VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • kr pene 8 api 78-86
  • Ravea pororaa: Tei piahia no te pororaa na te ao nei

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Ravea pororaa: Tei piahia no te pororaa na te ao nei
  • Te faatere nei te Basileia o te Atua!
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te tahi mau ravea no te tanu i te mau huero o te parau mau
  • Mauruuru no te mau ravea e te faaineineraa
  • Te Traduction du monde nouveau mauruuruhia e te mau mirioni taata i te ao nei
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
  • Hoê ohipa faufaa no te feia e au i te Parau a te Atua
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
  • Te hoê huriraa o te Parau a te Atua ohie ia taa
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2015
  • Iehova, te Atua o te paraparau ra i te taata
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2015
Ite hau atu â
Te faatere nei te Basileia o te Atua!
kr pene 8 api 78-86

PENE 8

Ravea pororaa: Tei piahia no te pororaa na te ao nei

MANAˈO FAUFAA O TE PENE

Te horoa noa mai ra Iehova i te mau ravea faufaa no te haapii i te taata tataitahi no te mau nunaa, opu, e reo atoa

1, 2. (a) I te tau o te mau aposetolo, maoti te aha i atutu ai te parau apî oaoa na te hau emepera Roma? (b) Eaha te haapapuraa e te turu ra Iehova ia tatou i teie mahana? (A hiˈo atoa i te tumu parau “Parau apî oaoa na roto hau atu i te 670 reo.”)

I TE Penetekose 33, ua maere roa te feia i ratere mai i Ierusalema i te faarooraa vetahi no Galilea i te paraparauraa na roto i te mau reo ěê. Ua faahiahia ratou i te poroi e horoahia mai ra. E pǐpǐ na Iesu taua mau taata Galilea ra, e no fanaˈo semeio mai nei ratou i te ô e paraparau na roto i te mau reo ěê. Tapao faaite ïa e te turu ra te Atua ia ratou. (A taio i te Ohipa 2:1-8, 12, 15-17.) E rave rau taata tei faaroo i te parau apî oaoa porohia i taua mahana ra, e atutu atura te reira na te hau emepera Roma.—Kol. 1:23.

2 I teie mahana, eita te mau tavini a te Atua e paraparau semeio na roto i te mau reo ěê. Te horoa nei râ ratou i te poroi o te Basileia na roto hau atu i te 670 reo, hau aˈe ïa i te tau o te mau aposetolo. (Ohi. 2:9-11) Mea rahi roa tei piahia e ratou na roto e rave rahi roa reo, a atutu atu ai te poroi o te Basileia e ati aˈe te fenua nei.a E haapapuraa atoa teie e te faaohipa nei Iehova i te Arii ra o Iesu Mesia no te aratai i te ohipa pororaa. (Mat. 28:19, 20) E hiˈo mai tatou i te tahi mau ravea i faaohipahia i roto i teie ohipa i na 100 matahiti i mairi aˈenei. Oia atoa mea nafea to te Arii faaineine-riirii-raa ia tatou ia paraparau i te taata tataitahi e ia haapii atu i te Parau a te Atua.—Tim. 2, 2:2.

PARAU APÎ OAOA NA ROTO HAU ATU I TE 670 REO

I 2000, ua faatia te Tino aratai ia haamauhia te hoê porotarama faaineineraa aita i itehia aˈenei no te mau pǔpǔ huriraa atoa i te ao nei. Ua mau na mua te hoê faaineineraa e toru avaˈe no te taa i te reo Beretane, horoahia e 25 orometua haapii i na 1 944 taata e huri ra na roto 182 reo. Ua tauturu teie faaineineraa i te feia huri ia taa maitai i te tumu parau Beretane hou a huri ai. Ua haapii atoa ratou e nafea ia hiˈopoa i te tumu parau, oia hoi eaha tera tumu parau, eaha te toparaa reo, te huru papairaa, te fa e no vai ma.

Ua faaineine te tahi feia huri aravihi i te piti o te haapiiraa i 2001, no nia ïa i te mau ravea huriraa taa maitai. Pauroa te pǔpǔ huriraa i te ao te faufaahia nei i teie porotarama faaineineraa.

Hau atu i teie mau faaineineraa, ua haamau te Tino aratai i te hoê pǔpǔ tauturu i te feia huri. Ia ore e taa maitai i te hoê pǔpǔ huriraa te tumu parau Beretane, aore ra aita i papu ia ratou e nafea ia faaohipa i te hoê ravea huriraa i roto i te tahi tupuraa taa maitai, e nehenehe ratou e faatae i ta ratou uiraa na roto i te roro uira i taua pǔpǔ tauturu ra. Ia ani ratou e taui i te tahi pereota aore ra e faahiti i te tahi atu huriraa Bibilia, e ani ïa te pǔpǔ tauturu i te manaˈo o te taata tei papai i taua tumu parau ra. Ia pahonohia tera uiraa, o te pǔpǔ huriraa na ratou tera uiraa te fanaˈo i te pahonoraa, e pauroa atoa te pǔpǔ i te ao nei o te huri atoa ra i taua tumu parau ra. E vaiihohia te pahonoraa i roto i te hoê porotarama roro uira ta te taatoaraa o te feia huri e nehenehe e hiˈo atu. E nehenehe ïa te hoê pǔpǔ huriraa o te farerei i te hoê â fifi e faaohipa i te aratairaa i horoahia.

Ua tauturu anei teie faaineineraa i te feia huri? Te pahono ra hoê o ratou: “Maoti te faaineineraa, e nehenehe ta matou e faaohipa e rave rau ravea no te huri i te papai Beretane. Te vai atoa ra râ te tahi mau taotiaraa au noa o te tapea ia matou ia ore e tuu i to matou iho manaˈo, to te taata papai râ. I teie nei, e au matou i te mau ratere tei ineine maitai i te faaruru i te mau haafifiraa i te mau mahana atoa, ma te ite ihea e haere ai, eaha te aveia ê atu e rave, e i teihea taime e faaea ˈi.”

I 2013, hau atu i te 2 700 taata huri i hau atu i te 190 vahi tei turu i te faaatuturaa i te parau apî oaoa na roto hau atu i te 670 reo. Maoti noa te turu a te Arii ra o Iesu Mesia e tupu ai teie ohipa faahiahia.—Mat. 28:19, 20; Apo. 14:6.

Pǔpǔ huriraa i Timor Hitia o te râ

Pǔpǔ huriraa i Timor Hitia o te râ

Te tahi mau ravea no te tanu i te mau huero o te parau mau

3. No te aha tatou e faaohipa ˈi e rave rau ravea i roto i te pororaa?

3 Ua faaau Iesu i “te parau o te basileia” i te huero, e te aau o te hoê taata i te repo. (Mat. 13:18, 19) No te utaru e no te haamaitai i te repo, e faaohipa te hoê taata faaapu e rave rau taihaa. Te faaohipa atoa ra te nunaa o Iehova e rave rau ravea no te faaineine i te aau o te mau mirioni taata ia farii i te poroi o te Basileia. Ua faaohipahia vetahi o taua mau ravea ra no te hoê tau. Area te tahi atu, mai te mau buka e te mau vea, te faaohipa-noa-hia ra ïa. Mea taa ê roa te mau huru raveraa o te pene 7 i te mau ravea atoa o teie pene, o te tauturu mai ia paraparau roa ˈtu i te taata tataitahi.—Ohi. 5:42; 17:2, 3.

Piti tane i roto i te hoê fare hamaniraa taihaa

Hamaniraa i te mau matini faataˈi pehe e te mau matini haapurororaa i Toronto, Kanada

4, 5. Mea nafea te faaohiparaahia te mau matini faataˈi pehe, eaha râ ta te reira i ore i rave?

4 Oreroraa parau haruharuhia. Mai te area 1935 e tae roa i te area 1945, i faaohipa na te feia poro i te mau matini faataˈi pehe taˈitaˈi no te faataˈi i te mau oreroraa parau Bibilia haruharuhia. Eita teie mau haruharuraa e mairi e pae minuti, e mea poto vetahi mau upoo parau, “Toru tahi,” “Vahi tamâraa hara” e “Basileia.” Mea nafea te faaohiparaahia teie mau haruharuraa? Te faatia ra taeae Clayton Woodworth tamaiti, bapetizohia i Marite i 1930, e taˈitaˈi o ˈna i te hoê matini faataˈi pehe. (A hiˈo i te hohoˈa o teie matini i te api 30.) I mua i te hoê uputa, e tatara o ˈna i te vairaa matini faataˈi pehe, e tuu i te nira i te hiti o te pehe, a patê atu ai. Ia tatara mai te fatu fare i te uputa, e na ô oia: “E poroi faufaa ta ˈu e hinaaro ia faaroo oe.” E nahea mai te taata? Te faatia ra to tatou taeae: “Pinepine, e farii iho â te taata. I te tahi atu taime, e tapirihia mai te uputa. I te tahi taime, e manaˈohia e te hoo haere ra vau i te matini faataˈi pehe.”

Vehi ripene oreroraa parau Bibilia haruharuhia a Joseph Rutherford

I 1940, hau atu i te 90 oreroraa parau tei haruharuhia e hau atu i te hoê mirioni pehe tei hamanihia

5 I 1940, hau atu i te 90 oreroraa parau tei haruharuhia e hau atu i te hoê mirioni pehe tei hamanihia. Ua parau John Barr, pionie i Beretane i tera tau e tei riro mai i muri iho ei mero o te Tino aratai: “Mai 1936 e tae roa i 1945, e rave noa vau i ta ˈu matini faataˈi pehe. Aita anaˈe, e moˈemoˈe roa vau. Mea faaitoito roa ia faaroo i te reo o taeae Rutherford i te mau uputa, mai te huru ra e te tia ra o ˈna i pihai iho mai. Parau mau, eita tatou e haapii roa ˈtu i te taata na roto i te mau matini faataˈi upaupa, a putapû atu ai to ratou aau.”

6, 7. (a) Eaha te vahi maitai e te taotiaraa o te mau tareta pororaa? (b) Mea nafea to Iehova ‘tuuraa i ta ˈna mau parau i roto i to tatou vaha’?

6 Tareta pororaa. Mai 1933 atu, ua faaitoitohia te feia poro ia faaohipa i te mau tareta pororaa na tera e tera fare. Mai ta tatou tapura taviniraa te rahi o tera mau tareta. E poroi Bibilia poto noa to nia iho e te tahi faataaraa i te mau papai Bibilia ta te taata e nehenehe e ani. E toro noa ˈtu te taata poro i te tareta i te fatu fare, a ani atu ai ia ˈna ia taio. “Mea au na ˈu te pororaa na roto i te tareta pororaa,” ta Lilian Kammerud ïa, tei tavini i muri iho ei mitionare i Porto Rico e i Raparata, i parau. No te aha? Ta ˈna pahonoraa: “E ere matou pauroa mea ite i te faaite i te poroi. Ua tauturu te mau tareta ia ˈu ia matau i te paraparau i te taata.”

Tareta pororaa reo Italia

Tareta pororaa (reo Italia)

7 Teie ta taeae David Reusch, bapetizohia i 1918, i parau: “Ua tauturu te mau tareta pororaa i te mau taeae, mea iti roa hoi o ratou mea ite i te paraparau.” Tera râ, e taotiaraa to teie ravea. “I te tahi taime,” ta taeae David ïa i parau, “e farerei matou i te taata e manaˈo ra e vava matou. Mea rahi iho â o matou e au i te vava. Teie râ, te faaineine ra Iehova ia matou ei tavini na ˈna ia farerei roa ˈtu i te taata. Aita i maoro ua tuu oia i ta ˈna mau parau i roto i to matou vaha, ma te haapii mai e nafea ia faaohipa i te Bibilia na te mau fare. Te ohipa ïa i tupu i 1943 na roto i te Haapiiraa no te taviniraa Kerisetiano.”—A taio i te Ieremia 1:6-9.

8. E nafea oe e vaiiho ai i te Mesia ia faaineine ia oe?

8 Buka. Mai 1914 mai â to te nunaa o Iehova neneiraa hau atu i te 100 buka Bibilia, vetahi no te faaineine ïa i te feia poro ia riro ei tavini aravihi. Te na ô ra Anna Larsen, tuahine no Danemata e 70 matahiti i teie nei to ˈna poro-noa-raa: “Ua tauturu Iehova ia matou ia riro ei feia poro aravihi maoti te Haapiiraa no te taviniraa Kerisetiano e te mau buka faaohipahia i taua haapiiraa ra. Te mau noa ra ia ˈu te buka matamua i matara mai i 1945, Tauturu Kerisetiano i te feia poro i te Basileia (Beretane). To muri iho i 1946, “Ineine no te mau ohipa maitatai atoa” (Beretane). I teie nei, te buka A haafaufaa i te Haapiiraa no te taviniraa Kerisetiano (Farani) tei matara mai i 2002.” Papu maitai, ua faaohipa Iehova i te Haapiiraa no te taviniraa Kerisetiano e tera mau buka ia ‘riro tatou ei orometua itoito,’ aore ra ei tavini aravihi. (Kor. 2, 3:5, 6) Ua tapao anei oe ia oe i te Haapiiraa no te taviniraa Kerisetiano? E afai mai anei oe i te buka A haafaufaa i te Haapiiraa no te taviniraa Kerisetiano pauroa te hebedoma, a hiˈo atu ai i roto ia horoa mai te tiaau no te haapiiraa i ta ˈna mau tatararaa? Mai te peu e e, te vaiiho ra ïa oe i te Mesia ia faaineine ia oe ia riro mai ei taata aravihi i te haapii ia vetahi ê.—Kor. 2, 9:6; Tim. 2, 2:15.

9, 10. Mea nafea te mau buka i te tautururaa mai ia tanu e ia pîpî i te mau huero o te parau mau?

9 Ua tauturu atoa mai Iehova ma te faaohipa i ta ˈna faanahonahoraa ia nenei i te tahi mau buka haapiiraa Bibilia. E buka faufaa mau Te parau mau e aratai i te ora mure ore ra, tei matara mai i 1968 (reo Tahiti i 1971) e tei ohipa oioi i nia i te taata. Te na ô ra Ta tatou taviniraa i te Basileia no Novema 1968 (Beretane): “No te mea mea rahi roa te taata tei ani i te buka Parau mau, ua faanaho te piha neneiraa a te Taiete i Brooklyn i Tetepa i te hoê pǔpǔ taa ê o te rave i te ohipa i te po. . . . I te hoê taime i Atete, hau atu i te hoê mirioni e te afa buka tei anihia, hau atu i te rahiraa buka Parau mau e vai ra!” I 1982, hau atu i te 100 mirioni o tera buka tei neneihia na roto 116 reo. Mai 1968 e tae roa i 1982, 14 ïa matahiti, hau atu i te hoê mirioni taata poro i te Basileia tei amuihia mai maoti taua buka ra.b

10 I 2005, ua matara mai te tahi atu buka haapiiraa Bibilia faahiahia Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra? Hau atu i te 200 mirioni o teie buka tei neneihia na roto e 256 reo. Eaha tei itehia mai? I roto noa e hitu matahiti, mai 2005 e tae roa i 2012, 1 mirioni e 200 tausani tei riro mai ei taata poro i te parau apî oaoa. Ua maraa atoa te numera o te taata tei haapii i te Bibilia mai te 6 mirioni i hau atu i te 8 mirioni e 700 tausani. Papu maitai, te haamaitai nei Iehova i ta tatou mau tutavaraa e tanu, e pîpî atoa i te mau huero o te parau mau o te Basileia.—A taio i te Korinetia 1, 3:6, 7.

11, 12. Ia au i te mau irava i horoahia, no vai ma ta tatou mau vea?

11 Ta tatou mau vea. I te omuaraa, ua neneihia Te Pare Tiairaa na mua roa no te “nǎnǎ iti” tei ‘nominohia no te noho i te raˈi.’ (Luka 12:32; Heb. 3:1, Te Faufaa Api) I te 1 no Atopa 1919, ua nenei te faanahonahoraa a Iehova i te tahi atu vea no te taata atoa. No te mea ua au roa te Feia haapii Bibilia e te taata atoa i taua vea ra, ua nenei-rahi-hia aˈe te reira i Te Pare Tiairaa e rave rahi matahiti. Te tau auro te iˈoa matamua o taua vea ra, tei tauihia i 1937 ei Tamahanahanaraa, e i 1946 ei A ara mai na!

12 A mairi ai te mau matahiti, ua taui noa te hohoˈa e te rahi o Te Pare Tiairaa e te A ara mai na! Area te fa o na vea, tera noa iho â ïa: e poro i te Basileia o te Atua, e patu atoa i te faaroo i te Bibilia. I teie mahana, te vai ra Te Pare Tiairaa no te haapiiraa e te tahi no te taata atoa. Te Pare Tiairaa haapiiraa, no te “utuafare” ïa, aore ra te mau tavini utuafare, oia hoi te “nǎnǎ iti” e te mau “mamoe ê atu.”c (Mat. 24:45; Ioa. 10:16) Ua faaineinehia Te Pare Tiairaa no te taata atoa no te feia aita â i ite atura i te parau mau, mea faatura râ i te Bibilia e te Atua. (Ohi. 13:16) Area te A ara mai na!, no te feia ïa aita i ite maitai i te Bibilia e te Atua mau ra o Iehova.—Ohi. 17:22, 23.

13. Eaha te mea faahiahia no oe no nia i ta tatou mau vea? (A hiˈopoa i te tumu parau “Numera faahiahia roa.”)

13 I te omuaraa 2014, hau atu i te 44 mirioni A ara mai na! e fatata 46 mirioni Pare Tiairaa tei neneihia pauroa te avaˈe. Ua hurihia te A ara mai na! na roto fatata 100 reo e Te Pare Tiairaa hau atu i te 200 reo. O teie na vea te mea huri-roa-hia aˈe e te mea opere-roa-hia aˈe i te ao nei. E parau faahiahia teie, e ere râ i te mea maere. E poroi to roto i teie na vea ta Iesu i parau e e porohia e ati aˈe te fenua.—Mat. 24:14.

14. Ua haa te mau tavini a te Atua ma te itoito rahi ia ahahia te Bibilia, e no te aha?

14 Te Bibilia. I 1896, ua tuu taeae Russell e to ˈna mau hoa ohipa i te taˈo ra Bibilia i roto i te iˈoa o te taatiraa ta ratou i faaohipa no te pia i te mau papai. Parauhia ˈtura ïa Watch Tower Bible and Tract Society. Mea tano teie tauiraa, no te mea ua faaohipa-noa-hia te Bibilia na mua roa ia atutu te parau apî oaoa o te Basileia. (Luka 24:27) Ia au i taua iˈoa apî ra, ua haa te mau tavini a te Atua ma te itoito rahi ia operehia e ia taiohia te Bibilia. Mea na reira te neneiraahia i 1926 te hoê huriraa o te mau Papai Heleni Kerisetiano a Benjamin Wilson (Emphatic Diaglott). I 1942, ua neneihia te tahi atu huriraa Bibilia (King James Version). E 700 tausani o teie huriraa tei operehia. E piti matahiti i muri iho, ua neneihia te tahi atu â huriraa Bibilia e faahiti ra i te iˈoa Iehova e 6 823 taime (American Standard Version). I 1950, hau atu i te 250 tausani o teie huriraa tei operehia.

15, 16. (a) Eaha te mea faahiahia no oe no nia i te Traduction du monde nouveau? (A hiˈopoa i te tumu parau “Faaoioiraa i te huriraa o te Bibilia.”) (b) E nafea oe e nehenehe ai e vaiiho ia Iehova ia haaputapû i to oe aau?

15 I 1950 te matararaa mai na roto i te reo Beretane te Huriraa o te ao apî o te mau Papai Heleni Kerisetiano. I 1961 i matara mai ai teie huriraa taatoa. Te faahanahana ra teie huriraa ia Iehova ma te faahoˈi i to ˈna iˈoa i te mau vahi i faahitihia ˈi te reira i roto i te papai Hebera. E 237 atoa taime e itehia ˈi te iˈoa o te Atua i roto i te mau Papai Heleni Kerisetiano. Ia tano maitai noa te huriraa e ia hee noa te taioraa, ua hiˈo-faahou-hia te Huriraa o te ao apî e rave rahi taime. I 2013 te taime hopea. I taua matahiti ra, hau atu i te 201 mirioni o teie huriraa taatoa aore ra te mau Papai Heleni Kerisetiano anaˈe tei piahia na roto 121 reo.

16 Eaha ta vetahi i parau i to ratou taioraa i tera huriraa na roto i to ratou reo? Ua na ô te hoê tane no Népal: “Mea fifi no te taata e rave rahi ia taa i te mau taˈo tahito i faaohipahia i roto i te huriraa reo Népali. I teie nei râ, te taa maitai atu â ra ia matou te Bibilia, no te mea ua faaohipahia te huru paraparau o te mau mahana atoa.” I to te hoê vahine no te Repupirita Afirika no Ropu taioraa i te huriraa reo Sango, ua taˈi o ˈna e ua parau: “O to ˈu iho â reo teie.” E nehenehe tatou tataitahi, mai taua vahine ra, e vaiiho ia Iehova ia haaputapû i to tatou aau ma te taio i ta ˈna Parau pauroa te mahana.—Sal. 1:2; Mat. 22:36, 37.

Mauruuru no te mau ravea e te faaineineraa

17. E nafea ia faaite i to oe mauruuru no te ravea e te faaineineraa ta oe e fanaˈo nei? Eaha ta oe e ite ia na reira oe?

17 Te mauruuru ra anei oe no te mau ravea e te faaineineraa tamau ta te Arii ra o Iesu Mesia e horoa mai ra? Te faataa ra anei oe i te taime no te taio i tei piahia e te faanahonahoraa a te Atua, e te faaohipa ra anei oe i te reira no te tauturu ia vetahi ê? Mai te peu e e, hoê â ïa to oe manaˈo e to tuahine Opal Betler, bapetizohia i te 4 no Atopa 1914. Teie ta ˈna i parau: “A mairi ai te mau matahiti, ua faaohipa mâua ta ˈu tane [o Edward] i te matini faataˈi pehe e te mau tareta pororaa. Ua poro mâua na tera e tera fare e te mau buka, te mau buka rairai e ta tatou mau vea. Ua apiti mâua i te mau opereraa taa ê e te mau taahiraa e ua opere i te mau api parau. I muri aˈe, ua haapii mâua e nafea ia farerei faahou i te taata e ia faatere i te mau haapiiraa Bibilia i te fare o te taata. E oraraa oaoa to mâua, e oraraa ohipa atoa.” Ua fafau Iesu e e rohi te feia ta ˈna e faatere i te ueue e te ooti, a oaoa ˈtu ai ratou pauroa. E mirioni taata mai ia Opal te nehenehe e haapapu e ua tupu teie parau fafau.—A taio i te Ioane 4:35, 36.

18. Mea fanaˈo tatou i te aharaa?

18 No te taata e rave rahi aita â i tavini atura i te Arii, mea ‘haapii-ore-hia e mea ite ore’ te nunaa o te Atua. (Ohi. 4:13) Teie râ, ua faariro te Arii i to ˈna mau taata ei feia numera hoê no te pia i te mau papai, video e te mea faaroo noa mea huri-roa-hia aˈe e te mea opere-roa-hia aˈe i te ao nei. Te mea faufaa roa ˈtu â, ua faaineine e ua faaitoito oia ia ratou ia faaohipa i tera mau ravea ia ite to te mau nunaa atoa i te parau apî oaoa. Mea fanaˈo ïa tatou i te tanuraa i te mau huero o te parau mau e te ootiraa mai i te mau pǐpǐ i raro aˈe i te aratairaa a te Mesia!

a I teie noa na ahuru matahiti i mairi aˈenei, hau atu i te 20 miria tumu parau Bibilia tei piahia. Te vai atoa ra ta tatou reni Internet jw.org. Hau atu i te 2 miria 700 mirioni taata e Internet ta ratou te nehenehe e haere i nia i taua reni ra.

b Te tahi atu mau buka tei tauturu i te feia poro ia haapii i te parau mau Bibilia ia vetahi ê: Te kinura a te Atua (Beretane 1921), “Ei parau mau ta te Atua!” (Beretane 1946), E nehenehe oe e ora e a muri noa ˈtu i roto i te paradaiso i nia i te fenua nei (1984) e Te ite e aratai i te ora mure ore (1995).

c A hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 15 no Tiurai 2013, api 23, paratarafa 13, e faataa maitai ra o vai te “utuafare,” aore ra te mau tavini utuafare.

Te vai mau ra anei te Basileia no oe?

  • E nafea ta tatou ohipa huriraa e haapapu ai e te turu mai ra te Arii?

  • No nia i tei piahia e tatou, eaha tei haapapu ia oe e te vai mau ra te Basileia?

  • E nafea ia faaite i to oe mauruuru no te mau ravea ta te Arii e horoa mai ra?

NUMERA FAAHIAHIA ROA

RAHIRAA BUKA

Bibilia

Pauroa te huriraa Bibilia (taatoa aore ra Papai Heleni Kerisetiano noa)d

Hau atu i te 5 miria

King James Versione

1 miria

New International Versionf

Hau atu i te 400 mirioni

Traduction du monde nouveaug

Hau atu i te 201 mirioni

Te tahi atu mau buka

Petit Livre rouge (Mao Tsé-toung)h

Te manaˈohia ra ua hau atu i te 1 miria

Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra?i

Hau atu i te 201 mirioni

RAHIRAA REO I HURIHIA ˈI TEIE MAU PAPAI

Faaroo i te Atua no te ora e a muri noa ˈtuj

477

Déclaration universelle des droits de l’hommek

413

E oaoa oe i te fenua e a muri noa ˈtu!l

359

E hinaaro anei oe e ite i te parau mau?a (api parau)

364

VEA PIA-ROA-HIA AˈE E TE HURI-ROA-HIA AˈE

Te Pare Tiairaab

45 900 000 i te avaˈe na roto 212 reo

A ara mai na!c

44 700 000 i te avaˈe na roto 99 reo

AARP The Magazined

22 mirioni piti taime i te avaˈe reo Beretane noa

Liahonae

I te area 500 000 i te avaˈe, te tahi taime na roto fatata 50 reo

d Ia au i te Guinness World Records.

e Ia au i te King James Bible Trust.

f Ia au i te Biblica Fact Sheet.

g Piahia e te mau Ite no Iehova (numera no Tenuare 2014).

h Ia au i te Guinness World Records.

i Piahia e te mau Ite no Iehova (numera no Tenuare 2014).

j Piahia e te mau Ite no Iehova (numera no Tenuare 2014).

k Ia au i te reni Internet a te Haut-Commissariat aux droits de l’homme des Nations Unies (numera no Atopa 2013).

l Piahia e te mau Ite no Iehova (numera no Tenuare 2014).

a Piahia e te mau Ite no Iehova (numera no Tenuare 2014).

b Piahia e te mau Ite no Iehova (numera no Tenuare 2014).

c Piahia e te mau Ite no Iehova (numera no Tenuare 2014).

d Ia au i te AARP (Taatiraa Marite no te feia faatuhaahia).

e Piahia e te Momoni.

FAAOIOIRAA I TE HURIRAA O TE BIBILIA

I 1989, ua piahia te Traduction du monde nouveau taatoa aore ra te mau Papai Heleni Kerisetiano noa na roto 11 reo. No te mea e te rahi noa ˈtu ra te taata e hinaaro ra i tera huriraa, ua faanaho te Tomite papairaa a te Tino aratai i te tahi faaineineraa no te tauturu i te feia huri ia rave i ta ratou ohipa ma te naho e te aravihi. Ua hamani te tuhaa haapao i te porotarama MEPS i te hoê porotarama roro uira no te ohipa huriraa i te Bibilia (Bible Translation System).f Eita teie porotarama e huri, e tauturu râ i te feia huri ia faanaho i ta ratou ohipa e ia fanaˈo ohie i te mau ravea rau. Ua rohi te feia huri, te mau orometua haapii e te tahi atu ma te itoito rahi ia matara mai te Traduction du monde nouveau na roto e rave rahi atu â reo.

Maoti tera mau tutavaraa atoa, ua matara mai te Traduction du monde nouveau na roto hau atu i te 50 reo i 2004. E iva noa matahiti i muri iho, i 2013, 121 ïa reo e te maraa noa ra te numera.

NUMERA

REO

Matahiti

Traduction du monde nouveau taatoa

Papai Heleni Kerisetiano

1950

0

1

1952

0

1

1954

0

1

1956

0

1

1958

0

1

1960

1

1

1962

1

1

1964

1

7

1966

1

7

1968

4

7

1970

5

7

1972

6

7

1974

7

9

1976

7

11

1978

7

11

1980

7

11

1982

8

11

1984

8

11

1986

9

11

1988

9

11

1990

9

11

1992

10

14

1994

10

24

1996

12

30

1998

16

32

2000

23

39

2002

29

44

2004

32

52

2006

40

59

2008

47

71

2010

61

98

2012

63

117

f Te vai ra teie porotarama i roto i te hoê porotarama no te ohipa huriraa (Watchtower Translation System), faaohipahia nei e tausani taata huri i te ao nei.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono