Ua tae i “te hora faautuaraa”
TE FAAARA maira te Apokalupo, te buka hopea o te Bibilia, e te maue ra te hoê melahi na ropu i te reva ma “te evanelia e tia i te vairaa ra ei pororaa ˈtu.” Te na ô ra oia ma te reo puai e: “A mǎtaˈu i te Atua, e faahanahana ˈtu ia ˈna; ua tae hoi i te hora faautuaraa na ˈna ra.” (Apokalupo 14:6, 7) Taua “hora faautuaraa” ra, o te faahitiraa ïa e te faatupuraa atoa i te haavaraa a te Atua. E tau huru poto te hoê “hora.” E faaoti te tupuraa o te haavaraa a te Atua i te “anotau hopea,” ta tatou e ora nei.—Timoteo 2, 3:1.
E parau apî oaoa “te hora faautuaraa” no te mau hoa o te parau-tia. E tau e faaora ˈi te Atua i ta ˈna mau tavini tei haamauiuihia e teie nei ao haavî e te aroha ore.
I teie tau, hou “te hora faautuaraa” e hope ai i te haamouraa o teie nei ao ino, te faaitoitohia ra tatou e: “A mǎtaˈu i te Atua, e faahanahana ˈtu ia ˈna.” Te na reira ra anei outou? Eita e navai ia parau noa e, “Te tiaturi ra vau i te Atua.” (Mataio 7:21-23; Iakobo 2:19, 20) E mea tia ia turai te mǎtaˈu maitai i te Atua ia tatou ia faatura ia ˈna e ia haapae i te ino. (Maseli 8:13) Ia tauturu te reira ia tatou ia hinaaro i te maitai e ia riaria i te ino. (Amosa 5:14, 15) Ia faahanahana tatou i te Atua, e faaroo maitai tatou ia ˈna. Eita tatou e haapao noa i te tahi atu mau ohipa a ore atu ai e taio tamau i ta ˈna Parau, te Bibilia. E tiaturi tatou ia ˈna i te mau taime atoa e ma to tatou aau atoa. (Salamo 62:8; Maseli 3:5, 6) E farii te feia e faahanahana mau ra ia ˈna e ei Atua Poiete i te raˈi e te fenua, o ˈna te Arii o te ao taatoa, e ma te here, te auraro nei ratou ia ˈna ei Arii o to ratou oraraa. Ia taa ia tatou e e titauhia ia haapao atu â tatou i teie mau mea, eita ïa tatou e haamarirau.
E parau-atoa-hia te tau e tupu ai te faautuaraa ta te melahi i faahiti, te “mahana o Iehova.” Ua tae mai taua “mahana” ra i nia ia Ierusalema no tahito ra i te matahiti 607 H.T.T. no te mea aita to ˈna mau taata i faaroo i ta Iehova mau faaararaa na roto i ta ˈna mau peropheta. Ma te faanuu i to Iehova mahana i roto i to ratou feruriraa, ua fifihia ˈtu â ratou. Ua faaara ˈtu Iehova e: “Te fatata maira, te peepee maira i te haere.” (Zephania 1:14) Ua tae mai te tahi atu “mahana o Iehova” i nia ia Babulonia no tahito ra i te matahiti 539 H.T.T. (Isaia 13:1, 6) Ma te tiaturi i ta ratou mau patu e to ratou mau atua, aita to Babulonia i tâuˈa i te mau faaararaa a te mau peropheta a Iehova. I te hoê noa râ rui, ua haruhia o Babulonia rahi e to Medai e to Peresia.
Eaha ta tatou e faaû i teie tau? I te tahi atu â ïa ‘mahana rahi o Iehova.’ (Petero 2, 3:11-14) Ua faahitihia te haavaraa a te Atua i nia ia “Babulonia Rahi.” Ia au i te Apokalupo 14:8, te na ô ra te hoê melahi e: “Ua mairi e, ua mairi taua oire rahi ra, o Babulonia.” Ua tupu ê na te reira. Eita ˈtura oia e nehenehe e tapea i te feia haamori o Iehova. Ua faaite-roa-hia to ˈna iho viivii e to ˈna apitiraa i te tamaˈi. I teie nei, ua fatata to ˈna haamouraa hopea. No reira te Bibilia e faaitoito ai i te taata i te mau fenua atoa e: “A haere ê mai na outou i rapae [ia Babulonia Rahi], . . . ia ore outou ia riro ei rave atoa i ta ˈna ra mau hara, ia ore outou ia pohe atoa i to ˈna ra mau pohe. Ua taea hoi te raˈi i ta ˈna ra mau hara, e ua manaˈo te Atua i ta ˈna ra mau parau-tia ore.”—Apokalupo 18:4, 5.
O vai o Babulonia Rahi? O te faanahoraa rahi ïa o te haapaoraa tei tuea ia Babulonia no tahito ra. (Apokalupo, pene 17 e 18) Teie te tahi mau tuearaa:
• Ua faaô roa te mau tahuˈa a Babulonia no tahito ra i roto i te mau ohipa poritita a te nunaa. Mea rahi te haapaoraa e na reira atoa nei i teie tau.
• Ua paturu pinepine te mau tahuˈa a Babulonia i te tamaˈi a te nunaa. E pinepine, o te haapaoraa no teie tau tei haamaitai na i te mau faehau a tamaˈi ai te mau nunaa.
• Ua aratai te mau haapiiraa e te mau peu a Babulonia no tahito ra i te nunaa i roto i te morare ore. Te parare ra te morare ore i rotopu i te pǔpǔ ekalesiatiko e te feia raita no te mea te haafaufaa ore ra te mau aratai haapaoraa no teie tau i te ture aveia morare bibilia. Oia atoa, i te mea e te faaturi ra o Babulonia Rahi i te ao e ta ˈna mau faanahoraa poritita, te faataa ra te Apokalupo ia ˈna mai te hoê vahine faaturi.
• Te parau atoa ra te Bibilia e te parahi ra o Babulonia Rahi “ma te faatate rahi.” I Babulonia no tahito ra, e fenua rahi to te hiero, e na te mau tahuˈa e haapao i te mau ohipa tapihoo. I teie mahana, hau atu â i te mau vahi haamoriraa, e fenua tapihoo aano atoa ta Babulonia Rahi. E hopoi mai ta ˈna mau haapiiraa e ta ˈna mau oroa i te taoˈa rahi na ˈna e na te tahi atu i roto i te ao tapihoo.
• Ua faaohipa-pinepine-hia te hohoˈa, te ohipa manamana, e te peu tahutahu i Babulonia no tahito ra, mai teie tau atoa i te fenua e rave rahi. Ua hiˈohia te pohe ei ravea e fanaˈo ai i te tahi atu huru ora. Mea rahi te hiero e te fare pure iti i Babulonia no to ˈna mau atua, ua patoi râ to Babulonia i te feia haamori o Iehova. Tera atoa te tiaturiraa e te peu a Babulonia Rahi.
I tahito ra, ua faaohipa Iehova i te mau nunaa faehau e te poritita puai no te faautua i te feia o tei vahavaha noa ia ˈna e to ˈna hinaaro. No reira Samaria i haamouhia ˈi e to Asura i te matahiti 740 H.T.T. Ua faaanohia Ierusalema e to Babulonia i te matahiti 607 H.T.T. e to Roma i te matahiti 70 T.T. Area o Babulonia ra, ua haruhia ïa e to Medai e to Peresia i te matahiti 539 H.T.T. No to tatou tau, te tohu ra te Bibilia e e tairi te mau faatereraa poritita, e au i te hoê puaa taehae, i te vahine “faaturi” e e vai tahaa oia, a itehia ˈtu ai o vai mau oia. E haamou roa ratou ia ˈna.—Apokalupo 17:16.
E na reira mau anei te mau faatereraa o te ao? Te parau ra te Bibilia e ‘e tuu te Atua i te reira manaˈo i roto i to ratou aau.’ (Apokalupo 17:17) E tupu taue te reira, ma te maere, te hitimaue, te faaara ore aore ra ma te tupu riirii.
Eaha ta outou e rave e tia ˈi? A ui ia outou iho: ‘Te tapea maite noa ra anei au i te hoê faanahonahoraa faaroo tei peehia i te mau haapiiraa e te mau peu a Babulonia Rahi?’ Noa ˈtu e e ere outou i te melo, e nehenehe outou e ui ia outou iho: ‘Ua hema anei au i te huru feruriraa o Babulonia Rahi?’ Teihea huru feruriraa? Te fariiraa ïa i te mau peu morare ore, te nounou i te mau taoˈa materia e i te mau mea navenave eiaha râ te here i te Atua, aore ra te vahavaha-mau-raa (i roto atoa i te mau mea haihai) i te Parau a Iehova. A feruri maitai i ta outou pahonoraa.
No te fanaˈo i ta Iehova farii maitai, mea faufaa roa ia haapapu tatou na roto i te ohipa e te hinaaro o to tatou aau e e ere mau â tatou no Babulonia Rahi. Aita e taime no te haamarirau. Ma te faaara mai e e tae taue mai te hopea, te na ô ra te Bibilia e: “Mai te reira atoa te oire rahi ra o Babulonia i te huri-uˈana-hia i raro, e e ore roa e itea-faahou-hia ˈtu.”—Apokalupo 18:21.
Aitâ râ i oti. I roto i te tahi atu tuhaa o taua “hora faautuaraa” ra, e haava te Atua ra o Iehova i te faanahoraa poritita i te ao nei, to ˈna feia faatere, e te feia atoa aita i tâuˈa i ta ˈna faatereraa tia na roto i to ˈna Basileia i te raˈi tei tuuhia ˈtu ia Iesu Mesia ra. (Apokalupo 13:1, 2; 19:19-21) Te faataa ra te orama parau tohu o te Daniela 2:20-45 i te faatereraa poritita mai te tau o Babulonia no tahito ra e tae mai i teie tau, mai te hoê tii rahi auro, te ario, te veo, te auri, e te araea. Ua faaite atea te parau tohu no nia i to tatou tau e: ‘E faatupu te Atua o te raˈi ra i te hoê basileia, o te ore roa e mou.’ E no nia i ta te Basileia e rave â i te roaraa o ta Iehova “hora faautuaraa,” te na ô ra te Bibilia e: ‘E hope roa taua mau basileia ra [a te taata] i te parari e e pau, e vai tera e a muri noa ˈtu.’—Daniela 2:44.
Te faaara ra te Bibilia i te feia haamori mau eiaha e hinaaro i “te mau mea atoa o teie nei ao”—te huru oraraa e faatianianihia ra e teie nei ao tei atea ê roa i te Atua mau. (Ioane 1, 2:15-17) Te faaite ra anei ta oe mau faaotiraa e ta oe mau ohipa e te turu roa ra oe i te Basileia o te Atua? Te tuu mau ra anei oe i te reira i te parahiraa matamua o to oe oraraa?—Mataio 6:33; Ioane 17:16, 17.
[Tumu parau tarenihia i te api 14]
Afea te hopea e tae mai ai?
“Ei te hora manaˈo-ore-hia e outou na e tae mai ai te Tamaiti a te taata nei.”—Mataio 24:44.
“E ara, aore hoi outou i ite i te mahana e te hora atoa.”—Mataio 25:13.
“E ore e haamaoro hua.”—Habakuka 2:3.
[Tumu parau tarenihia i te api 14]
E taui anei te tahi mea ahani outou i ite?
Ahani outou i papu e eita ta te Atua haavaraa fatata roa e tae mai i roto tau matahiti â, e taui anei ta outou faaohiparaa i to outou oraraa? Mai te peu e aitâ te hopea o teie nei ao tahito i tae mai ia au i ta outou i manaˈo, ua faaiti mai anei outou i ta outou taviniraa ia Iehova?—Hebera 10:36-38.
No te mea aita tatou i ite i te taime tia, e ravea ïa teie no te faaite e te tavini ra tatou i te Atua ma te mau tumu maitatai. Ua taa i te feia tei ite ia Iehova e eita te faaiteraa i te itoito rahi i te taime hopea e haaputapû ia Iehova, o te hiˈo i te aau.—Ieremia 17:10; Hebera 4:13.
No te feia e here mau ra ia Iehova, o ˈna ta ratou e tuu noa na mua. Mai te tahi atu mau taata, e ohipa paha ta te mau Kerisetiano mau. Ta ratou râ tapao, e ere ïa o te imiraa ia onahia ratou, ia noaa mai râ te mau mea materia e navai e ia opere atoa na vetahi ê. (Ephesia 4:28; Timoteo 1, 6:7-12) Te faaanaanatae maitai ra ratou e te faafaaea atoa ra maa taime, e ere no te pee i ta vetahi ê atoa e rave nei, no te tamǎrû râ ia ratou. (Mareko 6:31; Roma 12:2) Mai ia Iesu Mesia, te oaoa ra ratou i te rave i to te Atua hinaaro.—Salamo 37:4; 40:8.
E hinaaro te mau Kerisetiano mau e ora e e tavini ia Iehova e a muri noa ˈtu. E ere no te mea e e titauhia ia tiai ratou i te tahi haamaitairaa maoro rii aˈe i ta vetahi i manaˈo, e iti mai ïa te faufaaraa o taua tiaturiraa ra.
[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 15]
Te tumu parau o te mana arii
No te taa no te aha te Atua e faatia ˈi i te mauiui rahi roa, e titauhia ia taa ia tatou te tumu parau o te mana arii. Eaha te mana arii? O te rahi hau ê ïa o te faatereraa.
No te mea o Iehova te Atua Poiete, e tiaraa to ˈna e faatere i te fenua e te mau mea atoa i nia iho. Te faataa ra râ te Bibilia e i te omuaraa o te tuatapaparaa o te taata, ua mârôhia to Iehova mana arii. Ua parau te Diabolo ra o Satani e mea taotia roa ino Iehova, ua haavare Oia i to tatou na metua matamua no nia i te ohipa e tupu ia ore raua e tâuˈa i te ture a te Atua e ia haa raua mai ta raua e hinaaro, e mea maitai aˈe e na raua e faatere ia raua iho ma te faataa ê mai i te Atua.—Genese, pene 2 e 3.
Ahani te Atua i haamou i na orure hau i reira iho a faaite atu ai i to ˈna puai, eita ïa te mârôraa e afaro. Aita râ, ua vaiiho Iehova e ia ite te mau mea ora maramarama atoa i te faahopearaa o te orureraa hau. Noa ˈtu e ua tupu te mauiui, ua nehenehe râ tatou e fanauhia mai.
Hau atu â, ei haapaeraa rahi na ˈna, ua faanaho Iehova ma te here e ia tiamâ te feia atoa o te auraro ia ˈna e o te faahotu i te faaroo i te tusia taraehara o ta ˈna Tamaiti, i te hara e to ˈna mau faahopearaa e ia ora ratou i roto i te Paradaiso. Ia titauhia, e na reira oia maoti te tia-faahou-raa mai te pohe mai.
Na roto i te vaiihoraa i te taime no te faaafaro i te mârôraa, e nehenehe atoa te mau tavini a te Atua e faaite e e tia ia ratou ia pahono i te aroha o te Atua e ia haapapu i to ratou taiva ore ia Iehova i roto i te mau tupuraa atoa. E mea faufaa roa ia afaro te mârôraa i te mana arii o te Atua, e te mârôraa i te taiva ore o te taata, ia faaturahia iho â te mau ture i te ao taatoa. Aita anaˈe, eita roa ˈtu te hau mau e tupu.a
[Nota i raro i te api]
a Ua tatara-huˈahuˈa-hia ˈtu â teie na mârôraa e te auraa o te reira i roto i te buka E haafatata ˈtu ia Iehova, neneihia e te mau Ite no Iehova.
[Hohoˈa]
E mou te faanahoraa i te ao nei o te faatereraa poritita