VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w89 1/5 api 3-7
  • Babulonia Rahi — To ˈna toparaa e to ˈna haavaraahia

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Babulonia Rahi — To ˈna toparaa e to ˈna haavaraahia
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1989
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Babulonia: ua mairi aita râ i haamouhia
  • Te toparaa o Babulonia Rahi
  • Te iti maira te mana o Babulonia
  • Te haavahia ra o Babulonia — No te aha?
  • Eaha te tia ia tatou ia rave?
  • Te faaanoraahia te oire rahi
    Apokalupo—Tatararaa hopea
  • O vai o Babulonia rahi?
    Te pahono ra te Bibilia
  • Te vahine faaturi hairiiri mau ra to ˈna toparaa
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1989
  • “Babulonia”, tei haaparuparuhia e tei haapao-atoa-hia râ no te haamouraa
    Te ino ore no te ao atoa nei i raro aˈe i te Faatereraa a te ‘Tamaiti hui arii no te hau’
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1989
w89 1/5 api 3-7

Babulonia Rahi — To ˈna toparaa e to ˈna haavaraahia

“UA mairi e, ua mairi taua oire rahi ra, o Babulonia, no te mea ua faainu oia i te mau fenua atoa i te uaina ra i te riri o ta ˈna ra faaturi.” “Ua mairi Babulonia rahi e, ua mairi, e ua riro ei parahiraa demoni, e ei vairaa no te mau varua iino atoa, e ei ofaaraa no te mau manu viivii atoa e te faufau ra.” — Apokalupo 14:8; 18:2.

Auê ïa parau tohu huru ê mau e! ‘Ua mairi o Babulonia Rahi!’ Ua faahuru ê mau â teie parau taipe i te feia tuatapapa i te Bibilia mai te mau senekele mai â. No te aha hoi e tia ˈi ia outou iho ia anaanatae i taua parau tohu ra? No te mea, ia au i te parau tohu bibilia, fatata roa te faahopearaa e roohia mai i nia ia Babulonia Rahi, i te ohipa atoa i nia i te huitaata atoa nei. Mai ta Te Pare Tiairaa o te 1 e te 15 no eperera i faataa mai, e ohie roa tatou ia taa e taua faaturi rahi ra, o te hau emepera ïa o te haapaoraa hape e arataihia nei e Satania.

Ua mairi ïa o Babulonia Rahi i roto i teihea auraa, e afea ra?

Babulonia: ua mairi aita râ i haamouhia

Ia taa maitai ia tatou i te auraa no te mairiraa o Babulonia Rahi, e tia ïa ia tatou ia ite eaha te ohipa i tupu a topa ˈi te oire tahito ra o Babulonia i te matahiti 539 hou to tatou nei tau. I taua tau ra, e vai tîtî na te mau ati Iseraela, oia hoi te nunaa o te Atua, fatata e 70 matahiti atura te maororaa. Te tiai ra ratou i teie nei ia faaorahia ratou, ia au maite i te mau parau i faaite-atea-hia mai e to ratou mau peropheta (Ieremia 25:11, 12; 29:10). Auê hoi ratou i te oaoa e a faatahuri ai te Peresia ra o Kuro ia Babulonia e a tuu ai oia i te mau ati Iseraela ia hoˈi mai ratou i Ierusalema, i to ratou oire moˈa! — Isaia 45:1-4.

Teie râ, mai te peu e ua ofatihia te zugo babulonia e vai ra i nia i te mau ati Iuda, e ere ïa te auraa e o te hopea iho ïa te reira o Babulonia tahito. I roto i ta ˈna buka Babulonia (beretane), te papai ra te vahine tuatapapa aamu ra o Joan Oates e: “Ua tomo mai o Kuro i Babulonia ma te upootia mau. Ua opani oia i te ohipa eiâ na roto i te oire e ua nomino aˈera oia i te hoê tavana rahi peresia, ma te ore roa ˈtu e faahuru ê noa ˈˈe i te mau faanahoraa faaroo e tae noa ˈtu i te faatereraa e vai ra i reira. (...) I te parau mau, mai te huru râ ïa e te oraraa iho o te mau taata no Babulonia, aita roa ˈtu ïa i roohia i te tahi mau tauiraa rarahi i raro aˈe i te faatereraa peresia. Ua tapeahia mai i te mau huru haamoriraa taa ê. Area te ohipa hoo taoˈa ra, mea ruperupe roa ïa i reira.” No reira, noa ˈtu e ua mairi oia, ua tamau noâ o Babulonia i te ora mai, o te hoê râ tauiraa faufaa roa tei tupu oia hoi: aita te mau ati Iseraela, te nunaa o te Atua, i raro aˈe faahou i te faatîtîraa. Ua hoˈi aˈera râ ratou i Ierusalema no te haamau â i te haamoriraa viivii ore.

A tomo mai ai te tenerara heleni ra o Alexandre le Grand i Babulonia, i te matahiti 331 hou to tatou nei tau, ua farii-popou-hia aˈera oia e te huiraatira i reira. Ua opua aˈera oia e faariro ia Babulonia ei oire pu no ˈna i te pae hitia o te râ ma, ua pohe aˈera râ oia hou oia i nehenehe ai e faatupu i taua opuaraa na ˈna ra. No reira, ua tamau noa ˈˈera o Babulonia i te riro ei fenua ruperupe i taua tau ra.

Te toparaa o Babulonia i te matahiti 539 hou to tatou nei tau, e ere ïa te auraa e o to ˈna iho ïa hopea i reira. Ua tamau noâ oia i te ora mai e rave rahi senekele te maoro. E tano hoi te reira i te aha i roto i te tupuraa te mau parau tohu no nia ia Babulonia Rahi i to tatou nei tau?

Te toparaa o Babulonia Rahi

E itehia te tahi hohoˈa no nia i taua mau ohipa i tupu ra i roto i te toparaa o Babulonia taipe, oia hoi te hau emepera o te haapaoraa hape i roto i te ao nei. I te omuaraa o te senekele XX, na mua ˈˈe i te matahiti 1919, e tia hoi te Feia haapii i te Bibilia, mai te reira hoi te iˈoa o te mau Ite o Iehova i taua tau ra, ia faaorahia mai i te hoê huru faatîtîraa i te pae varua. Oia mau, tei raro aˈe ratou i te faatîtîraa o te mau manaˈo e te mau ohipa i ravehia na e te haapaoraa hape. Noa ˈtu â ïa e ua vaiiho roa ratou i te mau haapiiraa hape, mai te mau haapiiraa no nia i te Torutahi e te pohe-ore-raa te nephe, te haaviivii noa râ ratou ia ratou na roto i te faaohiparaa i te tahi mau peu no Babulonia mai. E rave rahi mea faufaa roa na ratou i te parau no te tupuraa te huru o te taata e inaha, ua atuatu aˈera ratou i te parau no te mauruuru-roa-raa ia ˈna iho. E faahanahana na vetahi pae i te taata: ia Charles Russell, te peretiteni matamua a te Taiete Watch Tower, tei riro hoi ei tumu no te haamoriraa ta ratou e rave na. Ma te ore roa ˈtu e niuhia i nia i te tahi tumu bibilia, e faatupu na ratou i te oroa Noela e te mau oroa fanauraa. Mea faufaa atoa te parau no te satauro i roto i to ratou feruriraa. E ite-atoa-hia na hoi i nia i to ratou ahu i roto mai, te tahi hohoˈa no nia i te satauro e te korona, area vetahi pae ra, te titau ra ïa i te tahi parahiraa teitei mai te itehia ra i roto i te amuiraa faaroo kerisetiano. I muri iho, i te matahiti 1917, i muri noa ˈˈe i te poheraa o Russell, ua tupu aˈera te hoê tauiraa rahi.

I taua matahiti ra, ua nenei te Taiete Watch Tower i te hoê parau no nia i te buka Apokalupo oia hoi te upoo parau Le mystère accompli (Te parau moe i tupu). Te faaite ra taua buka ra i te ohipa i ravehia e te mau upoo faatere haapaoraa o te amuiraa faaroo kerisetiano, ma te faaite mai hoi i to ˈna tiaraa i roto i te Tamaˈi Rahi, e uˈana ra i taua tau ra i te pae Europa ma. Ua faaite aˈera hoi vetahi mau melo o te mau upoo faatere haapaoraa porotetani, te hoê o te mau pǔpǔ no roto ia Babulonia Rahi i Canada, i taua mau parau ra i to ratou mau hoa politita o te faatereraa no Canada e ua pari aˈera te Feia haapii i te Bibilia i te ohipa orure hau. Mea na reira ˈtura hoi i te 12 no febuare 1918, te mau ohipa a te Taiete Watch Tower i te opaniraahia i Canada.

I te mau Etats-Unis, ua haavitiviti aˈera te mau melo o te mau upoo faatere haapaoraa i te pee i te hiˈoraa o to ratou mau taeae no Canada: i roto i te mau mahana i muri iho, ua haruhia aˈera te tahi mau buka aore ra vea i neneihia e te Taiete Watch Tower, i Los Angeles (Californie). E i muri aˈe, i te avae me 1918, ua tapeahia aˈera o Joseph Rutherford, te peretiteni apî o te Taiete Watch Tower, e e hitu na tia ê atu. I te avae tiunu, ma te oioi mau, ua tuuhia ˈtura taua mau kerisetiano ra i mua i te hoê tiribuna e ua faautuahia aˈera hoi ratou. Ua faautuahia e hitu o ratou i te maororaa e 20 matahiti fare auri, e te tahi ra, i te hoê maororaa 10 matahiti. Eaha ïa te huru o te mau upoo faatere haapaoraa? I roto i ta ˈna buka Te haapaoraa marite apî: te ohipa arearea roa (beretane), te parau ra o Martin Marty e: “Ua fariu tia aˈera te mau upoo faatere haapaoraa i nia i te mau Russellistes [matauhia i muri iho i raro aˈe i te iˈoa o te mau Ite o Iehova] e ua haapopou aˈera i to ratou iteraa e ua faautuahia te mau tia o te mau Ite o Iehova i te mau utua e 20 matahiti fare auri.” E hora arearearaa te reira na te mau tia no Babulonia Rahi, ua moehia râ hoi ia ratou i teie parau paari: te taata e ata maitai, e riro ïa o ˈna i te ore e ata faahou i te pae hopea.

No reira, i te matahiti 1918, ua riro te faatîtîraa a Babulonia taipe, ei faatîtîraa mau na vetahi mau tavini o Iehova. E rave rahi mau hamani-ino-raa i tupu i nia i te Feia haapii i te Bibilia i te mau Etats-Unis, i Canada e i roto i te tahi atu mau fenua. I roto i te tahi mau oire, ua faatupu aˈera te mau ekalesiatiko manaˈo here aiˈa i te tahi mau orureraa no te tiahi i taua mau kerisetiano ra. Ua tapoˈihia vetahi Feia haapii Bibilia i te tâ e i te huruhuru moa. Ua tairihia ˈtu vetahi pae i te tâpû raau. E rave rahi hoi mau ohipa tia ore e te haama tei ravehia i nia i taua pǔpǔ iti kerisetiano aau rotahi rab.

I muri iho, i te matahiti 1919, ua tupu aˈera te hoê tauiraa manaˈo-ore-hia. Ua hope te Tamaˈi Rahi i te avae novema 1918. Ua haava-faahou-hia aˈera te mau utua e faateimaha ra i te mau tia o te Taiete Watch Tower, ma te faaoti e ua hape te ture. Ua tuuhia maira o Rutherford e to ˈna mau hoa, ma te inoino rahi hoi o to ratou mau enemi i te pae faaroo. Mai ta Martin Marty i parau, “aita e oaoaraa i itehia i roto i te pu o te mau haapaoraa matauhia”. I te pae hopea, ua tiamâ roa maira te feia atoa i parihia. Ua patoi te haava katolika ra o Martin Manton, ta te pâpa Pie XI i faariro i muri aˈe ei “Taata hanahana no te Pǔpǔ a te Peata Grégoire Rahi”, i te tuu i na Ite e vau ma te aufauhia i te tahi moni, e inaha, ua tapeahia aˈera ratou e iva avae te maoro ma te tia ore mau hoi. I te matahiti 1939, ua papuhia aˈera te tapearaahia taua haava manaˈo paetahi ra, eaha mau na ta taua taata e titau ra: ua titau hoi oia ia petahia oia!

A tuuhia mai ai ratou i te matahiti 1919, ua hoˈi faahou aˈera o Rutherford e to ˈna mau hoa i te pu o te Taiete Watch Tower, i Brooklyn. Ua haa faahou aˈera ratou no te faanahonaho â i te ohipa pororaa rahi roa ˈˈe no nia i te Basileia ta te ao nei i ore aˈenei i ite. Ua motu i te Feia haapii i te Bibilia i te auri o te mǎtaˈu i te taata, e i teie nei, ua papu maitai ia ratou i to ratou tiaraa i mua i te mau haapaoraa hape atoa. O Babulonia Rahi to ratou enemi rahi; e tia hoi to ˈna toparaa ia faaitehia e te haamoriraa mau ia haamau-faahou-hia i rotopu i te mau nunaa.

Ua faarahi aˈera taua mau kerisetiano itoito mau ra i ta ratou taviniraa i tera fare e i tera fare. Ua hahaere atoa ratou i roto i te mau aroâ ma te faaite i te huru o te haapaoraa hape ma te afaifai i te tahi mau parau tei papai-orarahi-hia i nia iho e: “Ua riro te haapaoraa ei herepata e ei ohipa eiâ” e “A tavini i te Atua e te Mesia, te Arii”. Mai tei itehia na no te oire tahito ra o Babulonia, ua tamau noâ te haapaoraa hape i te ora mai e i te haere i mua, i mua râ i te aro o te mau Ite o Iehova, ua topa ïa o Babulonia Rahi i te matahiti 1919 ra. Ua tiamâ mai ratou i te mau faatîtîraa atoa a Babulonia!

Te iti maira te mana o Babulonia

I teie mahana, e 70 matahiti i muri aˈe, ua papu-maitai-hia e ua topa mai te mana o Babulonia Rahi i roto e rave rahi mau vahi o te fenua nei. Parau mau, mai te huru ra ïa e ia hiˈohia, te haere ra te haapaoraa i mua i te mau Etats-Unis, i reira te feia poro evanelia na roto i te afata teata e te mau taote rapaau i te pae feruriraa e titau hoi i te tahi manaˈo faaroo, e eiâ ˈi i te hoê tuhaa o te huiraatira, oia hoi te huiraatira mea au roa na ratou ia haaputapûhia to ratou mafatu. Teie râ, ua ite-atoa-hia te ohipa a vetahi o taua mau taata eiâ ra e te nounou taoˈa e ua faahaama-atoa-hia hoi. Mai te huru ra ïa e te ruperupe ra te haapaoraa i te pae Repubilita no Korea, i reira te mau Ekalesia o te amuiraa faaroo kerisetiano e faaô rahi ai ia ratou i roto i te ohipa politita. Ma te papu maitai, noa ˈtu â ïa e ua “mairi oia”, te vai noa nei â o Babulonia Rahi.

Teie râ, i muri aˈe i te mau tamaˈi rahi i roto i te ao nei, i roto i te mau fenua mai ia Helemani, Danemata, Tuete e te fenua Beretane, ua erehia te mau haapaoraa matauhia i te turu rahi e fanaˈo-noa-hia na e ratou i mutaa ihora. I roto atoa i te mau fenua katolika mai te fenua Italia, te fenua Paniora e te fenua Farani, te iti noa ˈtura te taata e haere ra i te pureraa e e haere ra e faaite i ta ratou hara, e piti hoi teie nau peu matauhia e te haapaoraa katolika. Ua topa atoa te numera o te feia e ora na i roto i te mau fare monahi, e i te mea hoi e te ite ra te pâpa e faatere ra i teie nei e, mea faufaa mau â ia ratere na roto i te ao taatoa nei, ua riro atoa ïa te reira ei tapao no te hoê Ekalesia e fifi rahi ra.

Hau atu, mai te matahiti 1917 mai â, ua tuu te rahiraa o te mau fenua socialistes i te haapaoraa i nia i te piti o te parahiraa e ua faaore aˈera hoi i te mana politita ta ˈna e faatere na na mua ˈˈe. Ia hiˈohia i roto i te ao nei, o te mau haapaoraa matauhiâ te tumu no te riri uˈana e te mau haamaniiraa toto, e inaha, e rave rahi atura hoi mau taata feruri teie e ore e tiaturi faahou nei i te mau haapaoraa atoa, to te pae tooa o te râ mai to te pae hitia o te râ ma. Te maro ra hoi te mau pape taipe i reira o Babulonia Rahi i te parahiraa, oia hoi te mau nunaa ta ˈna e faatere na. Te haavahia ra o Babulonia Rahi, e fatata roa oia i te haamouhia. — Apokalupo 16:12; 17:1, 15.

Te haavahia ra o Babulonia — No te aha?

Eaha te mau tumu Iehova e haava ˈi i te hau emepera o te haapaoraa hape i roto i te ao taatoa nei? E riro paha vetahi pae i te parau e mea faufaa roa ia hiˈo i te mau fare maˈi atoa e te mau fare haapiiraa atoa ta te tahi mau haapaoraa i faatupu, e tae noa ˈtu i te mau ohipa tauturu ta ratou e faanaho ra. Eaha hoi taua mau mea atoa ra ia faaauhia i te mau pariraa a Iehova i te mau haapaoraa? E tuatapapa poto anaˈe na i te mea e faahapahia ra ia ratou, e e hiˈopoa anaˈe na i to ratou haereac.

“Ua haere maira te hoê o taua na melahi toohitu i mau i na auˈa e hitu ra, ua paraparau maira ia ˈu, na ô maira, A haere mai na i ǒ nei; e faaite au ia oe i te utua a te vahine faaturi rahi, o tei parahi i nia iho i te pape e rave rahi; o tei faaturihia e te hui arii o te ao nei; e o tei taero to te ao nei i te uaina ra o ta ˈna ra faaturi.” (Apokalupo 17:1, 2). Mai tei haamaramarama-maitai-hia mai e Te Pare Tiairaa o te 1 no eperera 1989, te tumu no te here e vai na i roto i te roaraa o te mau senekele i rotopu i te haapaoraa e te mau tia o te mau nunaa, “te hui arii o te ao nei”, e te reira, no te ati o te nunaa, e nehenehe ïa e faatuati i te haerea miimii o te hoê vahine faaturi. Eita râ hoi te pariraa e vai noa i reira.

“E ua ite au i taua vahine ra i te taeroraa i te toto o te feia moˈa ra, e te toto o te mau ite no Iesu i pohe ra.” “E tei roto ia ˈna te toto o te mau peropheta e to te feia moˈa i te itearaahia, e to te feia atoa i taparahihia i teie nei ao.” (Apokalupo 17:6; 18:24). I roto i te roaraa o te mau senekele, o Babulonia Rahi te tumu no te mau haamaniiraa toto ia ˈna i hamani ino i te mau kerisetiano mau, e tae noa ˈtu i te feia i faaitoito i te huri i te Bibilia na roto i te reo i matauhia e te nunaa e e rave rahi atoa mau taata tei faaitoito i te rave mai i te tahi na ratou e i te taio. O Babulonia Rahi atoa te tumu no te taparahiraa o te mau kerisetiano mau tei pohe aita i maoro aˈenei i roto i te mau fare auri e te mau aua haavîraa, i raro aˈe i te faatereraa nazi aore ra fasciste, aore ra i raro aˈe i te tahi atu mau faatereraa haavî. E tia atoa ia tatou ia tapao mai e i roto i taua faahaparaa ra e itehia “te feia atoa i taparahihia i teie nei ao”, oia hoi te mau hanere mirioni taata i pohe i roto i te ao taatoa nei i roto i te mau tamaˈi e te mau tamaˈi tahoo, tei faaaro i roto i te roaraa o te Tuatapaparaa i te mau taata e haapaoraa ta ratou. — Hiˈo Mataio 23:34-36; Timoteo 2, 3:5.

Te tahi atoa huru no te utua a Babulonia Rahi, e itehia ïa i roto i te haavaraa ta te Atua e faahiti i nia ia ˈna e na ô ra e: “Ua vare te mau fenua atoa i ta oe na peu tahutahu.” (Apokalupo 18:23). Te parau heleni i hurihia na roto i te parau ra “peu tahutahu”, o te parau ra ïa pharmakia; “i te omuaraa ra, to ˈna auraa, te faaohiparaa ïa i te mau raau, te mau raau taero, te faahitiraa i te mau parau tahutahu; i muri iho, te faataeroraa; i muri iho, te peu tahutahud”. I te pae varua, ua faataero te haapaoraa hape i te mau nunaa: ua faaatea ê hoi oia ia ratou i te aratairaa ia ratou ia tiaturi i te tahi mau atua haavare e i te tahi mau haapiiraa haavare, ma te haafariu ê i to ratou manaˈo ia Iehova e i te tumu parau no nia i te mana hope i roto i te ao nei. I to ˈna haapiiraa i te haapiiraa hape no nia i te pohe-ore-raa te nephe, ua faatupu maira te haapaoraa hape i te mǎtaˈu i te feia pohe e oia atoa, i te haamoriraa i te mau tupuna, ma te tuu mai atura ïa i te niu o te mau huru peu tahutahu atoa. Mea tano mau â te faautuaraa a te Atua ia Babulonia Rahi. Mai ta te aposetolo Ioane i papai, “ua taea hoi te raˈi i ta ˈna ra mau hara, e ua manaˈo te Atua i ta ˈna ra mau parau tia ore”. — Apokalupo 18:5.

Eaha te tia ia tatou ia rave?

Ia au i te toparaa o Babulonia Rahi e to ˈna haavaraahia, eaha ˈtura ïa te tia i te mau taata mea au na ratou i te parau mau, ia rave i teie nei? E tano atoa hoi te parau tohu a Isaia no nia ia Babulonia tahito i te haapaoraa hape o to tatou nei tau e na ô ra e: “A haere, a haere, haere outou i rapae; eiaha e rave noa ˈtu i te mea viivii ra; e haere outou i rapae mai rotopu mai ia ˈna ra; ia mâ outou, e tei hopoi i te mau farii a Iehova ra!” (Isaia 52:11). E tano maitai taua titauraa ru ra i te titauraa e itehia i roto i te Apokalupo 18:4: “Ite atura vau i te hoê reo no te raˈi mai â, i te na ôraa mai e, A haere ê mai na outou i rapae [ia Babulonia Rahi], e au mau taata e, ia ore outou ia riro ei rave atoa i ta ˈna ra mau hara, ia ore outou ia pohe atoa i to ˈna ra mau pohe.”

Oia mau, teie te taime no te faaore roa i te mau taairaa atoa e te haapaoraa hape. Teie râ, ia haere mai tatou i rapae ia Babulonia Rahi, e fariu tia ˈtu ïa tatou i hea? I nia ïa i te haamoriraa mau, te haamoriraa a Iehova, te Atua te tia ia tatou ia haamori na roto i te amuiraa ˈtu i To ˈna mau ite. E rave rahi mirioni mau taata no roto mai i te mau nunaa atoa o te fenua nei teie e haere mai nei i “te mouˈa ra o te fare o Iehova” taipe. Te titau atoa ˈtu nei matou ia outou ia tuatapapa i te Bibilia e te mau Ite o Iehova e ia apiti mai ia ratou i roto i te faaohiparaa i te haamoriraa mau. — Isaia 2:2-4; 43:10-12.

[Nota i raro i te api]

a Eita e nehenehe e parau e taua Babulonia Rahi ra, o te amuiraa politita ïa e te ohipa hoo taoˈa no te mea te itehia ra ratou i te otoraa a topa ˈi oia (Apokalupo 18:9-11). Te tuhaa matamua hoê roa o te amuiraa a Satani i roto i te ao nei, o te amuiraa faaroo ïa. Te haapapu maira te auraa e vai ra i rotopu ia Babulonia Rahi e te ohipa tahutahu e e tuhaa faaroo mau â oia. — Apokalupo 18:23.

b No te tahi atu â mau haamaramaramaraa no nia i taua hamani-ino-raa ra, a hiˈo i te Buka matahiti a te mau Ite o Iehova 1975 (na roto i te reo farani), api 94 e tae atu i te 119.

c No te tahi mau haamaramaramaraa no nia i taua tumu parau ra, a hiˈo i te buka ra Te Apokalupo: ua fatata roa to ˈna tatararaa rahi hopea nei!, i neneihia i te matahiti 1988 e te Taiete Watch Tower, api 235 e tae atu i te 271.

d Titionare e tuatapapa i te auraa o te mau parau o te Faufaa Apî (beretane), a W. Vine, tuhaa IV, api 51, 52.

[Hohoˈa i te api 7]

Noa ˈtu to ˈna toparaa i te matahiti 539 hou to tatou nei tau, ua tamau noâ o Babulonia i te ora mai ma to ˈna tiaraa oire e rave rahi senekele te maoro.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono