VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • bh pene 6 api 57-65
  • Teihea te feia pohe?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Teihea te feia pohe?
  • Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra?
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • EAHA TE TUPU MAU IA POHE TATOU?
  • TA IESU I PARAU NO NIA I TE POHE
  • TE TUMU E POHE AI TE TAATA
  • E MEA FAUFAA IA ITE I TE PARAU MAU NO NIA I TE POHE
  • Eaha te tupu ia pohe tatou?
    Eaha ta te Bibilia e haapii mai?
  • E haamouhia te enemi hopea, te pohe
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2014
  • Uiraa 2: Eaha te tupu ia pohe au?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2012
  • No te aha tatou e ruhiruhia ˈi e e pohe ai?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te taata atoa)—2018
Ite hau atu â
Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra?
bh pene 6 api 57-65

PENE ONO

Teihea te feia pohe?

  • Eaha te tupu i nia ia tatou ia pohe tatou?

  • No te aha tatou e pohe ai?

  • Mea tamahanahana anei ia ite i te parau mau no nia i te pohe?

1-3. Eaha te mau uiraa ta te taata e ui nei no nia i te pohe, e eaha te mau pahonoraa ta te haapaoraa e rave rau e horoa ra?

TEIE te mau uiraa ta te taata i manaˈonaˈo e mau tausani matahiti i te maoro. E mau uiraa faufaa teie. Noa ˈtu o vai tatou aore ra ihea tatou e faaea ˈi, e mea faufaa te mau pahonoraa no tatou taitahi.

2 I roto i te pene na mua ˈtu, ua aparau tatou mea nafea te tusia taraehara o Iesu Mesia i te horoaraa i te ravea e ora ˈi e a muri noa ˈtu. Ua haapii atoa tatou e te tohu ra te Bibilia i te hoê tau “e ore roa [ˈi] te pohe.” (Apokalupo 21:4) Mai teie atu nei râ, e pohe tatou paatoa. “Ua ite te feia e ora nei, e pohe ratou,” ta te arii paari ra o Solomona ïa i parau. (Koheleta 9:5) Te tamata nei tatou i te ora maoro. Te uiui nei râ tatou eaha te tupu i nia ia tatou ia pohe tatou.

3 Ia pohe to tatou feia here, e oto tatou. E e ui paha tatou: ‘Eaha tei tupu i nia ia ratou? Te mauiui ra anei ratou? Te hiˈohiˈo maira anei ratou ia tatou? E nehenehe anei tatou e tauturu ia ratou? E farerei faahou anei tatou ia ratou?’ Te horoa ra te mau haapaoraa i te ao nei e rave rau pahonoraa. Te haapii ra vetahi e mai te peu e e oraraa maitai to outou, e haere ïa outou i nia i te raˈi, mai te peu râ e e oraraa ino, e paapaa ïa outou i te hoê vahi haamauiuiraa. Te haapii ra te tahi atu mau haapaoraa e ia pohe te taata, e haere ratou i roto i te ao varua i pihai iho i to ratou mau tupuna. Area no te tahi atu â mau haapaoraa ra, e pou te feia pohe i raro i te fenua i reira ratou e haavahia ˈi, a fa faahou atu ai ratou i roto i te hoê tino ê.

4. Eaha te manaˈo tumu o te haapaoraa e rave rahi no nia i te pohe?

4 Hoê â manaˈo tumu to taua mau haapiiraa faaroo ra—e ora ˈtu te tahi tuhaa o tatou ia pohe te tino iˈo. Ia au fatata i te taatoaraa o te mau haapaoraa no tahito e no teie nei, mai te huru ra e e tamau tatou i te ora e a muri noa ˈtu ma te nehenehe e ite, e faaroo, e e manaˈo. E nafea râ te reira e nehenehe ai? Ua taaihia to tatou mau tumu ite e to tatou mau manaˈo, i te mau haaraa a to tatou roro. Ia pohe tatou, e faaea te roro i te haa. Eita to tatou mau mehara, huru aau, e tumu ite anaˈe e tamau noa i te haa ma te hoê ravea miterio. Eita te reira e ora ˈtu i te pêraa o to tatou roro.

EAHA TE TUPU MAU IA POHE TATOU?

5, 6. Eaha ta te Bibilia e haapii ra no nia i te huru o te feia pohe?

5 Te mea e tupu ia pohe tatou, e ere ïa i te parau moe no Iehova, Tei poiete i te roro. Ua ite oia i te parau mau, e i roto i ta ˈna Parau, te Bibilia, te faataa ra oia i te huru o te feia pohe. Teie ta ˈna haapiiraa maramarama maitai: Ia pohe te hoê taata, e faaea oia i te ora. Mea taa ê roa ïa te pohe i te ora. Eita te feia pohe e ite, e faaroo, e e manaˈo. Eita atoa te hoê tuhaa o tatou e ora ˈtu ia pohe te tino. Aita to tatou te tahi mea pohe ore aore ra e varua pohe ore.a

Te hoê mori hinu aore e ura faahou

Teihea ˈtura te ura?

6 I muri aˈe i to Solomona parauraa e ua ite te feia e ora nei e e pohe ratou, ua papai oia e: “Aita . . . a te feia i pohe ra e parau itea.” Ua tatara ˈtu â oia i taua parau mau tumu ra ma te faataa e eita e tia i te feia pohe ia aroha e ia riri e “aore . . . e ohipa, aore e imiraa, aore . . . e ite, aore . . . e paari, i te apoo.” (A taio i te Koheleta 9:5, 6, 10.) Te parau atoa ra te Salamo 146:4 e ia pohe te hoê taata, “mou roa ˈtura ta ˈna i opua.” E pohe tatou e eita tatou e ora ˈtu ia pohe to tatou tino. E au te ora ta tatou e fanaˈo nei i te ura o te hoê mori hinu. Ia pohe te ura, eita te reira e haere i te tahi vahi. Aita râ e ura faahou.

TA IESU I PARAU NO NIA I TE POHE

7. Mea nafea to Iesu faataaraa i te faaauraa o te pohe?

7 Ua faahiti Iesu Mesia i te huru o te feia pohe. Ua na reira oia no nia ia Lazaro, te hoê taata ta ˈna i matau maitai e tei pohe. Ua parau Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e: “Ua taoto to tatou hoa o Lazaro.” Ua manaˈo te mau pǐpǐ e te hinaaro ra Iesu e parau e te taotooto ra o Lazaro ia afaro mai to ˈna maˈi. Ua hape ratou. Ua faataa Iesu e: “Ua pohe roa Lazaro.” (A taio i te Ioane 11:11-14.) A tapao na e ua faaau Iesu i te pohe i te taotooto e te taoto. Aita o Lazaro i haere i nia i te raˈi aore ra i roto i te hoê po auahi ura. Aita oia i farerei i te mau melahi aore ra te mau tupuna. Aita o Lazaro i fanau-faahou-hia mai ei taata ê. Te taoto ra oia i roto i te pohe, mai te huru ra e e taoto hohonu aita e moemoeâ. Te faaau atoa ra te tahi atu mau irava i te pohe i te taoto. Ei hiˈoraa, i to te pǐpǐ Setephano pehi-pohe-raahia i te ofai, te parau ra te Bibilia e ua “mairi atura tana taoto.” (Ohipa 7:60) Ua papai atoa te aposetolo Paulo e “ua taoto” te tahi pae o to ˈna ra tau i roto i te pohe.—Korinetia 1, 15:6.

Te parahi nei te tahi hoa faaipoipo a hi‘o ei te hoê tiare

Ua hamani Iehova i te taata no te ora e a muri noa ˈtu i te fenua nei

8. Mea nafea to tatou iteraa e aita te Atua i opua na ia pohe te taata?

8 I opua na anei te Atua ia pohe te taata? Aita roa ˈtu! Ua hamani Iehova i te taata no te ora e a muri noa ˈtu i te fenua nei. Mai ta tatou i haapii i te omuaraa o teie buka, ua tuu te Atua i na taata faaipoipo matamua i roto i te hoê paradaiso nehenehe roa. Ua horoa ˈtu i te ea maitai roa. Ua hinaaro noa Iehova i to raua maitai. E hinaaro anei te hoê metua î i te here ia mauiui ta ˈna mau tamarii no te matahiti rahi e te pohe? Eita roa ˈtu ïa! E mea here na Iehova ta ˈna mau tamarii e ua hinaaro oia ia oaoa ratou e a muri noa ˈtu i te fenua nei. Te parau ra te Bibilia no nia i te taata e: “Ua tuu [Iehova] i te manaˈo [“o te tau otia ore,” Traduction du monde nouveau] i roto i to ratou aau.” (Koheleta 3:11) Ua poiete te Atua ia tatou ma te hinaaro e ora e a muri noa ˈtu. E ua horoa oia i te ravea e tupu ai taua hinaaro ra.

TE TUMU E POHE AI TE TAATA

9. Eaha te taotiaraa ta Iehova i horoa ia Adamu, e no te aha e ere ai teie faaueraa i te mea fifi ia auraro?

9 No te aha ïa te taata e pohe ai? No te ite i te pahonoraa, e mea tia ia hiˈo tatou i te ohipa i tupu a vai ai hoê noa tane e hoê noa vahine i te fenua nei. Te faataa ra te Bibilia e: “Ua faatupu te Atua ra o Iehova i te mau raau maitatai atoa ia hiˈo, e tei au ei maa.” (Genese 2:9) Te vai ra râ te hoê taotiaraa. Ua parau Iehova ia Adamu e: “E amu noa oe i to te mau raau atoa o te ô nei; area i to te raau e ite ai i te maitai e te ino, eiaha oe e amu i te reira; ei te mahana e amu ai oe i te reira, e pohe ïa oe.” (Genese 2:16, 17) E ere i te mea fifi ia auraro i teie faaueraa. E mea rahi hoi to te tumu raau e nehenehe Adamu raua Eva e amu. Na roto râ i teie faaueraa, e ravea taa ê ta raua no te faaite i to raua mauruuru i Tei horoa i te mau mea atoa na raua, oia atoa te ora tia roa. E faaite atoa to raua auraro i to raua faatura i te mana faatere o to raua Metua i te raˈi e to raua hinaaro i ta ˈna aratairaa î i te here.

10, 11. (a) Mea nafea to na taata faaipoipo matamua faaroo-ore-raa i te Atua? (b) No te aha e mea ino roa ˈi to Adamu raua Eva faaroo-ore-raa?

10 Teie râ hoi, ua maiti na taata faaipoipo matamua i te faaroo ore ia Iehova. Teie ta Satani i ui ia Eva na roto i te hoê ophi: “Oia ïa [anei], ua parau mai te Atua e, Eiaha orua e amu i to te mau raau atoa o te ô nei?” Ua pahono atu Eva e: “E amu mâua i to te mau raau atoa o te ô nei; maori râ o to taua raau i ropu i te ô nei, ua parau mai ïa te Atua e, Eiaha orua e amu i to reira; eiaha hoi orua e rave noa ˈtu; a pohe orua.”—Genese 3:1-3.

11 “E ore roa orua e pohe,” ta Satani ïa i parau. “Ua ite hoi te Atua e, ua amu anaˈe orua i to reira, e araara ïa to orua mata, e e riro orua mai te atua ra te huru, i te ite i te maitai e te ino.” (Genese 3:4, 5) Ua hinaaro Satani ia tiaturi Eva e e maitaihia oia ia amu oia i te maa opanihia. I to ˈna manaˈo, e nehenehe ta Eva e faaoti no ˈna iho eaha te mea maitai e eaha te mea ino; e tiaraa to ˈna e rave i ta ˈna e hinaaro. Ua pari atoa Satani ia Iehova i te haavareraa no nia i te mau faahopearaa o te amuraa i to te raau. Ua tiaturi Eva ia Satani. Ua rave atura oia i to te raau e ua amu. Ua horoa ˈtura i te tahi na ta ˈna tane, o tei amu atoa. Aita raua i na reira ma te ite ore. Ua ite raua e te rave ra raua i ta te Atua i parau atu eiaha e rave. Ma te amu i to te raau, ua maiti raua i te faaroo ore i te hoê faaueraa au noa e te ohie. Ua vahavaha raua i to raua Metua i te raˈi e to ˈna mana faatere. Aita ïa e otoheraa to taua faatura ore ra i to raua Atua poiete î i te here!

12. Eaha te nehenehe e tauturu mai ia taa ia tatou to Iehova huru i to Adamu raua Eva patoiraa ia ˈna?

12 Ei hiˈoraa: Eaha to outou huru ia rave e ia aupuru outou i te hoê tamaiti aore ra te hoê tamahine, o te faaroo ore ia outou i muri aˈe, a faaite atu ai e aita oia e faatura ra aore ra e here ra ia outou? E mauiui roa ïa outou. A feruri na ïa, eaha râ paha Iehova i te mauiui i to Adamu raua Eva patoiraa ia ˈna.

Adamu a poietehia ’i oia i te repo fenua

No te repo mai Adamu, e ua hoˈi oia i te repo

13. Ia au i ta Iehova parau, eaha te tupu i nia ia Adamu ia pohe oia, e eaha ïa te auraa?

13 Aita e tumu e faatia ˈi Iehova ia ora Adamu raua Eva e a muri noa ˈtu. Ua pohe raua, mai ta ˈna iho â i parau. Ua faaea Adamu raua Eva i te ora. Aita raua i haere i roto i te hoê ao varua. Ua ite tatou i te reira no ta Iehova i parau ia Adamu i muri aˈe i to ˈna faahaparaa ia ˈna no to ˈna faaroo ore. Ua parau te Atua e: “E hoˈi noa ˈtu oe i raro i te repo, no reira mai hoi oe; e repo hoi oe, e e hoˈi faahou atu â oe i te repo.” (Genese 3:19) I hamani na te Atua ia Adamu i te repo. (Genese 2:7) Hou i te reira, aita Adamu i vai na. No reira, i to Iehova parauraa e e hoˈi Adamu i te repo, te parau ra ïa Oia e e hoˈi Adamu i te vai-ore-raa. E riro o Adamu ei mea ora ore mai te repo i hamanihia ˈi oia ra.

14. No te aha tatou e pohe ai?

14 E nehenehe hoi Adamu raua Eva e ora noa i teie mahana, ua pohe râ raua no te mea ua maiti raua i te faaroo ore i te Atua, e ua hara raua. E pohe tatou no te mea ua tutuu Adamu i te hara e te pohe atoa na to ˈna huaai atoa. (A taio i te Roma 5:12.) E au taua hara ra i te hoê maˈi riaria aita hoê aˈe taata e nehenehe e ape. E tâpû ati to muri iho, oia hoi te pohe. E enemi te pohe, e ere i te hoê hoa. (Korinetia 1, 15:26) E nehenehe tatou e mauruuru roa i to Iehova horoaraa i te hoo no te faaora ia tatou i teie enemi hahano!

E MEA FAUFAA IA ITE I TE PARAU MAU NO NIA I TE POHE

15. No te aha e mea tamahanahana ˈi ia ite i te parau mau no nia i te pohe?

15 E mea tamahanahana ta te Bibilia e haapii ra no nia i te huru o te feia pohe. Mai ta tatou i ite na, eita te feia pohe e mauiui aore ra e oto. Aita ïa e tumu e riaria ˈi tatou ia ratou, eita hoi ta ratou e nehenehe e haamauiui mai. Eita ratou e hinaaro i ta tatou tauturu, e eita e tia ia ratou ia tauturu mai. Eita ta tatou e nehenehe e paraparau atu, e eita e tia ia ratou ia paraparau mai. E mea rahi te aratai haapaoraa o te faahua parau nei e e tia ia ratou ia tauturu i te feia pohe, e e horoa ˈtu te feia e tiaturi ia ratou i te moni. E paruru râ te iteraa i te parau mau ia tatou ia ore e vare i te feia e haapii ra i tera mau parau haavare.

16. Nohea mai te mau haapiiraa a te haapaoraa e rave rahi, e mea nafea te reira?

16 Te farii ra anei ta outou haapaoraa i ta te Bibilia e haapii ra no nia i te feia pohe? Aita te rahiraa. No te aha? No te mea no ǒ mai ta ratou mau haapiiraa ia Satani ra. Te faaohipa ra oia i te haapaoraa hape no te turai i te taata ia tiaturi e ia pohe to ratou tino, e tamau ratou i te ora i roto i te ao varua. E parau haavare teie ta Satani e amui ra i te tahi atu mau parau haavare ia faarue te taata i te Atua ra o Iehova. E nafea ïa?

17. No te aha te haapiiraa o te haamauiuiraa mure ore e faaino ai ia Iehova?

17 Mai tei tapaohia na, te haapii ra te tahi mau haapaoraa e mai te peu e e oraraa ino to te hoê taata, e haere ïa oia i muri aˈe i to ˈna poheraa i te hoê vahi haamauiuiraa i roto i te auahi e a muri noa ˈtu. Te faaino ra teie haapiiraa i te Atua. E Atua aroha Iehova e eita roa ˈtu oia e haamauiui i te taata mai tera. (A taio i te Ioane 1, 4:8.) Eaha to outou manaˈo i te hoê taata o te faautua i te hoê tamarii faaroo ore ma te tuu i to ˈna rima i nia i te auahi? E faatura anei outou ia ˈna? E hinaaro atoa anei outou e matau ia ˈna? Eita roa ˈtu ïa! E manaˈo iho â ïa outou e e mea ino roa oia. Te hinaaro nei râ Satani ia tiaturi tatou e e haamauiui Iehova i te taata i roto i te auahi e a muri noa ˈtu!

18. Ua niuhia te haamoriraa i te feia pohe i nia i teihea parau haavare faaroo?

18 Te faaohipa atoa ra Satani i te tahi mau haapaoraa no te haapii e ia pohe te taata, e riro ratou ei varua e mea tia ia faaturahia e ia faahanahanahia e te feia ora. Ia au i teie haapiiraa, e nehenehe te mau varua o te feia pohe e riro ei hoa puai aore ra ei enemi hahano. E mea rahi te taata e tiaturi ra i teie parau haavare. Te riaria nei ratou i te feia pohe e te faahanahana ra e te haamori ra ia ratou. Area te Bibilia ra, te haapii ra ïa e te taoto ra te feia pohe e o te Atua mau ra o Iehova anaˈe, Tei poiete e Tei aupuru ia tatou, ta tatou e haamori e tia ˈi.—Apokalupo 4:11.

19. E tauturu te iteraa i te parau mau no nia i te pohe ia tatou ia taa i teihea ˈtu â haapiiraa Bibilia?

19 E paruru te iteraa i te parau mau no nia i te feia pohe ia outou ia ore e vare i te mau parau haavare faaroo. E tauturu atoa ia outou ia taa i te tahi atu mau haapiiraa Bibilia. Ei hiˈoraa, ia taa ia outou e eita te taata e haere i roto i te ao varua i muri aˈe i te poheraa, e auraa mau ïa to te parau fafau o te ora mure ore i nia i te hoê fenua paradaiso no outou.

20. Eaha te uiraa ta tatou e hiˈopoa i roto i te pene i muri nei?

20 E mea maoro aˈenei, ua ui te taata parau-tia ra o Ioba: “Ia pohe te taata nei, e ora faahou anei?” (Ioba 14:14) E nehenehe anei te hoê taata ora ore o te taoto ra i roto i te pohe e hoˈi faahou mai i te ora? E mea tamahanahana roa ta te Bibilia e haapii ra no nia i te reira, na te pene i muri nei e faaite mai.

a A hiˈo i te tuhaa hau “E varua pohe ore anei to te taata?”

TA TE BIBILIA E HAAPII RA

  • Eita te feia pohe e ite, e faaroo, e e manaˈo.—Koheleta 9:5.

  • Te taoto ra te feia pohe; aita ratou e mauiui ra.—Ioane 11:11.

  • E pohe tatou no te mea ua taeahia tatou e te hara a Adamu.—Roma 5:12.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono