Luka 10:28, 29) Mea rahi te manaˈo e matara mai i teie uiraa iti. No te aha?
I tiaturi na te ati Iuda e “te taata tupu,” o te feia noa ïa e haapao ra i te mau tutuu ati Iuda. E au ra e te turu ra te Levitiko 19:18 i teie manaˈo. E parau iho â te hoê ati Iuda e mea “opanihia” ia amuimui i te hoê taata ê. (Ohipa 10:28) No reira, te manaˈo ra paha tera taata, e te tahi atoa paha mau pǐpǐ a Iesu, e taata parau-tia ratou ia hamani maitai ratou i te tahi atu ati Iuda. E nehenehe râ ratou e hiˈo ino i te hoê taata ê, e ere hoi oia i te hoê “taata tupu.”
Mea nafea Iesu i te faaafaroraa i teie manaˈo a ore atu ai tera taata e te tahi atu mau ati Iuda e inoino? Na roto ïa i teie aamu: “Te pou mai ra te hoê taata na Ierusalema mai i Ieriko, haru ihora te tahi feia eiâ ia ˈna, rave atura i ta ˈna mau mea atoa, rutu aˈera ia ˈna e reva ˈtura, a faarue mai ai ia ˈna ua fatata i te pohe.” Na ô faahou atura Iesu: “Te pou atoa mai ra hoi te hoê tahuˈa na taua eˈa ra. I to ˈna râ iteraa ˈtu i taua taata ra, haere ihora oia na te tahi aˈe pae o te eˈa. Na reira atoa ˈtura te hoê ati Levi, a pou mai ai oia na taua vahi ra e a ite ai ia ˈna. Tae maira râ te tahi taata no Samaria i taua vahi ra, ite atura ia ˈna e aroha ihora.”—Luka 10:30-33.
Ua ite maitai te tane ta Iesu e faatia ˈtu ra i te aamu e rave rahi tahuˈa e ati Levi tauturu i te hiero e faaea ra i Ieriko. No te hoˈi i ǒ ratou na te hiero mai, e pou ratou e 23 kilometera i nia i te hoê purumu atâta, e eiâ te tamoemoe i te ratere. Ia ite noa ˈtu te hoê tahuˈa e te hoê ati Levi i te tahi atu ati Iuda i roohia i te ati, eiaha anei ïa raua e tauturu ia ˈna? I roto i te aamu a Iesu, aita raua i tauturu atu, na te hoê râ tane Samaria, te hoê nunaa ta te ati Iuda e vahavaha ra.—Ioane 8:48.
Mea nafea to te tane Samaria tautururaa i te ati Iuda tei pepe? Na ô atura Iesu: “Tapiri maira oia, ninii ihora i te monoˈi e te uaina i nia iho i to ˈna mau pepe e taamu atura. Tuu aˈera oia ia ˈna i nia iho i ta ˈna animara, aratai atura i te hoê fare no te mau ratere e utuutu atura ia ˈna. E ao aˈera, rave ihora oia e piti denari, horoa ˈtura i te taata fare e na ô atura: ‘E utuutu oe ia ˈna e ia hau atu te haamâuˈaraa, e faahoˈi atu iho â vau i ta oe ia hoˈi mai au.’”—Luka 10:34, 35.
I muri iho i to Iesu te Orometua Rahi faatiaraa i te aamu, ui atura oia i te tane i teie uiraa ei haaferuriraa ia ˈna: “I to oe manaˈo, i roto ia ratou e toru, o vai te taata tupu o te taata tei haruhia e te eiâ?” Ua huru ê paha te tane i te parau e o “te tane Samaria,” na ô maira ïa oia: “O te taata ïa tei aroha e tei hamani maitai i tei eiâhia.” Faataa maitai atura Iesu i te haapiiraa o ta ˈna aamu ma te faaue atu: “A haere e a na reira atoa.”—Luka 10:36, 37.
E huru haapiiraa faahiahia mau teie! Ahani Iesu i parau noa i tera tane e e taata tupu atoa no ˈna te taata ê, e farii anei tera tane e te tahi atu mau ati Iuda e faaroo ra i teie haapiiraa? Eita paha. Na roto râ i te faatiaraa i te hoê aamu ohie ia taa, ma te faahiti i te tahi mau tupuraa ta ratou i ite, ua papu maitai ia ratou te pahonoraa o te uiraa “O vai hoi to ˈu taata tupu?” Te taata tupu mau, o tei faaite ïa i te here e te hamani maitai ta te mau Papai e faaue ra ia tatou ia faaite.