Maria (te metua vahine o Iesu)
Auraa: Vahine haamaitai-rahi-hia i maitihia e te Atua no te fanau ia Iesu. Te faahiti-atoa-hia ra e pae Maria ê atu i roto i te Bibilia. E huaai taua Maria ra na te arii ra o Davida, no te opu o Iuda, e tamahine oia na Heli. To ˈna faahiti-matamua-raahia i roto i te mau Papai, e vahine i momoˈahia ia Iosepha, no te opu atoa o Iuda o ˈna e e huaai oia na Davida.
Eaha ta tatou e nehenehe e haapii no nia ia Maria i roto i te faatiaraa Bibilia?
(1) Te hoê haapiiraa no nia i te ineineraa i te faaroo i ta te Atua e parau maira na roto i ta ˈna mau afai parau, noa ˈtu e i te hiˈoraa matamua e huru ê tatou aore ra e manaˈo tatou e e ore roa e manuïa.—Luka 1:26-37.
(2) Te itoito no te ohipa ia au i ta tatou i ite no nia i te hinaaro o te Atua, ma te tiaturi taatoa ia ˈna. (Hiˈo Luka 1:38. Mai ta te Deuteronomi 22:23, 24 e faaite ra, e nehenehe te potii apî ati Iuda o tei hapu aita i faaipoipohia e faautua-ino-hia.)
(3) Te ineineraa te Atua i te faaohipa ia tatou noa ˈtu eaha to tatou tiaraa.—Faaau te Luka 2:22-24 e te Levitiko 12:1-8.
(4) Te haafaufaaraa i te mau mea i te pae varua. (Hiˈo Luka 2:41; Ohipa 1:14. Aita i titauhia i te mau vahine ati Iuda ia apee i ta ratou mau tane i te tere roa i Ierusalema no te oroa Pasa i te mau matahiti atoa; teie râ, ua haere o Maria.)
(5) Te faatura-rahi-raa i te viivii ore i te pae morare.—Luka 1:34.
(6) Te haapii-tamau-raa i te Parau a te Atua i te tamarii. (Ua itehia te reira na nia i te haerea o Iesu i te 12raa o to ˈna matahiti. Hiˈo Luka 2:42, 46-49.)
E paretenia iho â anei o Maria i to ˈna fanauraa ia Iesu?
Te haapii maira te Luka 1:26-31 e i “te hoê paretenia” mairihia i te iˈoa ra o Maria to te melahi ra o Gaberiela faaiteraa i teie parau apî: “E tô oe, e fanau ta oe tamaiti, e na oe e mairi i te iˈoa ia Iesu.” I muri iho, ia au i te irava 34, “ua parau atura Maria i taua melahi ra, Eaha ïa e tia ˈi aore hoi au i ite i te taata [“aita vau i taati e te hoê tane faaipoipo,” VB; “aita ta ˈu e taatiraa e te hoê tane,” MN]?” Te na ô atoa ra te Mataio 1:22-25 e: “Tia mau atura tei parauhia mai e te Fatu i te vaha o te peropheta i taua mau mea atoa nei, a na ô mai ai ra e, Inaha, e hapu te hoê paretenia, e e tamaiti ta ˈna e fanau, e e topahia oia ia Emanuela; oia hoi Te Atua i ǒ tatou nei, ia iritihia ra. E ara aˈera Iosepha, haapao atura i ta te melahi a te Fatu i parau mai ia ˈna ra, tii atura e aratai mai i tana vahine. Aita râ i rave atu e fanau noa maira ta ˈna tamaiti matahiapo ra, topa ˈtura oia i to ˈna iˈoa o Iesu.”
E nehenehe anei te reira e tiaturihia? E ere roa ˈtu i te mea fifi no te Atua Poiete, Na ˈna i hamani i te mau melo taatiraa o te taata, ia faahotu i te hoê huero ovahine i roto i te opu o Maria na roto i te mau ravea hau aˈe i te natura. Ma te faahiahia mau, ua tuu atu o Iehova i te puai ora e te mau huru o ta ˈna Tamaiti matahiapo i te raˈi ra i roto i te opu o Maria. Na te puai ohipa iho, aore ra varua moˈa o te Atua, i paruru i te tupuraa o te aiû i roto i te opu o Maria ia fanauhia mai oia ei taata tia roa.—Luka 1:35; Ioa. 17:5.
Ua vai paretenia noa anei o Maria?
Mat. 13:53-56: “E oti aˈera ia Iesu teie nei mau parabole, haere ê atura oia. E tae atura oia i to ˈna iho fenua mau, ua haapii atura oia i to reira i roto i to ratou sunago: ua parau ihora ratou ma te maere, No hea te paari e te ravea mana a teie nei taata? E ere anei teie te tamaiti a te tamuta ra? e ere anei o Maria to ˈna nei metua vahine? e ere anei o Iakobo, e o Iose, e o Simona, e o Iuda, to ˈna mau taeae [Heleni, a·del·phoiʹ]? E, e ere anei te parahi nei to ˈna atoa ra mau tuahine [Heleni, a·del·phaiʹ] i roto ia tatou nei?” (Eaha ta outou e nehenehe e faaoti i te taioraa i teie mau irava: E tamaiti fanau tahi anei o Iesu na Maria, aore ra ua fanau o ˈna vetahi atu â mau tamaroa e mau tamahine?)
No nia i te mau parau Heleni ra a·del·phoiʹ e a·del·phaiʹ faaohipahia i roto i te Mataio 13:55, 56, te farii ra te New Catholic Encyclopedia (1967, Buka IX, api 337) e, “no te feia hoê â tau e te taata papai evanelia tei paraparau i te reo Heleni, te auraa ïa e mau taeae e mau tuahine mau hoê â toto e ua taahia te reira e te feia taio Heleni. I te hopea o te senekele 4 (area matahiti 380), i roto i te hoê ohipa moehia i teie nei, ua mârô o Helvidius i nia i te reira no te faaite e ua fanau o Maria vetahi atu â mau tamarii eiaha ia Iesu anaˈe, no te horoa i te hiˈoraa i te mau metua vahine utuafare rarahi. Ua papai o Jérôme Peata, turaihia e te faaroo tumu o te Ekalesia i te vai-paretenia-raa o Maria, i te hoê parau patoiraa ia Helvidius (matahiti 383 T.T.), i roto ua vauvau o ˈna i te hoê faataaraa . . . e faaohipa-noa-hia râ e te feia ite Katolika.”
Mar. 3:31-35: “Ua haere maira tana metua vahine e tana mau taeae i reira ra, tia noa maira i rapae au, tono maira i te taata ia ˈna, e tii mai ia ˈna. Ua parau atura taua nahoa rahi i parahi i pihai iho ia ˈna ra, Inaha to metua vahine e to mau taeae, tei rapae au, i imi mai ia oe. Ua parau maira oia ia ratou, na ô maira, O vai to ˈu metua vahine e to ˈu mau taeae? Ua hiˈo ihora oia i te feia i parahi i pihai iho ia ˈna e ati noa ˈˈe, na ô aˈera, Inaha to ˈu metua vahine e to ˈu mau taeae. O tei haapao atoa i te hinaaro o te Atua ra, o to ˈu ïa taeae, o to ˈu ïa tuahine, o to ˈu hoi ïa metua vahine.” (Te ite-maitai-hia ra i ǒ nei te hoê taa-ê-raa papu i rotopu i to ˈna mau taeae i te pae tino e to ˈna mau taeae i te pae varua, ta ˈna mau pǐpǐ. Aita roa ˈtu e taata e parau ra e te faahitiraa i te metua vahine o Iesu, e mea taa ê ïa to ˈna auraa i tei parauhia. Mea tano anei ia turu i te manaˈo e e ere i te mau taeae i te pae tino o Iesu, o to ˈna râ paha mau tuaane fetii? Ia hinaaro te mau Evanelia e faataa eiaha i te mau taeae, i te mau fetii râ, e faaohipa ratou i te hoê parau Heleni ê atu [syg·ge·nonʹ], mai tei itehia i roto i te Luka 21:16.)
O Maria anei te metua vahine o te Atua?
I to ˈna faaiteraa ia Maria e e fanau semeio oia, aita te melahi i parau e ta ˈna tamaiti o te Atua ïa. Ua parau o ˈna e: “E inaha, e tô oe, e fanau ta oe tamaiti, e na oe e mairi i te iˈoa ia Iesu. E rahi oia, e e parauhia i te Tamaiti na te Teitei . . . E parauhia ˈi hoi tena na tamaiti moˈa, o te Tamaiti na te Atua.”—Luka 1:31-35.
Heb. 2:14, 17: “E teie nei, no te mea e tino to te tamarii ra, ua rave atoa hoi oia iho [Iesu] i te reira . . . I tia ˈi ia ˈna ia faarirohia mai tana mau taeae te huru i te mau mea atoa ra.” (E riro anei o ˈna “mai tana mau taeae te huru i te mau mea atoa ra” mai te peu e e taata Atua oia?)
Teie ta te New Catholic Encyclopedia e faataa ra: “Ia riro mau o Maria ei metua vahine no te Atua, e tia ia taaihia teie na huru tupuraa e piti: ia riro mau o ˈna ei metua vahine no Iesu e ia riro mau o Iesu ei Atua.” (1967, Buka X, api 21) Te parau maitai ra te Bibilia e o Maria te metua vahine o Iesu, o Iesu anei râ te Atua? I te senekele 4, e mea maoro i muri iho i te otiraa te Bibilia i te papaihia, to te Ekalesia haamauraa i te haapiiraa o te Toru Tahi. (New Catholic Encyclopedia, 1967, Buka XIV, api 295; hiˈo i te api 396, i te tumu parau “Toru Tahi.”) I tera tau, i roto i te Irava faaroo a Nicée, ua faahiti te Ekalesia i te parau ra “Atua mau” no Iesu. I muri iho, i te Apooraa no Ephesia, i te matahiti 431 T.T., ua faaite oia ia Maria ei The·o·toʹkos, oia hoi te auraa “O tei fanau i te Atua” aore ra “Metua vahine o te Atua.” Teie nei râ, aita roa ˈtu e itehia ra teie parau e te manaˈo ta ˈna e faahiti ra i roto i te hoê noa ˈˈe huriraa o te Bibilia. (Hiˈo i te mau api 189-193, i te tumu parau “Iesu Mesia.”)
Ua paruruhia anei o Maria iho i te hara matamua, mai ta te tiaturiraa i te Tôraa Imakulata e turu ra?
No nia i te tumu o teie tiaturiraa, teie ta te New Catholic Encyclopedia (1967, Buka VII, mau api 378-381) e faˈi ra: “Aita te Papai e haapii papu ra i te Tôraa Imakulata. . . . Ua faariro te mau Orometua matamua o te Ekalesia ia Maria ei vahine moˈa, eiaha râ ei vahine hara ore. . . . Eita roa ˈtu e nehenehe e haamau papu i te taime a riro ai teie tiaturiraa ei irava faaroo, e au ra râ e ua fariihia oia e te taatoaraa i te senekele 8 aore ra i te senekele 9. . . . [I te matahiti 1854, ua faataa te pâpa Pie IX i te haapiiraa] ‘oia hoi, i te taime matamua o to ˈna tôraa, ua paruruhia te Paretenia Moˈa ra o Maria i te viivii atoa o te hara matamua.’” Ua haapapu te Apooraa Vaticana II (1962-1965) i teie tiaturiraa.—Les Actes du Concile Vatican II (Paris, 1967), api 97.
Te parau ra te Bibilia iho e: “E teie nei, no te taata hoê ra” o Adamu “i ô mai ai te [hara] i te ao nei, e no te [hara] hoi te pohe; e ua taea-atoa-hia te taata atoa e te pohe i te mea ua hara paatoa.” (Roma 5:12; MN) Tei roto atoa anei o Maria? Te faatia ra te Bibilia e ia au i te mau titauraa a te Ture a Mose, e 40 mahana i muri iho i te mahana fanauraa o Iesu ua pûpû o Maria i te hiero o Ierusalema i te hoê ô no te hara ia tamâhia oia i to ˈna viivii. Ua naea-atoa-hia ïa o ˈna i te hara e te huru tia ore no ǒ mai ia Adamu ra.—Luka 2:22-24; Lev. 12:1-8.
Ua haere anei o Maria i nia i te raˈi e to ˈna tino iˈo?
Ma te tatara i te faaiteraa a te pâpa Pie XII i to ˈna faariroraa i teie haapiiraa, i te matahiti 1950, mai te hoê irava faaroo Katolika, te parau ra te New Catholic Encyclopedia (1967, Buka I, api 972) e: “Aita i faahiti-roa-hia te Afai-tino-raahia o Maria Peata i roto i te Bibilia; teie nei râ, te onoono nei te pâpa i roto i te irava ture e ua riro te mau Papai ei niu no teie parau mau.”
Te parau ra hoi te Bibilia e: “E ore te tino iˈo nei e te toto e parahi i te basileia o te Atua; e ore hoi te mea tahuti noa ra e parahi i te vahi tahuti ore.” (Kor. 1, 15:50) Ua parau Iesu e “e Varua te Atua.” Mai to ˈna tia-faahou-raa, e varua atoa o Iesu, ei “[v]arua ora.” E mau varua atoa te mau melahi. (Ioa. 4:24; Kor. 1, 15:45; Heb. 1:13, 14) I nia i teihea niu Bibilia e nehenehe ai tatou e parau e tei te raˈi te hoê taata i roto i te hoê tino o te titau ra i te mau mea materia o te fenua nei no te ora? (Hiˈo i te mau api 383-385, i te tumu parau “Tia-faahou-raa.”)
Mea tano anei ia pure ia Maria ei arai no tatou?
Ua parau o Iesu Mesia e: “E na ô outou ia pure: E to matou Metua i te ao ra . . . ” Ua parau atoa oia e: “O vau te eˈa, e te parau mau, e te ora, aore roa e taata e tae i te Metua ra, maori râ ei ia ˈu. O ta outou i ani ma to ˈu ra iˈoa, na ˈu ïa e rave.”—Mat. 6:9; Ioa. 14:6, 14.
E fariihia anei te mau pure i te Metua ra na roto ia Iesu Mesia e te hoê â huru maitai rahi e te aroha ahiri e e faataehia ˈtu na roto i te hoê tei ora mai te vahine ra te huru? No nia i te Metua, te faaite ra te Bibilia e: “Mai te aroha o te metua i ta ˈna ra mau tamarii, o to Iehova ïa aroha i te feia i mǎtaˈu ia ˈna ra. Ua ite hoi oia i to tatou huru; te manaˈo ra oia e, e repo tatou nei.” E “Atua aroha noa, e te hamani maitai rahi, e te faaoromai rahi, e te maitai rahi, e te parau mau.” (Sal. 103:13, 14; Exo. 34:6) E no nia i te Mesia, ua papaihia e: “E ere hoi to tatou i te tahuˈa rahi e ore e tia ia aroha mai ia tatou i to tatou mau paruparu nei; i ati atoa hoi oia i te mau mea atoa mai ia tatou atoa nei, aita roa râ e hara. E teie nei, e faafatata noa ˈtu tatou i te terono o te aroha mau ra, ia arohahia mai tatou nei, e ia noaa te maitai ei turu mai ia tatou i te tau e au ai ra.”—Heb. 4:15, 16.
E tuea anei te haamoriraa i te mau hohoˈa o Maria e te Kerisetianoraa o te Bibilia?
Ua faaitoito maite te Apooraa Vaticana II (1962-1965) i teie peu. “Te faaara nei te Apooraa moˈa . . . i te mau tamaiti atoa o te Ekalesia ia faaohipa ma te maitai i te haamoriraa faaroo iho â râ, i te Paretenia Moˈa. Ia haafaufaa rahi i te mau peu e te mau raveraa paieti no ˈna ra tei faauehia i te roaraa o te mau senekele na te Upoo faatere o te Ekalesia, e ia haapao i te pae faaroo i te mea i haamauhia i mutaa ihora no nia i te haamoriraa i te mau hohoˈa o te Mesia, o te Paretenia Moˈa e te mau peata.”—Les Actes du Concile Vatican II, api 102.
Hiˈo i te pahonoraa a te Bibilia no teie uiraa i te tumu parau “Hohoˈa,” mau api 160-165.
Ua faatura-taa-ê-hia anei o Maria i roto i te amuiraa Kerisetiano o te senekele matamua?
Aita te aposetolo Petero e faahiti noa ˈˈe ra ia Maria i roto i ta ˈna mau papai faauruahia. Aita te aposetolo Paulo i faahiti i to ˈna iˈoa i roto i ta ˈna mau rata, na roto noa râ i te parau “te vahine.”—Gal. 4:4.
Mea nafea to Iesu iho faariroraa i to ˈna metua vahine?
Ioa. 2:3, 4: “E pau aˈera te uaina [i te hoê tamaaraa faaipoiporaa i Kana], ua parau maira te metua vahine o Iesu ia ˈna iho, Aita a ratou uaina. Ua parau atura Iesu ia ˈna, Eaha ta oe ia ˈu nei, e teie nei vahine [“Eaha te mea e vai i rotopu ia ˈu e o oe, vahine,” Da]? aore â i tae i to ˈu ra hora.” (A vai tamarii noa ˈi o Iesu, ua auraro o ˈna i to ˈna metua vahine e to ˈna metua tane faaamu. I teie nei râ e taata paari oia, aita oia i farii ma te mǎrû e te papu râ i te mau faaueraa a Maria. Ua farii o Maria ma te haehaa i te faatitiaifaroraa.)
Luka 11:27, 28: “E tei te parauraa ˈtu oia [Iesu] i taua mau parau nei, ua pii noa maira te hoê vahine i rotopu i taua feia rahi ra, na ô maira, Ua maitai te opu i hopoi ia oe, e te û ta oe i ote ra. Ua parau atura râ oia, O tei faaroo â e ua haapao i te parau a te Atua, o ratou tei maitai.” (Papu maitai, ua riro hoi te reira ei taime tano mau no Iesu ia horoa i te hoê tura taa ê i to ˈna metua vahine, ahiri e e mea tano. Aita râ o ˈna i na reira.)
Eaha te haamataraa o te aamu o te haamoriraa ia Maria?
Ua faaite te perepitero Katolika ra o Andrew Greeley e: “Maria, o te hoê ïa o te mau taipe faaroo puai roa ˈˈe i roto i te aamu o te pae Tooa o te râ. . . . Te taai ra te taipe a Maria i te Kerisetianoraa e te mau haapaoraa tahito o te mau metua vahine ruahine.”—The Making of the Popes 1978 (Hau Amui, 1979), api 227.
I teihea oire te farii-tumu-raahia te tiaturiraa e o Maria te metua vahine o te Atua? “Ua haaputuputu te Apooraa no Ephesia i roto i te fare pure o te Théotokos i te matahiti 431. I reira hoi, i roto i te oire tuiroo mau no te faahanahanaraa paieti ta ˈna i pûpû ia Artémis (Diana no to Roma), te hohoˈa o teie ruahine i te toparaa mai te raˈi mai, i roto i te mau patu o te hiero rahi pûpûhia mai te matahiti 330 H.T.T. i te Magna Mater e tei roto, ia au i te tutuu, te nohoraa tamau o Maria, e mea fifi ia ore te tiaraa iˈoa ‘metua vahine o te Atua’ ia faaauhia ia ˈna.”—The Cult of the Mother-Goddess (New York, 1959) a E. O. James, api 207.
Ia parau mai te hoê taata e:
‘Te tiaturi ra anei outou i te Paretenia Maria?’
E nehenehe oe e pahono e: ‘Te haamau maitai nei te mau Papai Moˈa e e paretenia te metua vahine o Iesu Mesia, e o ta matou ïa e tiaturi ra. O te Atua te Metua o Iesu. O te Tamaiti a te Atua iho â te tamarii i fanauhia, ia au i ta te melahi i faataa ia Maria. (Luka 1:35)’ E nehenehe oe e parau i muri iho e: ‘Ua uiui aˈenei anei oe no te aha e mea faufaa roa ia fanauhia mai o Iesu mai te reira? . . . O te ravea hoê roa teie no te pûpû i te hoê hoo aifaito o te faaora ia tatou i te hara e te pohe.—Tim. 1, 2:5, 6; peneiaˈe atoa Ioane 3:16.’
Aore ra e nehenehe oe e parau e: ‘E, te tiaturi nei matou i te mau mea atoa ta te mau Papai Moˈa e parau ra no nia ia ˈna; te faataa papu ra ratou e e paretenia oia i to ˈna fanauraa ia Iesu. Mea putapû mau vetahi atu mau mea ta te Bibilia e haapii atoa ra no nia ia Maria e te mau haapiiraa ta tatou e nehenehe e huti mai i to ˈna haerea. (A faaohipa i te mau manaˈo i te mau api 220, 221.)’
‘Aita outou e tiaturi ra i te Paretenia Maria’
E nehenehe oe e pahono e: ‘Ua ite au e aita vetahi mau taata e tiaturi nei e na te hoê paretenia i fanau mai i te Tamaiti a te Atua. Te tiaturi mau nei matou i te reira. (A hohora i te hoê o ta tatou mau buka i te pene e tuatapapa ra i teie uiraa e taio i te tahi mau vahi i te taata e aparau ra ia oe.)’ E nehenehe oe e parau i muri iho e: ‘E titau anei râ tatou i te tahi atu mea no te fanaˈo i te faaoraraa? . . . A hiˈo na i ta Iesu i parau i roto i te hoê pure i to ˈna ra Metua. (Ioa. 17:3)’