VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • bh pene 16 api 154-163
  • A paturu i te haamoriraa mau

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • A paturu i te haamoriraa mau
  • Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra?
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • HOHOˈA E HAAMORIRAA I TE MAU TUPUNA
  • NOELA—AITA I FAATUPUHIA E TE MAU KERISETIANO MATAMUA
  • TE TUMU O TE NOELA
  • MEA FAUFAA MAU ANEI IA ITE NOHEA MAI?
  • A HAROAROA I ROTO I TA OUTOU HAARAA I NIA IA VETAHI Ê
  • E TO OUTOU MAU MELO UTUAFARE ÏA?
  • A FAAOHIPA I TE HAAMORIRAA MAU
  • A maiti i te haamori i te Atua mai ta ˈna e hinaaro
    Eaha ta te Bibilia e haapii mai?
  • Mea au anei na te Atua i te mau oroa atoa?
    Ia ora oe e a muri noa ˈtu! (Aparauraa Bibilia)
  • Te mau oroa ta te Atua e ore roa e au
    Rave noa i te mau mea e here mai ai te Atua
  • Te mau aˈa o te Noela no teie nei tau
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
Ite hau atu â
Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra?
bh pene 16 api 154-163

PENE AHURU MA ONO

A paturu i te haamoriraa mau

  • Eaha ta te Bibilia e haapii ra no nia i te faaohiparaa i te mau hohoˈa e te haamoriraa i te mau tupuna?

  • Eaha te manaˈo o te mau Kerisetiano i te mau oroa faaroo?

  • E nafea outou e nehenehe ai e faataa i ta outou mau tiaturiraa ia vetahi ê ma te ore e faahuru ê ia ratou?

1, 2. Eaha te uiraa e mea tia ia ui outou ia outou iho i muri aˈe i te faarueraa i te haapaoraa hape, e no te aha e mea faufaa ˈi te reira i to outou manaˈo?

A FERURI na e ua viivii to outou vahi faaearaa atoa. E taata te faarue omoe noa ra i te mau pehu viivii na pihai iho mai, e i teie nei mea atâta roa te tupuraa no to outou ora. Eaha ta outou e rave? Eita e ore e e taui outou i te vahi faaearaa mai te peu e e nehenehe ta outou. I muri aˈe râ i to outou na reiraraa, teie noa te uiraa faufaa roa ta outou e ui, ‘Ua viivii anei au?’

2 Hoê â huru no te haapaoraa hape. Te haapii ra te Bibilia e ua ô te mau haapiiraa e te mau peu viivii i roto i tera haapaoraa. (Korinetia 2, 6:17) No reira e mea faufaa roa no outou ia haere mai i rapae au ia “Babulonia rahi,” te hau emepera o te ao atoa o te haapaoraa hape. (Apokalupo 18:2, 4) Ua na reira anei outou? Mai te peu e e, te haapopouhia nei outou. Eita râ e navai noa ia faataa ê mai aore ra ia faarue i te hoê haapaoraa hape. I muri aˈe, e mea tia ia ui outou ia outou iho, ‘Te vai noa ra anei te tahi mau mea o te haamoriraa hape i roto ia ˈu?’ E rave anaˈe i te tahi mau hiˈoraa.

HOHOˈA E HAAMORIRAA I TE MAU TUPUNA

3. (a) Eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te faaohiparaa i te mau hohoˈa, e no te aha e mea fifi ai no vetahi ia farii i te manaˈo o te Atua? (b) Ia aha outou i ta outou mau mea atoa i taaihia i te haamoriraa hape e tia ˈi?

3 E hohoˈa aore ra e vahi haamoriraa ta vetahi i roto i to ratou fare tau matahiti i te maoro. I ǒ outou atoa anei? Mai te peu e e, e manaˈo paha outou e mea huru ê aore ra mea ino ia pure i te Atua aita anaˈe taua tauturu itea ra. Mea au roa atoa paha na outou vetahi o taua mau mea ra. O te Atua râ te parau ra e nafea ia haamori ia ˈna e tia ˈi, e te haapii ra te Bibilia e aita oia e hinaaro ra ia faaohipa tatou i te mau hohoˈa. (A taio i te Exodo 20:4, 5; Salamo 115:4-8; Isaia 42:8; Ioane 1, 5:21) No reira, e nehenehe outou e paturu i te haamoriraa mau ma te faaore roa i ta outou mau mea atoa i taaihia i te haamoriraa hape. Papu maitai, a hiˈo i te reira mai ta Iehova hiˈoraa—ei mea “faufau.”—Deuteronomi 27:15.

4. (a) Mea nafea tatou i te iteraa e mea faufaa ore te haamoriraa i te mau tupuna? (b) No te aha Iehova i opani ai i to ˈna nunaa ia rave i te mau peu tahutahu atoa?

4 Mea matau-atoa-hia te haamoriraa i te mau tupuna i roto e rave rahi haapaoraa hape. Hou vetahi a ite ai i te parau mau Bibilia, i tiaturi na ratou e te ora noa ra te feia pohe i roto i te hoê ao itea ore e e nehenehe ta ratou e tauturu aore ra e rave ino i te feia ora. Peneiaˈe i matau na outou i te tutava rahi i te tamǎrû i to outou mau tupuna i pohe. Mai ta outou râ i ite i roto i te pene 6 o teie buka, aita te feia pohe e ora ra ma te itea i te tahi noa ˈˈe vahi. No reira, aita e faufaa ia tamata i te paraparau ia ratou. Te mau poroi atoa e au ra e na te hoê taata here i pohe, no ǒ mai ïa i te mau demoni ra. No reira Iehova i opani ai i te mau Iseraela ia tamata i te paraparau i te feia pohe aore ra i te apiti i te tahi atu â peu tahutahu.—A taio i te Deuteronomi 18:10-12.

Te mau huru haamoriraa i te mau hoho‘a e te haamoriraa i te mau tupuna ravehia na te ao nei

5. Eaha ta outou e nehenehe e rave mai te peu e i faaohipa na outou i te mau hohoˈa aore ra i te haamoriraa i te mau tupuna i mutaa iho?

5 Mai te peu e i faaohipa na outou i te mau hohoˈa aore ra i te haamoriraa i te mau tupuna i mutaa iho, eaha ta outou e nehenehe e rave? A taio e a feruriruri i te mau irava Bibilia o te faaite ra eaha to te Atua manaˈo i tera mau mea. A pure ia Iehova i te mau mahana atoa no nia i to outou hinaaro e paturu i te haamoriraa mau, e a ani ia ˈna ia tauturu ia outou ia faaau i to outou manaˈo i nia i to ˈna.—Isaia 55:9.

NOELA—AITA I FAATUPUHIA E TE MAU KERISETIANO MATAMUA

6, 7. (a) Te parauhia ra e e haamanaˈo te Noela i te aha, e ua faatupu anei te mau pǐpǐ a Iesu no te senekele matamua i te reira? (b) Eaha te mau oroa fanauraa i faatupuhia i te tau o te mau pǐpǐ matamua a Iesu?

6 E nehenehe te haamoriraa a te hoê taata e viivii i te haapaoraa hape na roto i te mau oroa matauhia. A hiˈo na i te oroa Noela. Te parauhia ra e e haamanaˈo te Noela i te fanauraa o Iesu Mesia, e fatata o te mau haapaoraa atoa parauhia Kerisetiano te faatupu ra i te reira. Aita râ e haapapuraa e i faatupu na te mau pǐpǐ a Iesu no te senekele matamua i taua oroa ra. Te na ô ra te hoê buka (Sacred Origins of Profound Things) e: “E piti senekele i te maoro i muri aˈe i te fanauraa o te Mesia, aita hoê aˈe i ite afea mau â to ˈna fanauraahia, e mea iti tei hinaaro e ite.”

7 Noa ˈtu e ua ite te mau pǐpǐ a Iesu i te taio mahana tia o to ˈna fanauraa, eita ratou e faatupu i te reira. No te aha? No te mea, ia au i te hoê buka ite rahi (The World Book Encyclopedia), “i faariro na” te mau Kerisetiano matamua “i te faatupuraa i te mahana fanauraa o te tahi taata ei peu tumu etene.” Na oroa fanauraa noa i faahitihia i roto i te Bibilia, o na oroa ïa o nau arii e piti aita i haamori ia Iehova. (Genese 40:20; Mareko 6:21) I faatupu-atoa-hia na te mau oroa fanauraa no te faahanahana i te mau atua etene. Ei hiˈoraa, i te 24 no Me, i faatupu na to Roma i te oroa fanauraa o te ruahine Diana. I te mahana i muri mai, i faatupu na ratou i te oroa fanauraa o to ratou atua mahana Apollon. No reira, ua taaihia te mau oroa fanauraa i te peu etene, eiaha i te Kerisetianoraa.

8. A faataa na i te taairaa i rotopu i te mau oroa fanauraa e te mau tiaturiraa niu ore.

8 Te vai ra te tahi atu tumu i ore ai te mau Kerisetiano no te senekele matamua i faatupu i te oroa fanauraa o Iesu. Ua ite ta ˈna mau pǐpǐ e ua taaihia te mau oroa fanauraa i te mau tiaturiraa niu ore. Ei hiˈoraa, mea rahi to Heleni e to Roma i tahito ra tei tiaturi na e e apiti te hoê varua i te fanauraa o te taata taitahi e e paruru oia ia ˈna i te roaraa o to ˈna oraraa. “E taairaa manamana to taua varua ra e te atua no ˈna te mahana fanauraa i fanauhia ˈi te taata,” ta te hoê ïa buka (The Lore of Birthdays) e parau ra. Papu roa e eita Iehova e au i te mau oroa atoa o te taai ia Iesu i te mau tiaturiraa niu ore. (Isaia 65:11, 12) No te aha ïa e rave rahi roa ˈi taata e faatupu ai i te Noela?

TE TUMU O TE NOELA

9. Mea nafea te 25 no Titema i te riroraa ei mahana e faatupu ai i te fanauraa o Iesu?

9 E mau hanere matahiti noa i muri aˈe i to Iesu oraraa i te fenua nei, to te taata haamataraa i te faatupu i to ˈna mahana fanauraa i te 25 no Titema. E ere râ tera te taio mahana o te fanauraa o Iesu, ua fanauhia hoi oia i Atopa.a No te aha ïa te 25 no Titema i maitihia ˈi? Eita e ore e “ua hinaaro” te feia i parau i muri aˈe e e Kerisetiano ratou, “ia tuati tera taio mahana e te oroa Roma etene o te ‘mahana fanauraa o te râ aito.’” (The New Encyclopædia Britannica) I te tau toetoe, e ere hoi te mahana i te mea puai roa, i faatupu na te mau etene i te mau oroa ia hoˈi mai te mahana o te horoa i te mahanahana e te maramarama, mai to ˈna tereraa atea. Ua manaˈohia ˈtura e i te 25 no Titema e haamata ˈi te mahana i te hoˈi mai. No te faataui i te mau etene, ua farii te mau aratai haapaoraa i teie oroa e ua tamata i te faariro atu ei oroa “Kerisetiano.”b

10. I tahito ra, no te aha te tahi mau taata i ore ai i faatupu i te Noela?

10 Mea maoro te fariiraahia e no ǒ mai te Noela i te etene ra. No to ˈna tumu Bibilia ore, ua opanihia te Noela i Beretane e i te tahi mau aihuaraau Marite i te roaraa o te senekele 17. Te taata atoa e ore e haere i te ohipa, e faaea noa râ i te fare i te mahana Noela, e faautuahia ïa. Aita râ i maoro, ua hoˈi faahou mai te mau peu tumu tahito e ua haamauhia te tahi mau peu apî. Ua riro faahou mai te Noela ei oroa rahi, e aita te reira i taui i roto e rave rahi fenua. No te mea râ ua taaihia te Noela i te haapaoraa hape, eita te feia o te hinaaro ra e faaoaoa i te Atua e faatupu i te reira aore ra i te tahi atu oroa no roto mai i te haamoriraa etene.c

MEA FAUFAA MAU ANEI IA ITE NOHEA MAI?

11. No te aha te tahi mau taata e faatupu ai i te mau oroa, eaha râ ta tatou tapitapi matamua roa?

11 Te farii nei vetahi e no ǒ mai te mau oroa mai te Noela i te etene ra, te manaˈo nei râ ratou e aita e ino ia faatupu i te reira. Inaha, aita te rahiraa o te taata e manaˈo nei i te haamoriraa hape ia faatupu ratou i te mau oroa. E mau taime maitatai hoi tera e amuimui ai te mau utuafare. Tera atoa anei to outou manaˈo? Mai te peu e e, na te here paha ïa i te utuafare, eiaha na te hinaaro i te haapaoraa hape, e haafifi ra ia outou ia paturu i te haamoriraa mau. Ia papu ia outou e te hinaaro ra Iehova, te tumu o te utuafare, ia vai te taairaa maitai i rotopu ia outou e to outou mau fetii. (Ephesia 3:14, 15) E nehenehe râ outou e haapaari i taua taairaa ra ma te fariihia e te Atua. Teie ta te aposetolo Paulo i papai no nia i ta tatou tapitapi matamua roa: “Ia itea ia outou te mea au i te Fatu ra.”—Ephesia 5:10.

Te hoê monamona i roto i te hoê taheraa pape ino

E amu anei outou i te hoê monamona i ravehia mai roto mai i te taheraa pape ino?

12. A faataa no te aha e mea tia ˈi ia ape tatou i te mau peu tumu e te mau oroa no ǒ mai i te mau tumu viivii ra.

12 Peneiaˈe te manaˈo ra outou e e ere no te mau tumu o te mau oroa e faatupuhia ˈi te reira i teie mahana. Mea faufaa mau anei ia ite nohea mai te reira? E! A rave na i te hoê hiˈoraa: E ite paha outou i te hoê monamona i roto i te taheraa pape ino. E rave mai anei outou i taua monamona ra, e amu atu ai? Eita ïa! Mea repo hoi. Mai taua monamona ra, mea au paha te mau oroa ia hiˈohia, ua ravehia mai râ te reira mai roto mai i te mau vahi viivii. No te paturu i te haamoriraa mau, e mea tia ia tapea mai i te manaˈo o te peropheta Isaia, tei parau atu i te feia haamori mau e: “Eiaha e rave noa ˈtu i te mea viivii.”—Isaia 52:11.

A HAROAROA I ROTO I TA OUTOU HAARAA I NIA IA VETAHI Ê

13. Eaha te fifi e nehenehe e tupu ia ore outou e apiti i te mau oroa?

13 E nehenehe te fifi e tupu ia faaoti outou eiaha e apiti i te mau oroa. Ei hiˈoraa, e uiui paha te mau hoa ohipa no te aha outou e ore ai e apiti i te tahi mau oroa i ta outou vahi raveraa ohipa. E nafea outou ia pûpûhia ˈtu te hoê ô Noela? Mea ino anei ia farii atu? E mai te peu e e ere hoê â tiaturiraa ta outou e ta to outou hoa faaipoipo? E nafea outou e papu ai e aita ta outou mau tamarii e manaˈo ra e te faaerehia ra ratou no te oreraa e faatupu i te mau oroa?

14, 15. Eaha ta outou e nehenehe e rave ia parauhia ˈtu te tahi poroi aroha no te tahi oroa aore ra ia hinaaro te hoê taata e horoa ˈtu i te tahi ô?

14 E hinaarohia te haroaroaraa no te ite eaha te rave i mua i te tupuraa taitahi. Ia parau noa mai te tahi taata i te hoê poroi aroha no te tahi oroa, e nehenehe outou e haamauruuru noa ˈtu ia ˈna. Mai te peu râ e mea matau outou ia ˈna aore ra e pinepine outou i te rave i te ohipa na muri ia ˈna, e nehenehe outou e faarahi rii atu i te parau. I roto i te mau tupuraa atoa, a faatano i te parau. Te aˈo ra te Bibilia e: “Ei parau mǎrû maitai anaˈe â ta outou, ia rapaauhia i te miti ra i te ite, ia ite outou i te mea tia ia parau atu i te taata atoa ra.” (Kolosa 4:6) A haapao maitai eiaha e faatura ore ia vetahi ê. A faataa ˈtu râ i to outou tiaraa ma te faatano i te parau. A haamaramarama ˈtu e aita outou e patoi ra i te mau horoaraa ô e te mau haaputuputuraa, mea au aˈe râ na outou e apiti i teie mau ohipa i te tahi atu taime.

15 E ia hinaaro te hoê taata e horoa i te tahi ô na outou? Tei te huru ïa o te tupuraa. E parau paha te taata horoa e: “Ua ite au e eita oe e faatupu i te oroa. E hinaaro râ vau e horoa i teie mea na oe.” E faaoti paha outou e e ere hoê â huru te fariiraa i te ô i roto i taua tupuraa ra, e te apitiraa i te oroa. Parau mau, mai te peu e aita te taata horoa i ite i ta outou mau tiaturiraa, e nehenehe outou e parau e eita outou e faatupu i te oroa. E tauturu te reira i te faataa no te aha outou e farii ai i te hoê ô, e ore ai râ e horoa i te tahi ô i taua taime ra. I te tahi aˈe pae, e haerea paari eiaha e farii i te ô mai te peu e ua horoahia ˈtu ma te hinaaro mau e faaite e aita outou e pee ra i ta outou mau tiaturiraa aore ra e rave outou i te tahi faaauraa no te fanaˈo i te tahi ô.

E TO OUTOU MAU MELO UTUAFARE ÏA?

16. E nafea outou e nehenehe ai e faatano i te parau i mua i te mau tupuraa i taaihia i te mau oroa?

16 E mai te peu e aita te mau melo utuafare e farii ra i ta outou mau tiaturiraa? A faatano â i te parau. Aita e faufaa ia tataˈu atu i te mau peu tumu aore ra oroa atoa ta to outou mau fetii i maiti i te faatupu. A faatura râ i to ratou tiaraa e tapea i to ratou iho manaˈo, mai ta outou atoa e hinaaro ia faatura ratou i to outou tiaraa e tapea i to outou iho. (A taio i te Mataio 7:12.) Eiaha e rave i te mau mea atoa o te faaite atu e te apiti ra outou i te oroa. Ia tano noa râ to outou haerea i mua i te mau tupuraa aita i taaihia i te oroa iho. Parau mau, mea maitai ia haa noa outou ma te ore e haapeapea i te hoê manaˈo haava maitai.—A taio i te Timoteo 1, 1:18, 19.

17. E nafea outou e nehenehe ai e tauturu i ta outou mau tamarii ia ore ratou ia manaˈo e te faaerehia ra ratou no te mea te ite ra ratou ia vetahi ê ia faatupu i te mau oroa?

17 Eaha ta outou e nehenehe e rave ia ore ta outou mau tamarii ia manaˈo e te faaerehia ra ratou no te oreraa e faatupu i te mau oroa Bibilia ore? Tei ta outou ïa e rave i te tahi atu mau taime o te matahiti. E faataa te tahi mau metua i te tahi mau taime no te horoa i te ô na ta ratou mau tamarii. Hoê o te mau ô maitai roa ˈˈe ta outou e nehenehe e horoa na ta outou mau tamarii, to outou ïa taime e ara-maite-raa î i te here.

A FAAOHIPA I TE HAAMORIRAA MAU

Hoho‘a o te hoê utuafare e poro ra i te parau apî oaoa, e haamori amui ra i te hoê putuputuraa Kerisetiano e e horoa ra te ô a tamaa ’i i rapaeau

E hopoi mai te faaohiparaa i te haamoriraa mau i te oaoa mau

18. E nafea te haereraa i te mau putuputuraa Kerisetiano e nehenehe ai e tauturu ia outou ia paturu i te haamoriraa mau?

18 Ia mauruuru te Atua, e titauhia ia faarue outou i te haamoriraa hape e ia paturu i te haamoriraa mau. Eaha ïa te auraa? Te na ô ra te Bibilia e: “E haapao maite â tatou te tahi i te tahi, a faaaraara ˈtu ai ia rahi te aroha, o te rave i te mau ohipa maitatai ra: eiaha hoi e faarue i to tatou haaputuputuraa, mai ta te tahi pae ra peu, e faaitoito râ; e ia rahi atu â te faaitoito, no te mea te hiˈo na outou i taua mahana ra i te fatataraa mai.” (Hebera 10:24, 25) E mau taime oaoa te mau putuputuraa Kerisetiano no outou no te haamori i te Atua ma te fariihia e ana. (Salamo 22:22; 122:1) I taua mau putuputuraa ra, e “[haa]mahanahana” te mau Kerisetiano haapao maitai te tahi i te tahi.—Roma 1:12.

19. No te aha e mea faufaa ˈi ia paraparau outou ia vetahi ê no nia i ta outou i haapii i roto i te Bibilia?

19 Te tahi atu ravea e nehenehe ai outou e paturu i te haamoriraa mau, o te paraparauraa ïa ia vetahi ê no nia i ta outou i ite i roto i ta outou haapiiraa i te Bibilia e te mau Ite no Iehova. Mea rahi te taata e autâ e e pii hua mau nei no te ino e tupu nei i roto i te ao i teie mahana. Ua matau paha outou i te tahi mau taata e na reira nei. No te aha e ore ai e paraparau ia ratou no nia i to outou tiaturiraa Bibilia no a muri aˈe? A apiti ai outou i te mau Kerisetiano mau e a paraparau ai outou ia vetahi ê no nia i te pue parau mau Bibilia faahiahia ta outou i haapii, e ite outou e e moe riirii noa te mau hinaaro atoa i te mau peu tumu a te haamoriraa hape i vai noa na paha i roto i to outou aau. Ia papu ia outou e e oaoa roa outou e e fanaˈo outou e rave rahi haamaitairaa mai te peu e e paturu outou i te haamoriraa mau.—Malaki 3:10.

a A hiˈo i te tuhaa hau “Ua fanauhia anei Iesu i Titema?”

b E tuhaa atoa ta te mau oroa Roma Saturnales i roto i te maitiraa i te 25 no Titema. E tupu te reira no te faahanahana i te atua Roma o te faaapu i te 17-24 no Titema. Te vai ra te tamaaraa, te arearearaa, e te horoaraa ô i te roaraa o te reira.

c Ei faahohonuraa i te manaˈo o te mau Kerisetiano mau i te mau oroa matauhia, a hiˈo i te tuhaa hau “E mea tia anei ia faatupu tatou i te mau oroa?”

TA TE BIBILIA E HAAPII RA

  • Aita e parahiraa to te mau hohoˈa e to te haamoriraa i te mau tupuna i roto i te haamoriraa mau.—Exodo 20:4, 5; Deuteronomi 18:10-12.

  • Mea ino ia apiti i te mau oroa no ǒ mai i te etene ra.—Ephesia 5:10.

  • Ia faatano te mau Kerisetiano mau i te parau e tia ˈi ia faataa ratou i ta ratou mau tiaturiraa ia vetahi ê.—Kolosa 4:6.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono