VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • jy pene 19 api 48-api 51 par. 4
  • Haapiiraa i te hoê vahine Samaria

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Haapiiraa i te hoê vahine Samaria
  • Iesu te eˈa, te parau mau, te ora
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • MEA RAHI TO SAMARIA TEI TIATURI
  • Te haapiiraa i te hoê vahine Samaria
    Te taata rahi roa ˈˈe i ora aˈenei
  • Te vahine i te apoo pape
    Ta ˈu e haapii no roto mai i te Bibilia
  • Gerizima—‘I nia i teie mou‘a matou e haamori ai’
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • Ta vai te haamoriraa ta te Atua e farii?
    Te ite e aratai i te ora mure ore
Ite hau atu â
Iesu te eˈa, te parau mau, te ora
jy pene 19 api 48-api 51 par. 4
Iesu e paraparau ra i te hoê vahine Samaria i te hoê apoo pape

PENE 19

Haapiiraa i te hoê vahine Samaria

IOANE 4:3-43

  • HAAPIIRAA IESU I TE HOÊ VAHINE E TE TAHI ATU NO SAMARIA

  • HAAMORIRAA TA TE ATUA E FARII

A faarue ai ratou i Iudea no te haere i Galilea i te pae apatoerau, e na roto atu Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ i te tuhaa fenua o Samaria. Ua rohirohi ratou no to ratou tere. I te area hora 12 i te avatea, faaea aˈera ratou i pihai iho i te oire o Sikara e faafaaea aˈera i te hoê apoo pape ta Iakoba paha i ô aore ra i aufau ia ôhia i tahito ra. I teie mahana, e itehia taua apoo pape ra i pihai iho i te oire o Naplouse.

A parahi noa ˈi Iesu i pihai iho i te apoo pape, haere aˈera ta ˈna mau pǐpǐ i Sikara e hoo mai i te maa. Haere maira te hoê vahine Samaria e huti i te pape. Na ô atura Iesu ia ˈna: “Horoa mai na maa pape ia inu vau.”—Ioane 4:7.

Iesu e parahi ra i te hoê apoo pape, ta ˈna mau pǐpǐ e reva ˈtu ra, e te hoê vahine Samaria e haere mai ra e huti i te pape

Eita hoi te ati Iuda e to Samaria e paraparau te tahi i te tahi no te manaˈo ino te tahi i te tahi. Maere ihora ïa te vahine Samaria e ui maira: “Eaha oe te hoê ati Iuda e ani mai ai maa pape ia ˈu te hoê vahine Samaria?” Pahono atura Iesu: “Ahiri oe i ite i te ô ta te Atua e horoa noa e te taata e parau atu ia oe: ‘Horoa mai na maa pape ia inu vau,’ o oe ïa te ani ia ˈna e e horoa ˈtu oia i te pape ora.” Na ô maira te vahine: “Aita hoi ta oe e patete no te huti mai i te pape, e mea hohonu te apoo. Nohea mai ïa teie pape ora ta oe? Aita oe i hau aˈe i to matou tupuna o Iakoba, tei horoa mai i teie apoo pape. Ua inu o ˈna, ta ˈna mau tamaiti e ta ˈna mau animara i te pape o teie apoo.”—Ioane 4:9-12.

Pahono atura Iesu: “Te taata e inu i teie pape, e poihâ faahou ïa. Te taata e inu i te pape ta ˈu e horoa ˈtu, e ore roa ïa e poihâ faahou, e riro râ te pape ta ˈu e horoa na ˈna mai te pape e pihaa i roto ia ˈna o te horoa ˈtu i te ora mure ore.” (Ioane 4:13, 14) Oia mau, noa ˈtu to ˈna rohirohi, ua ineine Iesu i te faaite i te vahine Samaria i te parau mau o te horoa i te ora.

Na ô maira te vahine: “Horoa mai na i taua pape ra ia ore hoi au e poihâ faahou e e hoˈi faahou mai i ǒ nei e huti i te pape.” Faahiti atura Iesu i te hoê parau ê atu i te na ôraa: “A haere a tii i ta oe tane faaipoipo e a hoˈi mai.” Pahono maira te vahine: “Aita ta ˈu e tane faaipoipo.” Eaha râ paha oia i te huru ê i ta Iesu i parau atu: “Ua tano oe i te parauraa, ‘Aita ta ˈu e tane faaipoipo.’ A pae aˈenei ta oe tane faaipoipo, e te tane ta oe e faaea nei, e ere ïa i te tane faaipoipo na oe.”—Ioane 4:15-18.

Taa ihora i te vahine Samaria ta Iesu parau, e na ô maira ma te maere: “Ia hiˈo vau, e peropheta oe.” Faaite ihora oia e mea au na ˈna te mau ohipa pae varua: “I haamori na to matou mau tupuna [to Samaria] i nia i teie mouˈa [te mouˈa Gerezima e ere hoi mea atea], te parau nei râ outou [te ati Iuda] e ia haamori te taata i Ierusalema noa e tia ˈi.”—Ioane 4:19, 20.

Tera râ, faataa ihora Iesu e e ere te vahi haamoriraa te mea faufaa: “Ua fatata te taime e ore ai outou e haamori i te Atua i nia i teie nei mouˈa e i Ierusalema atoa.” Na ô atura oia: “Ua fatata te taime, teie ïa te taime, e haamori ai te feia haamori mau i te Metua ma te varua moˈa e te parau mau, inaha te imi nei te Metua i te taata mai te reira no te haamori ia ˈna.”—Ioane 4:21, 23, 24.

Ta te Metua e imi, e nafea te feia haamori mau e haamori ai ia ˈna, eiaha râ ihea ratou e haamori ai. Putapû ihora te vahine Samaria, e na ô maira: “Ua ite au e te haere mai nei te Mesia tei parauhia te Kirito. Ia tae mai oia, e faaite roa mai oia ia matou i te mau mea atoa.”—Ioane 4:25.

Faaite atura ïa Iesu i te hoê parau mau faufaa: “O vau ïa taua taata ra.” (Ioane 4:26) A hiˈo na, ua haere mai teie vahine i te avatea e huti i te pape, e ua parau roa ˈtu Iesu ia ˈna e o ˈna te Mesia. E haamaitairaa mau â teie, no te mea ua faaite Iesu ia ˈna i te tahi parau aita â o ˈna i parau atura ia vetahi ê.

MEA RAHI TO SAMARIA TEI TIATURI

Hoˈi maira te mau pǐpǐ a Iesu na Sikara mai e te maa. Ite aˈera ratou ia Iesu i te apoo pape a Iakoba, i reira to ratou vaiihoraa ia ˈna. Tera râ, te paraparau ra raua te hoê vahine Samaria. I to te mau pǐpǐ taeraa mai, vaiiho maira te vahine Samaria i ta ˈna farii pape e reva ˈtura i te oire.

Ta Iesu mau pǐpǐ e hoˈi mai ra i te apoo pape e te vahine Samaria e reva ˈtu ra

I Sikara, faatia haere ihora te vahine Samaria i ta Iesu i parau ia ˈna. Parau haapapu atura oia: “Haere mai a hiˈo i te taata o tei parau mai i te mau mea atoa ta ˈu i rave. O te Mesia paha teie.” (Ioane 4:29) E parau faufaa roa teie mai te tau o Mose mai â. (Deuteronomi 18:18) Hinaaro aˈera ïa to te oire e haere e hiˈo ia Iesu ia ite ratou ia ˈna.

I Sikara, vahine Samaria e faatia ra i to te oire i ta Iesu i parau ia ˈna

Area te mau pǐpǐ, parau onoono maira ia Iesu ia amu i te maa ta ratou i rave mai. Tera râ, pahono atura Iesu: “E maa ta ˈu e amu aita outou i ite.” Maere ihora te mau pǐpǐ e na ô aˈera te tahi i te tahi: “Aita hoi e taata i afai mai i te maa na ˈna, e ere anei?” Faataa ˈtura Iesu ma te mǎrû i te auraa o ta ˈna parau i ta ˈna mau pǐpǐ atoa: “Ta ˈu maa, o te raveraa ïa i te hinaaro o tei tono mai ia ˈu e te faaotiraa i ta ˈna ohipa.”—Ioane 4:32-34.

Te ohipa ta Iesu e parau ra, e ere ïa te ootiraa kerite i roto e maha avaˈe. E ere, te faahiti ra Iesu i te ootiraa pae varua. Inaha, parau atura oia: “A hiˈo i te faaapu, ua paari te huero maa no te ootiraa. Ua aufau-aˈena-hia te taata ooti e te haaputu nei oia i te maa no te ora mure ore, ia oaoa hoi te taata ueue e te taata ooti atoa.”—Ioane 4:35, 36.

Ua taa ê na ia Iesu te ohipa e tupu i muri aˈe i to ˈna paraparauraa i te vahine Samaria. Mea rahi no Sikara tei faatupu i te faaroo ia Iesu no ta te vahine Samaria i faaite haere: “Ua parau mai oia i te mau mea atoa ta ˈu i rave.” (Ioane 4:39) No reira, i to ratou haereraa i te apoo pape mai Sikara mai, ani maira ratou ia Iesu ia faaea mai e ia paraparau atu â ia ratou. Farii ihora Iesu e parahi ihora i Samaria e piti mahana.

A faaroo ai to Samaria ia Iesu ia paraparau, mea rahi atu â tei tiaturi ia ˈna. Na ô atura ratou i te vahine Samaria: “Te tiaturi nei matou, e ere atura no ta oe i parau mai, no te mea râ ua faaroo matou iho e ua ite e o teie taata mau â te faaora o teie nei ao.” (Ioane 4:42) E hiˈoraa maitai mau â ta te vahine Samaria i horoa mai, e faaara i te anaanatae o te taata ia poro tatou no nia i te Mesia, a farii atu ai ratou i te tahi atu â haamaramaramaraa.

A haamanaˈo, i roto e maha avaˈe e haamata ˈi te ootiraa kerite e tupu i Mati e Eperera i taua tuhaa fenua ra. E avaˈe Novema ïa aore ra Titema taua taime ra. Te auraa ïa e i muri aˈe i te Pasa 30, piri i te vaˈu avaˈe to Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ faaearaa i Iudea, i te haapiiraa e te bapetizoraa i te taata. Te haere ra ïa ratou i te pae apatoerau i to ratou fenua i Galilea. Eaha te tiai mai ra ia ratou?

O VAI MA TO SAMARIA?

To ropu te tuhaa fenua parauhia Samaria i Iudea i te pae apatoa e i Galilea i te pae apatoerau. I muri aˈe i te poheraa te arii Solomona, ua faataa ê mai na opu hoê ahuru i te pae apatoerau, o Iseraela, i na opu o Iuda raua Beniamina.

Haamori aˈera na opu hoê ahuru, parauhia Samaria, i te idolo hohoˈa puaatoro oni apî. No reira i 740 hou te Mesia, vaiiho ihora Iehova i to Asura ia haru ia Samaria. Hopoi ê aˈera to Asura e rave rahi o te huiraatira, e faahaere maira i te taata no te hau emepera Asura i Samaria. Faaipoipo aˈera taua mau taata haamori i te mau atua ěê ra i te mau ati Iseraela tei faaea ˈtu i Samaria. I muri aˈe, haamau aˈera te feia no reira i te hoê huru haamoriraa tei faaô mai i te tahi mau tiaturiraa e peu titauhia e te ture a te Atua ia Mose, mai te peritomeraa. Noa ˈtu râ, eita e nehenehe e parau i ta ratou mau peu faaroo e haamoriraa mau.—Te mau arii 2, 17:9-33; Isaia 9:9.

A vai ai Iesu i te fenua, i farii na to Samaria i te mau buka a Mose, aita râ i haamori i te hiero i Ierusalema. E rave rahi matahiti to ratou haamoriraa i te hoê hiero tei hamanihia i nia i te mouˈa Gerezima, e ere mea atea ia Sikara. Ua tamau noa ratou i ta ratou haamoriraa i nia i taua mouˈa ra i muri aˈe atoa te vavahiraahia taua hiero ra. I ite-maitai-hia na te au ore i rotopu i to Samaria e te ati Iuda i te roaraa o ta Iesu taviniraa.—Ioane 8:48.

  • No te aha te vahine Samaria i maere ai i to Iesu paraparauraa ia ˈna?

  • Eaha ta Iesu i haapii i te vahine Samaria no nia i te pape ora e te vahi e haamori ai i te Atua?

  • Mea nafea to Iesu faaiteraa i te vahine Samaria o vai o ˈna, e eaha ta ˈna i faataa no nia i te haamoriraa ta Iehova e farii?

  • Eaha ˈtura ta te vahine Samaria i taa no nia ia Iesu, e eaha ta ˈna i rave i muri iho?

  • Eaha ta Iesu e ta ta ˈna mau pǐpǐ i rave i muri aˈe i te Pasa 30?

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono