VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • rs api 281-283
  • Oroa mahana fanauraa

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Oroa mahana fanauraa
  • Haaferuriraa i nia i te mau Papai
  • Papai tei tuea
  • Mau uiraa a te feia taio
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
  • No te aha eita te mau Ite no Iehova e faatupu ai i te mau oroa mahana fanauraa?
    Uiraa a te taata no nia i te mau Ite no Iehova
  • Mau uiraa a te feia taio
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • Te mau oroa ta te Atua e ore roa e au
    Rave noa i te mau mea e here mai ai te Atua
Ite hau atu â
Haaferuriraa i nia i te mau Papai
rs api 281-283

Oroa mahana fanauraa

Auraa: Mahana fanauraa o te hoê taata. I te tahi mau vahi, e faaineinehia te hoê tamaaraa e te pûpûraa i te mau ô no te mau oroa fanauraa, no te mau tamarii iho â râ. E ere i te hoê peu o te Bibilia.

Te faaite ra anei te Bibilia i te oroa mahana fanauraa mai te hoê mahana au maitai? Te faatia ra oia e piti noa oroa mai teie:

Gen. 40:20-22: “E tae aˈera i te toru o te mahana, o te mahana fanauraa ïa no Pharao, ua faatupu ihora oia i te amuraa maa . . . Ua faahoˈi oia i te rave vine rahi i tana toroa rave vine ra . . . Ua rî atura râ oia i te rave maa rahi.”

Mat. 14:6-10: “Ia tae râ i te mahana fanauraa o Heroda ra, ua ori ihora te tamahine o Herodia i mua i to ratou aro, rearea roa aˈera Heroda. Ua parau atura oia ma te tǎpǔ e o ta ˈna e hinaaro i te ani maira, e horoahia ˈtu ïa e ana. E no te mea ua aˈo-ê-hia na oia e tana metua vahine, ua parau maira oia, E ho mai i te upoo o Ioane Bapetizo i roto i te hoê umete. . . . Ua tono atura oia i te taata, e tâpûhia ihora te upoo o Ioane i roto i te tapearaa ra.”

E tumu to te mau mea atoa i papaihia i roto i te Bibilia. (Tim. 2, 3:16, 17) Te ite nei te mau Ite no Iehova e aita te Parau a te Atua e haamaitai ra i te mau oroa mahana fanauraa; no reira ratou e ore ai e faatupu i te reira.

Nafea te mau Kerisetiano matamua e te mau ati Iuda o te mau tau Bibilia faariroraa i te mau oroa mahana fanauraa?

“E manaˈo matau-ore-roa-hia te faatupuraa i te mau oroa mahana fanauraa i roto i te mau tiaturiraa a te mau Kerisetiano o taua tau ra.”—The History of the Christian Religion and Church, During the Three First Centuries (New York, 1848) a Augustus Neander (hurihia e Henry John Rose), api 190.

“Ua faariro te mau Hebera no te tau i muri aˈe i te mau oroa mahana fanauraa ei haamoriraa idolo, manaˈo haapapu-rahi-hia i ta ratou e ite ra i roto i te mau peu matauhia tei taaihia i taua mau mahana ra.”—The Imperial Bible-Dictionary (Lonedona, 1874), neneihia e Patrick Fairbairn, Buka I, api 225.

Nohea mai te mau peu au-rahi-hia i taaihia i te mau oroa mahana fanauraa?

“E aamu roa to te mau peu e rave rau e faatupuhia ra i teie nei mahana i roto i te mau oroa mahana fanauraa. Ua taaihia to ratou mau tumu i te peu tahutahu e te haapaoraa. E ravehia te peu faahitiraa i te mau haapopouraa, te pûpûraa i te mau ô e te faatupuraa i te oroa—e te mau mori hinu tutuihia na nia iho—i te tau tahito, no te paruru i te taata e faatupu ra i to ˈna oroa mahana fanauraa i te mau demoni; e haamaitaihia oia no te matahiti i muri iho. . . . E tae roa i te senekele 4, ua haapae te Kerisetianoraa i te faatupuraa i te mau oroa mahana fanauraa, ei peu etene.”—Schwäbische Zeitung (api hau o te vea ra Zeit und Welt), 3/4 no Eperera 1981, api 4.

“I tiaturi na te mau Heleni e te vai ra to te taata taitahi te hoê varua paruru aore ra daemon te ite i to ˈna fanauraa e te haapao ia ˈna i to ˈna oraraa. E auraa to taua varua ra e te atua e tano te oroa mahana fanauraa i te mahana fanauraa o te taata. I farii atoa na to Roma i teie manaˈo. . . . Ua farii-noa-hia teie tiaturiraa e e itehia oia i roto i te mau parau o te melahi paruru, te mama faaamu tahutahu e te paoti peata. . . . Ua haamata te peu tutuiraa i te mau mori hinu i nia i te mau faraoa monamona e to Heleni. . . . I tuuhia na te mau faraoa monamona hamanihia e te meli, menemene mai te avaˈe e turamahia e te mau mori hinu, i nia i te mau fata o te hiero o [Artémis]. . . . Ia au i te tiaturiraa a te taata, e mana tahutahu taa ê to te mau mori hinu tutuihia i te oroa mahana fanauraa no te faatupu i te mau mea e hinaarohia. . . . E auraa miterio taa ê to te mau mori hinu tutuihia e te mau auahi tusia mai te taime i haamata ˈi te taata i te faatia i te mau fata no to ˈna mau atua. Ua riro ïa te mau mori hinu ei faaturaraa e ei faahanahanaraa i te tamarii e faatupu ra i to ˈna oroa mahana fanauraa; e e hopoi mai i te manuïaraa no ˈna. . . . E amuihia mai i roto i teie oroa te mau parau haapopouraa no te mahana fanauraa e te mau euhe o te oaoa. . . . No roto mai teie tiaturiraa i te peu tahutahu. . . . E nehenehe te mau euhe no te mahana fanauraa e faatupu i te maitai aore ra i te ino no te mea e tei pihai iho roa te taata i te ao o te mau varua i taua mahana ra.”—The Lore of Birthdays (New York, 1952) a Ralph e Adelin Linton, mau api 8, 18-20.

Aita roa ˈtu hoê aˈe mea e patoi ra i te mau Kerisetiano ia tamaa, ia inu e ia oaoa ma te au e te utuafare aore ra e te mau hoa i te tahi atu â mau taime

Koh. 3:12, 13: “Ite aˈera vau e aita ˈtu e maitai i taua mau mea ra, maori râ ia oaoa te taata e ia hamani maitai i te oraraa nei. O te reira ra, ua amu anaˈe te taata i te maa e ua inu i te pape, e ua rave oia i te maitai no ta ˈna ra ohipa, e mea ho-mai-hia mai ïa e te Atua.”

Hiˈo atoa Korinetia 1, 10:31.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono