Tuhaa 8
Te haere tia ˈtura te opuaraa a te Atua i to ˈna tupuraa
1, 2. Mea nafea to te Atua raveraa i te faanahoraa no te arai i te mauiui?
UA ARATAI te faatereraa a te mau taata orure hau e a te mau demoni i te fetii taata nei i roto i te toparaa i roto i te roaraa o te mau senekele. Aita râ te Atua i tapo i to ˈna mata i mua i to tatou mau ati. Area ra, i roto i taua mau senekele atoa ra, ua rave oia i te tahi faanahoraa no te faaora mai i te taata i te haavîraa o te ino e te mauiui.
2 I te tau o te orureraa hau i Edene, ua haamata te Atua i te faaite i ta ˈna opuaraa e haamau i te hoê faatereraa o te faariro i teie fenua ei nohoraa paradaiso no te taata. (Genese 3:15) I muri aˈe, ei auvaha rahi na te Atua, ua faariro aˈera o Iesu i teie faatereraa a te Atua no a muri aˈe ei tumu parau matamua no ta ˈna haapiiraa. Ua faaite oia e te reira te tiaturiraa hoê roa no te huitaata nei.—Daniela 2:44; Mataio 6:9, 10; 12:21.
3. Mea nafea to Iesu parauraa i te faatereraa e fatata maira no te fenua nei, e no te aha?
3 Ua parau Iesu i taua faatereraa a te Atua e fatata maira ‘te basileia o te raˈi ra,’ inaha e faatere mai oia mai nia mai i te raˈi. (Mataio 4:17) Ua parau atoa oia i teie faatereraa ‘te basileia o te Atua,’ inaha o te Atua to ˈna Tumu. (Luka 17:20) I roto i te mau senekele, ua faaurua te Atua i to ˈna mau taata no te papai i te mau parau tohu no nia i te feia o te parahi i roto i teie basileia e eaha ta ˈna ohipa e rave.
Te Arii apî o te fenua
4, 5. Mea nafea to te Atua faaiteraa e o Iesu te Arii o ta ˈna i maiti?
4 Na Iesu, fatata e piti tausani matahiti i teie nei, i faatupu i te mau parau tohu e rave rahi no nia i te taata o te riro mai ei Arii no te Basileia o te Atua. Ua tia mai oia ei taata maitihia e te Atua ei Arii no taua faatereraa no te raˈi i nia i te huitaata nei. E i muri aˈe i to ˈna poheraa, ua faatia faahou mai te Atua ia Iesu no te ora i nia i te raˈi ei taata varua puai e te pohe ore. E rave rahi mau taata o tei ite mata ˈtu i to ˈna tia-faahou-raa.—Ohipa 4:10; 9:1-9; Roma 1:1-4; Korinetia 1, 15:3-8.
5 “Parahi atura [Iesu] i te rima atau o te Atua ra.” (Hebera 10:12) Ua tiai noa ˈtura o ˈna i te tau i reira te Atua e horoa mai ai i te mana ia ohipa oia ei Arii no te Basileia a te Atua i te raˈi ra. Ua faatupu te reira i te parau tohu i roto i te Salamo 110:1, i reira te Atua e parau ai ia ˈna e: “E parahi oe i tau rima atau nei; e ia faarirohia e au to mau enemi ei taahiraa avae no oe.”
6. Mea nafea to Iesu faaiteraa e ua faaî oia i te mau titauraa no te riro ei Arii no te Basileia o te Atua?
6 A parahi mai ai o ˈna i nia i te fenua nei, ua faaite o Iesu e ua noaa ia ˈna te aravihi no te amo i teie hopoia. Noa ˈtu te hamani-ino-raa, ua maiti oia e tapea i to ˈna tiaraa taiva ore i te Atua. I to ˈna na reiraraa, ua faaite oia e ua haavare o Satani i to ˈna parauraa e aita hoê taata e tapea i to ˈna taiva ore i te Atua i roto i te tamataraa. Ua faaite o Iesu, te hoê taata tia, te ‘piti o te Adamu,’ e aita te Atua i hape i to ˈna poieteraa i te mau taata tia.—Korinetia 1, 15:22, 45; Mataio 4:1-11.
7, 8. Eaha te mau ohipa maitatai ta Iesu i rave ia ˈna i parahi mai i nia i te fenua, e eaha ïa ta ˈna i faaite?
7 O vai te faatere o tei rave aˈenei i te maitai o ta Iesu i rave i roto noa i te mau matahiti o ta ˈna taviniraa? Maoti te mana o te varua moˈa a te Atua, ua faaora Iesu i te feia maˈi, te mau hapepa, te mau matapo, te mau tariˈa turi, e te vava. Ua faatia atoa mai oia i te feia pohe! Ua faaite oia i nia i te hoê faito nainai eaha ta ˈna e rave atu no te huitaata nei i nia i te palaneta taatoa ia mana oia i roto i te Basileia.—Mataio 15:30, 31; Luka 7:11-16.
8 No te rahi o te maitai ta Iesu i rave i to ˈna oraraa i nia i te fenua, ua tae roa ta ˈna ra pǐpǐ o Ioane i te parau e: “E rave rahi â ta Iesu peu i rave, ahiri i hope atoa i te papaihia, te manaˈo nei au, e ore e tia i to te ao atoa nei ia farii mai i taua mau buka ra, ahiri i papaihia.”—Ioane 21:25.a
9. No te aha te feia aau mehara i pee ai ia Iesu?
9 Ua riro Iesu ei taata mǎrû e te aroha, e here rahi hoi to ˈna no te taata. Ua tauturu oia i te feia veve e te feia tei haavîhia, aita râ oia i faaau ore atu i te feia e faufaa aore ra e tiaraa teitei to ratou. Ua farii te feia aau mehara i te titauraa aroha a Iesu ia ˈna i parau e: “E haere mai outou ia ˈu nei, e te feia atoa i haˈa rahi, e tei teiaha i te hopoia, e na ˈu outou e faaora. A rave mai i ta ˈu zugo i nia ia outou, e ia haapiihia outou e au, te mǎrû nei hoi au e te haehaa o te aau: e e noaa hoi te ora i to outou varua. Te mǎrû nei hoi ta ˈu zugo e te mâmâ nei ta ˈu hopoia.” (Mataio 11:28-30) Ua pee atu te feia mǎtaˈu i te Atua ia ˈna e ua titau ratou i ta ˈna faatereraa.—Ioane 12:19.
Te mau arii apiti
10, 11. O vai te apiti atu ia Iesu no te faatere mai i nia i te fenua nei?
10 Mai ta te mau hau a te taata e faaohipa nei i te mau faatere apiti, hoê â huru no te Basileia o te Atua i nia i te raˈi. E faatere atoa mai vetahi mau taata taa ê atu ia Iesu i te fenua nei, inaha ua tǎpǔ atu o Iesu i to ˈna mau hoa piri roa e e faatere ratou i pihai iho ia ˈna ei mau arii i nia i te huitaata nei.—Ioane 14:2, 3; Apokalupo 5:10; 20:6.
11 No reira, apitihia ˈtu ia Iesu, e faatia-atoa-hia te hoê pǔpǔ taata taotiahia no te ora i nia i te raˈi. O ratou te Basileia o te Atua o te hopoi mai i te mau haamaitairaa mure ore na te huitaata nei. (Korinetia 2, 4:14; Apokalupo 14:1-3) Inaha, i roto i te roaraa o te tau, ua faaineine Iehova i te niu no te hoê faatereraa o te hopoi mai i te mau haamaitairaa mure ore no te fetii taata nei.
Te hopea o te faatereraa tiamâ
12, 13. Eaha ta te Basileia o te Atua e faaineine ra i te rave?
12 I roto i teie nei senekele, ua faaô mai te Atua ia ˈna i roto i te mau ohipa o te fenua nei. Mai ta te Tuhaa 9 o teie vea e vauvau atu, te faaite ra te mau parau tohu a te Bibilia e ua haamauhia te Basileia o te Atua i raro aˈe i te Mesia i te matahiti 1914 e ua ineine oia i teie nei i te vavahi roa i te taatoaraa o te faanahoraa a Satani. Ua ineine taua Basileia ra i te ‘faatere i rotopu i te mau enemi o te Mesia.’—Salamo 110:2.
13 No nia i teie ohipa, te na ô ra te parau tohu i roto i te Daniela 2:44 e: “Ia tae i te anotau o taua mau arii ra [e vai nei], e faatupu ai te Atua o te raˈi ra i te hoê basileia [i nia i te raˈi], o te ore roa ïa e mou, e ore roa hoi e riro ia vetahi ê [eita te faatereraa taata nei e farii-faahou-hia]; e hope roa hoi taua mau basileia ra i te parari e e pau [i te Basileia o te Atua], e vai tera e a muri noa ˈtu.”
14. Eaha vetahi mau haamaitairaa e noaa mai ia hope anaˈe te faatereraa taata nei?
14 Ia faaorehia te mau faatereraa atoa o te patoi ra i te Atua, e hope roa ïa te Basileia o te Atua i te faatere i nia i te fenua nei. E i te mea e e faatere te Basileia mai nia mai i te raˈi, eita roa ˈtu oia e faainohia e te taata. E hoˈi atu te mana faatere i te vahi tei reira oia i te omuaraa ra, oia hoi i nia i te raˈi, i te Atua ra. E i te mea e e mana te faatereraa a te Atua i nia i te fenua taatoa, eita faahou ïa te taata e haavarehia e te mau haapaoraa hape aore ra te mau haapiiraa philosopho papu ore a te taata e te mau tatararaa politita. Aita hoê o teie mau ohipa e faatiahia ia tia mai.—Mataio 7:15-23; Apokalupo, pene 17 e tae atu i te 19.
[Nota i raro i te api]
a No te tuatapapa maite i te oraraa o Iesu, a hiˈo i te buka Te taata rahi roa ˈˈe i ora aˈenei, neneihia i te matahiti 1991 e te Taiete Watchtower.
[Hohoˈa i te api 18]
A parahi mai ai o ˈna i nia i te fenua nei, ua faaora Iesu i te feia maˈi e ua faatia mai oia i te feia pohe no te faaite e eaha ta ˈna e rave i roto i te ao apî
[Hohoˈa i te api 19]
E haamou te Basileia o te Atua i nia i te raˈi i te mau huru faatereraa atoa e patoi ra ia ˈna