Mea nafea te haapiiraa no nia i te Toru Tahi i te parareraa?
I TEIE taime o ta tatou tuatapaparaa, e nehenehe vetahi e aniani e: ‘Mai te peu e e ere te Toru Tahi i te hoê haapiiraa no roto mai i te Bibilia, mea nafea oia i riro ai ei haapiiraa na te amuiraa faaroo kerisetiano?’ No te rahiraa, ua faahitihia ïa te reira i te matahiti 325, i te apooraa epikopo no Nicée.
I te parau mau, e ere i te mea tano roa. Ua haapapu mau te apooraa epikopo no Nicée e e hoê â huru to te Mesia e to te Atua, na te reira i haamau i te niu no te haapiiraa o te Toru Tahi no a muri aˈe; aita râ oia i haamau i te Toru Tahi, no te mea aita te varua moˈa i faaitehia mai te toru o te taata o te hoê atua e toru to ˈna tuhaa.
Te ohipa a Constantin i Nicée
E RAVE rahi matahiti i teie nei, ua farerei te hoê manaˈo o tei parare, e o Iesu te Atua, i te hoê patoiraa rahi, patoiraa o tei niuhia i nia i te mau Papai. No te tamataraa i te faaore i te aimârôraa, ua titau te emepera roma o Constantin i te taatoaraa o te mau epikopo i Nicée. Hoê anaˈe tuhaa o ratou, fatata e 300, o tei haere atu i te putuputuraa.
E ere o Constantin i te kerisetiano. Te parauhia ra e e ua riro mai oia ei kerisetiano i muri roa ˈˈe; teie râ, ua bapetizohia oia a fatata ˈi oia i te pohe. I roto i te buka ra Te ekalesia matamua (beretane), te parau ra o Henri Chadwick no ˈna e: “Mai to ˈna metua tane atoa, te haamori ra o Constantin i te Mahana vî-ore; (...) eita râ e tia ia faarirohia to ˈna tauiraa mai te hoê haamaitairaa (...), mai te hoê râ faataaraa a te hoê raatira nuu. E ere to ˈna maramarama i te haapiiraa kerisetiano i te mea papu roa. Tera râ, ua papu ia ˈna i te hoê mea: te upootiaraa i te tamaˈi e ô ïa no ǒ mai i te Atua o te mau kerisetiano.”
I roto i te apooraa epikopo no Nicée, eaha te tiaraa i ravehia e taua emepera ra tei ore i bapetizohia? Teie te parau e faahitihia ra i roto i te Buka parau paari beretane e: “Na Constantin i peretiteni i te apooraa. Na ˈna i faatere ma te uˈana i te mau tuatapaparaa, e na ˈna iho i tuu i mua i te apooraa (...) i te manaˈo rahi o tei faataa i te taairaa e vai ra i rotopu i te Mesia e te Atua, oia hoi, ‘hoê â huru e te Metua’ i roto i te Haapueraa Ture i fariihia e te apooraa (...). Ma te haamǎtaˈuhia e te emepera, ua tarima te mau epikopo i te Haapueraa Ture, e piti anaˈe tei ore i na reira, e te rahiraa e mea faahepohia ïa.”
E mea faufaa mau ïa te ohipa a Constantin. I muri aˈe i na piti avae aimârôraa tuutuu ore i rotopu i te mau epikopo, ua faaoti aˈera taua emepera etene ra i te manaˈo o te feia e faˈi ra e o Iesu te Atua. No te aha ïa? E ere roa ïa no te hoê tiaturiraa haapapuhia e te mau Papai. Oia mau, ia au i te buka ra Te hoê aamu poto no nia i te haapiiraa kerisetiano (beretane), “e au ra e, aita to Constantin hoê noa ˈˈe maramarama no nia i te mau tumu parau a te haapiiraa faaroo heleni.” Ta ˈna râ e papu ra e riro te amahamaharaa i te pae faaroo ei fifi no to ˈna hau emepera o ta ˈna e hinaaro ra e tahoê maitai.
Tera râ, aita te mau epikopo tei putuputu i Nicée i haamau roa i te haapiiraa o te Toru Tahi. Ua faaoti ratou eaha mau na te tiaraa o Iesu aita râ ratou i faaoti eaha mau na te ohipa a te varua moˈa. Ahiri te haapiiraa Toru Tahi i te hoê tumu bibilia maramarama mau, aita anei ïa te mau epikopo i faataa i te reira i taua tau ra?
Te ohipa i tupu i muri aˈe
I MURI aˈe i te apooraa i Nicée, ua tamau noa te mau tuatapaparaa parau tau ahuru matahiti i te maoro. I muri aˈe i te hoê tau rii, ua upootia faahou mai te feia o tei ore i farii i te manaˈo e ua aifaito Iesu i te Atua. Teie râ, na te emepera Theodose i faaoti i taua tumu parau ra, noa ˈtu â to ratou mau manaˈo. Ua faahepo oia i te Haapueraa Ture no te apooraa no Nicée i roto i to ˈna basileia e, i te matahiti 381, ua faatupu oia i te apooraa epikopo no Kotatinopoli no te haamaramaramaraa i taua manaˈo ra.
Ua tuu taua apooraa ra i te varua moˈa i nia te hoê â faito e te Atua e te Mesia. I reira te itearaahia mai te haapiiraa o te Toru Tahi mai tei haapiihia ra e te amuiraa faaroo kerisetiano.
Teie râ, i muri aˈe atoa i te apooraa no Kotatinopoli, aita te taatoaraa i farii i te Toru Tahi. E rave rahi tei patoi atu i te reira e ua hamani-ino-hia ratou. E tia ia tiaihia e rave rahi senekele i muri aˈe i haapapuhia ˈi taua haapiiraa ra na roto i te mau parau taipe aore ra Haapueraa Ture. Teie ta te Buka parau paari marite e tapao ra no nia i te reira: “Ua hope roa te manaˈo Toru Tahi i te tatarahia i te pae tooa o te râ, i rotopu i te matahiti 476 e tae atu i te matahiti 1453, i te taime a haamata ˈi te fare haapiiraa tuatoru i te faataa i te reira na roto i te haapiiraa philosopho e te haapiiraa i te pae o te feruriraa.”
Te tapao a Athanase
UA FAATAA hau atu â te tapao a Athanase i te haapiiraa no nia i te Toru Tahi. Ua turu o Athanase, e ekalesiatiko oia, ia Constantin i te apooraa epikopo no Nicée. Te faˈi ra te tapao i topahia i to ˈna iˈoa e: “Te [faatura] ra matou i te hoê anaˈe Atua i roto i te Toru Tahi (...). O te Atua te Metua; o te Atua te Tamaiti, o te Atua te Varua Maitai; e ere e toru Atua, hoê anaˈe râ Atua.”
Teie râ, ua tahoê te manaˈo o te mau taata aravihi i te parauraa e e ere na Athanase taua tapao ra. Te taiohia ra i roto i te Buka parau paari Apî beretane e: “Aita te Ekalesia no Hitia o te râ i ite i taua tapao ra na mua aˈe i te XIIraa o te senekele. Mai te senekele XVII mai â, te farii ra te feia tuatapapa i te Bibilia e e ere na Athanase (tei pohe i te matahiti 373) i papai i taua tapao ra, ua papaihia râ peneiaˈe i te Vraa o te senekele i te pae apatoa no te fenua Farani. (...) Mai te mea ra e e ua haamata te ohipa a taua tapao ra i te itehia, i te VIraa e te VIIraa o te senekele, i te pae apatoa o te fenua Farani e i te fenua Paniora. Ua faaohipahia te reira i roto i te mau pueraa ture no te mau pure no te Ekalesia no Helemani i te senekele IX e i muri roa ˈˈe i Roma.”
No reira, mai te tau mai â o te Mesia, ua tiaihia e rave rahi senekele hou a fariihia ˈi te haapiiraa o te Toru Tahi i roto i te taatoaraa o te amuiraa faaroo kerisetiano. Na te aha, i roto i taua mau mea atoa ra, i aratai i te mau faaotiraa? Na te parau a te Atua anei aore ra na te mau manaˈo politita aore ra o te haapaoraa anei? I roto i te buka Te omuaraa e te huru tereraa ohipa a te haapaoraa (beretane), te pahono ra o E. Hopkins e: “Ua riro te auraa orthodoxe o te Toru Tahi o tei upootia mai, ei faahopearaa o te mau haapeapearaa politita a te Ekalesia.”
Te taivaraa i tohuhia
UA TUEA maite taua tereraa tano ore ra no nia i te Toru Tahi i te mau parau ta Iesu e ta ta ˈna mau aposetolo i faaite atea mai. Ua tohu ratou e, i muri aˈe i to ratou tau, e iteahia mai te taivaraa, te ruri-ê-raahia te parau mau e te faarueraahia e te taata i te haamoriraa mau, o te vai e tae noa ˈtu i te hoˈiraa mai te Mesia. I reira ïa, e haamau-faahou-hia ˈi te haamoriraa mau na mua ˈˈe te mahana o te Atua, mahana haamouraa i te amuiraa o te mau mea e vai nei.
Ua parau te aposetolo Paulo e eita taua “mahana” ra e tae mai na mua ˈˈe e tupu ai “te taiva (...), e e faaitehia mai hoi taua taata hara ra”. (Tesalonia 2, 2:3, 7.) Ua parau oia i muri aˈe e: “Ua ite hoi au e, ia reva ˈtu vau ra, e ô mai ai te luko taehae i rotopu ia outou, e e ore e faaherehere i te nana. E tia mai hoi te taata no roto ia outou iho na, o te parau mai i te parau pio, ia faatae mai i te pipi e raverahi ia ratou iho.” (Ohipa 20:29, 30, V.C.J.S.). Ua faahiti atoa vetahi mau pǐpǐ a Iesu i te parau no taua taivaraa ra e no te upoo faatere haapaoraa “paieti ore”. — A taio, ei hiˈoraa, Petero 2, 2:1; Ioane 1, 4:1-3; Iuda 3, 4.
Ua papai atoa o Paulo e: “E tupu hoi te tau e ore ratou e farii ai i te parau mau; no te anoenoe râ o to ratou taria, e haaputu noa mai ratou i te orometua e au i to ratou iho ra hinaaro, e opani atu hoi i to ratou taria i te parau mau, a fariu mai ai i te mau fabula.” — Timoteo 2, 4:3, 4, V.C.J.S.
Ua faaite o Iesu iho i te tumu e faaruehia ˈi te haamoriraa mau. I te taime a ueue ai oia i te huero maitai i roto i te aua, e ueue atoa te enemi, o Satani, i te aihere ino na nia iho. No reira ˈtura, ia tupu anaˈe mai te sitona matamua, e tupu atoa ïa te aihere ino. E i muri iho, e ruri-ê-hia te kerisetianoraa viivii ore e tae noa ˈtu i te tau auhuneraa, i reira te Mesia e faatitiaifaro ai i te mau mea atoa (Mataio 13:24-43). Te faataa ra te Buka parau paari marite e: “Aita te haapiiraa o te Toru Tahi no te IVraa o te senekele e horoa ra i te hoê manaˈo tano no te haapiiraa a te mau kerisetiano matamua no nia i te huru o te Atua; ua ruri-ê-hia ra taua haapiiraa ra.” Eaha ïa te tumu i ruri-ê-hia ˈi te parau mau? — Timoteo 1, 1:6.
No hea mai te mana?
IA HIˈO-ATEA-ANAˈE-HIA i roto i te Tau Tahito, mai reira mai â e tae roa mai i te tau o Babulonia, e mea matarohia te haamoriraa i te mau atua etene, e toru i roto i te pǔpǔ hoê. Tau senekele hou te taeraa mai o te Mesia e tae roa ˈtu i toˈna poheraa, ua itehia te ohiparaahia o taua tiaturiraa ra i Aiphiti, i Heleni e i Roma. I muri aˈe i te poheraa o te mau aposetolo, ua haamata ihora taua mau tiaturiraa etene ra i te ô mai i roto i te kerisetianoraa.
Ua parau te taata papai aamu ra o Will Durant e: “Aita te kerisetianoraa i haamou i te mau peu etene ra; ua farii râ i te reira. (...) No Aiphiti mai te mau manaˈo atua toru tahi i te haereraa mai.” Area râ o Siegfried Morenz, ua faˈi oia i roto i te buka ra Te haapaoraa no Aiphiti e: “Ua riro te haapiiraa o te Toru Tahi ei manaˈonaˈoraa rahi na te feia tuatapapa i te parau no nia i te mau atua no Aiphiti (...). Ua amuihia ˈtura na atua e toru mai hoê anaˈe iho atua e ua nehenehe atura e aparau noa mai hoê anaˈe ra. Mea na reira te huru feruriraa o te haapaoraa no Aiphiti i te tuati-maite-raa i te haapiiraa kerisetiano.”
I Alesanederia i te fenua Aiphiti, i te hopearaa o te senekele III e i te senekele IV, ua faaohipahia te reira e vetahi mau ekalesiatiko mai ia Athanase te huru na roto i te mau manaˈo o ta ratou iho i horoa e o tei aratai ia ratou i te Toru Tahi. E roo rahi tei noaa i taua mau taata ra, no reira atura o Morenz i faaau ai “te haapiiraa no Alesanaderia mai te tuatiraa i rotopu i te faufaa a te faaroo no Aiphiti e te kerisetianoraa”.
I roto i te omuaraa parau o te buka ra Te aamu o te kerisetianoraa (beretane) i papaihia e Edward Gibbon, te taiohia ra e: “Mai te peu e e ua upootia te kerisetianoraa i nia i te haapaoraa etene e parau mau atoa râ e ua viivii te kerisetianoraa i te haapaoraa etene. Ua taui te Ekalesia no Roma i te tiaturiraa a te mau kerisetiano matamua (...) i te Atua hoê roa na roto i te haapiiraa papu ore o te Toru Tahi. Na reira atoa, no te mau haapiiraa etene e rave rahi i imihia e te mau taata no Aiphiti e i haafaufaahia râ e Platon, ua fariihia te reira no te mea e tia mau â ia tiaturihia.”
Ia au i te Titionare no te ite faaroo (beretane), e rave rahi taata o tei parau ra e “e haapiiraa viivii” te Toru Tahi “no roto mai i te mau haapaoraa etene e ua puoihia mai te reira i nia i te faaroo kerisetiano”. Ia au i te buka ra Te haapaoraa etene i roto i to tatou ao kerisetiano, “no roto roa mai” te Toru Tahi “i te haapaoraa etene”.
No reira ˈtura o James Hastings i papai ai i roto i te Buka parau paari o te haapaoraa e o te ite morare (beretane) e: “I roto i te haapaoraa Inidia, ei hiˈoraa, e farerei tatou i na atua tootoru ra o Brahmā, o Siva e o Viṣṇu; e i roto i te haapaoraa no Aiphiti o na atua tootoru ra ïa o Osiris, o Isis e o Horus (...). E ere i roto anaˈe i te mau haapaoraa tahito e itehia ˈi te Atua o tei faarirohia ei Toru Tahi. E tia ia tapao-taa-ê-hia te manaˈo apî a Platon no nia i te Mea mau teitei roa ˈˈe aore ra hoê roa” o tei “faaitehia na roto i na hohoa e toru”.Tera râ, eaha te tuatiraa e vai ra i rotopu i te philosopho heleni ra o Platon e te Toru Tahi?
Te haapiiraa a Platon
TE MANAˈOHIA ra e ua ora o Platon i te matahiti 428 e tae atu i te matahiti 347 hou te fanauraa o Iesu Mesia. Noa ˈtu â ïa aita oia i haapii i te Toru Tahi mai tei itehia ra i teie mahana, ua faaineine râ ta ˈna haapiiraa philosopho i te reira. I muri aˈe, ua tupu mai e rave rahi mau pǔpǔ philosopho o tei haaparare i te mau tiaturiraa ra no nia i te mau atua tootoru ra e ua faaohipa taua mau pǔpǔ ra i te mau manaˈo o Platon no nia i te Atua e te natura.
Te faahiti ra te Titionare Apî no te ao taatoa a Maurice Lachâtre e mea nafea te manaˈo o Platon i te ohiparaa: “E huru faanahonahoraa apî noa no te mau toru tahi tahito o te mau nunaa no mutaa ihora, te toru tahi a Platon, e toru tahi philosopho noa, e au i te feruriraa, no nia i te mau tapao taa ê a te hoê atua, e mea na reira te iteraahia mai te tataitoruraa o na huru atua tataitahi o te Ekalesia kerisetiano (...). Te itehia ra taua manaˈo a te taata philosopho heleni ra no nia i te Atua Toru Tahi (...) i roto i te taatoaraa o te mau haapaoraa tahito [etene] ra.”
Te faataa ra te Buka parau paari Apî no te ite i te pae faaroo (beretane) a Schaff-Herzog, i te ohipa i faatupuhia e te haapiiraa philosopho heleni ra: “No ǒ mai te mau haapiiraa no nia i te Logo e te Toru Tahi i te mau Metua heleni, o tei (...) noaa ia ratou, na roto i te hoê ravea papu aore ra te hoê ravea ite-ore-hia, te mana o te haapiiraa philosopho a Platon (...). E eita e nehenehe e patoi e e ua faariro taua haapiiraa philosopho ra i te Ekalesia ei pû no te hape e no te viivii.”
Te taiohia ra i roto i te buka ra Te Ekalesia no na senekele matamua e toru e: “Ua tupu rii mârû noa mai e i muri roa iho te haapiiraa o te Toru Tahi; (...) e ere roa te reira no roto mai i te mau Papai ati iuda e kerisetiano; (...) ua parare e ua faaôhia mai oia i roto i te kerisetianoraa e te mau Metua o te haapiiraa a Platon ra.”
I te hopearaa o te senekele III, ua amui-tahi-roa-hia te “kerisetianoraa” e te mau haapiiraa philosopho apî no roto mai i te haapiiraa a Platon. Mai ta Adolf Harnack e faahiti ra i roto i te buka Haapapuraa no te aamu o te mau haapiiraa, ua tae roa te haapiiraa a te Ekalesia “i te niu-hohonu-hia i nia i te haapiiraa heleni [te manaˈo heleni etene]. (...) Riro atura ei ohipa miterio no te rahiraa o te mau kerisetiano”.
Ua faahua parau te Ekalesia e e ua niuhia ta ˈna mau haapiiraa apî i nia i te mau Papai; teie râ ta Adolf Harnack e parau ra: “I te mea mau, ua faatia te Ekalesia i te parahiraa i rotopu ia ˈna o te mau ravea imiraa a te mau heleni no nia i te mau manaˈo e te mau peu tahutahu o te mau miterio etene.”
I roto i te buka ra Faˈiraa parau o te mau tumu (beretane), ua parau o Andrews Norton no nia i te Toru Tahi e: “E nehenehe matou e faataa faahou i te aamu o taua haapiiraa ra e i te faaite atu i to ˈna tumu, e ere no ǒ mai i te heheuraa parau kerisetiano, no roto mai râ i te manaˈo philosopho a Platon (...). E ere te Toru Tahi i te hoê haapiiraa i horoahia e te Mesia e ta ˈna mau Aposetolo, o te hoê râ haavare o tei noaa mai i muri aˈe i te haapiiraa a te mau taata i apee i te manaˈo o Platon.”
No reira, tei te IVraa o te senekele te parare-roa-raa te taivaraa i tohuhia e Iesu e te mau aposetolo. Ua riro te haamauraahia o te haapiiraa o te Toru Tahi ei hoê anaˈe iho o te mau faaiteraa no te taivaraa, no te mea i roto vetahi mau tiaturiraa e aore râ mau peu etene ta te Ekalesia apotata i farii mai, e nehenehe e faahitihia te pô auahi, te pohe-ore-raa o te nephe e te haamoriraa idolo. Ua ô aˈera te amuiraa faaroo kerisetiano i roto i te hoê tau pouri i te pae varua i tohuhia e te mau Papai, tau o tei faaterehia e te “taata hara ra”, oia hoi te hoê upoo faatere haapaoraa o te haere noa ˈtura i te puairaa. — Tesalonia 2, 2:3, 7.
No te aha aita te mau peropheta a te Atua i haapii i te reira?
NO TE aha, e rave rahi tausani matahiti, aita hoê noa ˈˈe o te mau peropheta a te Atua i haapii i te Toru Tahi i To ˈna nunaa? E nehenehe atoa e ferurihia e ua faataa paha ïa o Iesu, te Orometua Rahi, i taua haapiiraa ra i ta ˈna mau pǐpǐ. Mai te peu e, e “haapiiraa tumu” te Toru Tahi no te faaroo, e faaurua anei o te Atua e rave rahi hanere e hanere apǐ parau o te mau Papai ma te ore e horoa i te tahi tuhaa no te faataaraa i te haapiiraa o te Toru Tahi?
E nehenehe anei te mau kerisetiano e tiaturi e, tau senekele i muri aˈe i te haerea mai o ta ˈna Tamaiti e i muri aˈe i te faauruaraahia te papairaa o te Bibilia e, e farii te Atua ia faaôhia mai te hoê haapiiraa matau-ore-hia e ta ˈna mau tavini i te roaraa tau tausani matahiti, e e “miterio o te ore e nehenehe e faahitihia”, tei “hau roa ˈˈe i te feruriraa o te taata”, tei ite-papu-hia to ˈna tumu etene e o tei riro i roto i te taatoaraa ei faaotiraa hopea no te haapeapearaa politita a te Ekalesia”?
Mea maramarama te mau parau faaiteraa o te Aamu: e ruri-ê-raa te haapiiraa o te Toru Tahi e no roto roa mai oia i te taivaraa.
[Parau iti faaôhia i te api 8]
‘Ua riro te manaˈo Toru Tahi, itehia i te senekele IV, ei ruri-ê-raa o te haapiiraa kerisetiano.’ — Te Buka parau paari marite.
[Tumu parau tarenihia i te api 9]
“Te mau atua teitei tootoru”
E rave rahi senekele hou te tau o te Mesia, te vai ra e rave rahi atua tootoru, aore ra toru tahi, i Babulonia e i Asura. Te tapao ra te “Buka parau paari no te mau atua” (Larousse) i te hoê o taua mau atua tootoru ra e haamorihia ra i Mesopotamia: “E toru tuhaa ia tufahia te ao materia e ua fatuhia te tuhaa taitahi e te hoê atua. Ua fatu o Anu i te raˈi. Ua fatu o Bêl i te fenua. Ua fatu o Ea i nia i te pape. Ua riro ratou tootoru ei na atua teitei.”
[Tumu parau tarenihia i te api 12]
Te Toru Tahi inidia
Te faataa ra te buka ra “Te tapao o te mau atua e te mau peu inidia” (beretane) no nia i te toru tahi inidia i haamorihia e rave rahi senekele hou te tau o Iesu: “O Siva te hoê atua o te Toru Tahi. Ua riro oia ei atua no te haamouraa. Na atua e piti ê atu o Brahma ïa, te atua o te poieteraa e o Vishnu, te atua ïa no te va maororaa. (...) Ua amuihia ratou tootoru ei hoê no te haapapu e ua riro na tuhaa e toru ra hoê anaˈe e hoê â atua.” — Neneihia e A. Parthasarathy, i Bombay.
[Hohoˈa i te api 8]
“Aita to Constantin hoê noa ˈˈe maramarama no nia i te mau tumu a te haapiiraa faaroo heleni.” — Te hoê aamu poto no nia i te haapiiraa kerisetiano.
[Hohoˈa i te api 10]
1. Aiphiti. Na atua tootoru ra o Horus, o Osiris e o Isis, 2raa o te mileniuma hou to tatou nei tau.
2. Babulonia. Na atua tootoru ra o Ishtar, o Sin e o Shamash, 2raa o te mileniuma hou to tatou nei tau.
3. Palmyre. Na atua tootoru ra o te atua-marama, te Fatu o te mau raˈi e o te atua-râ, c. senekele I o to tatou nei tau.
4. Inidia. Te atua toru tahi no Inidia, c. senekele VII o to tatou nei tau.
5. Kampuchéa. Na atua tootoru o Bouddha, c. senekele XII o to tatou nei tau.
6. Norevetia. Te Toru Tahi (te Metua, te Tamaiti, te varua moˈa), c. senekele XIII o to tatou nei tau.
7. Farani. Te Toru Tahi, c. senekele XIV o to tatou nei tau.
8. Italia. Te Toru Tahi, c. senekele XV o to tatou nei tau.
9. Helemani. Te Toru Tahi, c. senekele XIX o to tatou nei tau.
10. Helemani. Te Toru Tahi, senekele XX o to tatou nei tau.