Faaitoitoraa
Auraa: Te mea e horoa faahou i te itoito e te tiaturiraa. Te titau nei te taata atoa i te faaitoitoraa. No te faaitoito i te hoê taata, e tia paha ia horoa roa ˈtu tatou i te tauturu aore ra ia parau atu e mea au roa na tatou ia ˈna. E mea pinepine, e titauhia ia faaite atu nafea oia ia faaruru i te hoê tupuraa fifi aore ra ia faataa ˈtu i te mau tumu e tiaturi ai oia i te hoê oraraa maitai roa no a muri aˈe. Te horoa maira te Bibilia i te niu maitai roa ˈˈe no te reira; maoti te mau irava e faahitihia ra i muri nei, e nehenehe e tauturu atu i te mau taata o te farerei nei i te mau fifi huru rau. I te tahi mau taime, e navai noa ia faaite i te aroha i te hoê taata ia maitai roa mai oia.—Roma 12:15.
No te feia o te roohia ra i te MAˈI
Apo. 21:4, 5: “E na te Atua e horoi i to ratou roimata atoa; e e ore roa te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui, e ore atoa ïa, no te mea ua mou te mau mea tahito ra. E ua parau maira tei parahi i nia iho i te terono ra, Inaha, te faaapî nei au i te mau mea atoa nei. E ua parau maira oia ia ˈu, A papai, e parau mau hoi teie nei mau parau, e te haavare ore.”
Mat. 9:35; MN: “Haere atura Iesu na roto i te mau oire e te mau oire rii atoa, i te haapiiraa . . . e te [pororaa] i te parau maitai o te [basileia], e te faaoraraa i te mau maˈi e te mau pohe atoa o te taata.” (Na roto i te faatupuraa i te mau faaoraraa a poro noa ˈi i te Basileia, ua horoa mai o Iesu i te hoê hiˈoraa faahiahia o ta ˈna e rave no te huitaata i roto i ta ˈna Faatereraa Tausani Matahiti.)
Kor. 2, 4:13, 16: “Ua faaroo atoa matou . . . I ore ai matou i taiâ ˈi; pohe noâ hoi te taata i rapaˈe au nei [to tatou nei tino], te faahouhia nei te taata i roto [aore ra te fanaˈo nei i te mau puai apî] i tera mahana, i tera mahana.” (Peneiaˈe te paruparu ra tatou i te pae tino. Ia tamau noa râ tatou i te faaamu ia tatou i te mau parau tǎpǔ faufaa a te Atua, e faaapîhia tatou i te pae varua.)
Hiˈo atoa Luka 7:20-23.
No te feia ua moe tei herehia i roto i te POHE
Isa. 25:8, 9: “E na ˈna e haamou roa i te pohe e a muri noa ˈtu; e na te Fatu ra, na Iehova, e horoi i te roimata i te mau mata atoa ra . . . Ia tae i taua mahana ra e parau ai ratou, Inaha, teie to tatou Atua; ua tiai tatou ia ˈna, e ua faaora oia ia tatou: o Iehova teie; ta tatou i tiai na; e oaoa tatou ma te ouˈauˈa i te ora na ˈna.”
Ioa. 5:28, 29: “Eiaha e maere i te reira; te fatata mai nei hoi te hora e faaroo ai te feia atoa i roto i te apoo ra i tana reo, e e haere mai i rapae; e te feia i mau na i te parau maitai ra, e tia mai ïa e rave i te ora; e te feia hoi i mau na i te parau ino ra, e tia mai ïa e rave i te pohe.”
Ioa. 11:25-27: “Ua parau maira Iesu ia ˈna, Tei ia ˈu te tia-faahou-raa e te ora, o te faaroo mai ia ˈu ra, pohe noâ oia e ora â ïa. E te taata ora atoa nei e faaroo ia ˈu ra, e ore roa ˈtu ïa e pohe. Ua faaroo oe i te reira?”
Sal. 146:5, 9: “E ao to ˈna . . . tei to ˈna Atua, tei ia Iehova to ˈna tiaturiraa! . . . Te tauturu nei oia i te otare e te vahine ivi ra.” (I teie nei â mahana, te faaite nei te Atua i te aroha i te feia e oto ra i te poheraa o te hoê fetii.)
Hiˈo atoa Luka 7:11-16; 8:49-56.
No te feia o te faaruru nei i te HAMANI-INO-RAA no te mea te rave nei ratou i te hinaaro o te Atua
Sal. 27:10: “Faarue noâ tau metua tane e tau metua vahine ia ˈu, ei reira Iehova e rave mai ai ia ˈu.”
Pet. 1, 4:16: “Ei pohe Kerisetiano to ˈna ra, eiaha oia e haama; e haamaitai râ oia i te Atua i te reira.”
Mas. 27:11: “E tau tamaiti, ia paari hoi oe, ia oaoa tau aau, ia tia ia ˈu ia patoi atu i tei faaino mai ia ˈu nei.” (Na roto i to tatou haapao maitai, te faahapa nei tatou i te pariraa haavare a Satani oia hoi eita te hoê e tamau noa i te tavini i te Atua ia faaruru oia i te mau tamataraa iino roa.)
Mat. 5:10-12: “E ao to tei hamani-ino-hia i te parau-tia ra; no ratou hoi te basileia ra o te ao. E ao to outou ia faaino mai, e ia hamani ino mai, e ia pari haavare noa mai te taata ia outou i te mau ino atoa nei, no ˈu. A oaoa, e ia ouˈauˈa noa i te oaoa; e utua rahi hoi ta outou i te ao ra: i na reira hoi ratou i te hamani ino i te mau peropheta ra, o mua ïa ia outou.”
Ohi. 5:41, 42: “Haere atura [te mau aposetolo] mai te aro atu o te sunederi ra ma te oaoa, i te mea no to ˈna iˈoa i manaˈohia ˈi ratou e au ia ratou taua hamani ino ra. E aore e mahana tuua ia ratou i te aˈo, e te haapii atu i te taata, e o Iesu â te Mesia, i roto i te hiero, e i tera fare, i tera fare.”
Phil. 1:27-29: “Ia au râ ta outou parau i te evanelia o te Mesia . . . e eiaha roa e mǎtaˈu i to outou mau enemi, e tapao vai noa ïa te reira no to ratou pohe; area outou, e tapao ïa no te ora, no ǒ mai i te Atua ra. E mea horoahia mai ia outou ia Iesu Mesia nei, to outou pohe ia ˈna, eiaha te faaroo anaˈe ra.”
No te feia o te faataiâ ra i mua i te PARAU-TIA ORE
Sal. 37:10, 11: “No parahirahi aˈe te paieti ore, e aita ra; oia â ïa, e hiˈo â oe i to ˈna vahi, e aita nei. Area te feia mǎrû ra, e parahi ïa i te fenua, e oaoa ratou i te rahi o te hau ra.”
Isa. 9:6, 7: “Ua fanau mai hoi te hoê tǎmǎ na tatou, ua horoahia mai te hoê tamaiti na tatou; ei nia i to ˈna ra tapono te hau vai ai: e mairihia to ˈna iˈoa, ia Hau ê, e Aˈo, te Atua puai, te Metua no te ui a muri atu, te Arii no te hau. E te tupuraa o to ˈna mana i te rahi e to ˈna hau, aore ïa e hopea; e mana hoi oia i nia i te terono o Davida, e i nia i to ˈna ra basileia ei haamau e ei faaitoito i te reira, ma te parau au e te parau-tia i teie nei e a muri noa ˈtu: na te itoito o Iehova sabaota teie e rave.”
Dan. 2:44: “Ia tae i te anotau o taua mau arii ra, e faatupu ai te Atua o te raˈi ra i te hoê basileia, o te ore roa ïa e mou, e ore roa hoi e riro ia vetahi ê; e hope roa hoi taua mau basileia ra i te parari e e pau, e vai tera e a muri noa ˈtu.”
Hiˈo atoa Isaia 32:1, 2; Petero 2, 3:13.
No te feia o te roohia ra i te mau FIFI I TE PAE FAANAVAIRAA
Isa. 65:21, 22; MN: “E patu ratou i te fare, e na ratou iho e parahi; e na ratou e tanu i te ô vine, a amu ai i te maa i reira. E ore ratou e patu, e na vetahi ê e parahi; e ore ratou e tanu, e na vetahi ê e amu . . . [E faaohipa hua] to ˈu ra feia i maitihia i to te mau mea ta ratou i hamani.”
Sal. 72:8, 16: “E riro oia ei arii [Mesia] mai te tahi miti e tae noa ˈtu i te tahi miti, e mai te pape ra e tae noa ˈtu i te hopea o te fenua. E riro hoi e maa sitona tei te fenua i nia i te tupuai o te mau mouˈa ra.”
Mat. 6:33: “E mata na râ outou i te imi i te basileia o te Atua, e te parau-tia na ˈna; e amui-atoa-hia mai taua mau mea ra [te mau mea titauhia o te oraraa] ia outou.”
Roma 8:35, 38, 39: “Na te aha e faataa ê ia tatou i te aroha o te Mesia ra? na te maˈi anei, e na te ahoaho, e na te hamani ino, e na te poia, e na te veve, e na te ati, e na te ˈoˈe anei? Ua ite mau hoi au e, e ore te pohe, e ore hoi te ora, e ore te mau melahi, e ore hoi te hui arii, e ore te mau mea mana, e ore te mau mea e vai nei, e ore hoi te mau mea e tupu a muri atu, e ore te teitei, e ore hoi te haehaa, e e ore atoa te mau mea i hamanihia nei, e tia ia faataa ê ia tatou i te aroha o te Atua, i roto i to tatou Fatu ia Iesu Mesia ra.”
Hiˈo atoa Hebera 13:5, 6.
No te feia o tei paruparu no to ratou mau HURU TIA ORE
Sal. 34:18: “Te fatata nei Iehova i te feia aau paruparu ra; e te faaora nei oia i te taata aau taiâ.”
Sal. 103:13, 14: “Mai te aroha o te metua i ta ˈna ra mau tamarii, o to Iehova ïa aroha i te feia i mǎtaˈu ia ˈna ra. Ua ite hoi oia i to tatou huru; te manaˈo ra oia e, e repo tatou nei.”
Neh. 9:17: “E Atua oe e faaore mai â i te hara, e te aroha noa, e te faaherehere mai, e ore roa e riri vave, e te hamani maitai rahi.”
Pet. 2, 3:9, 15: “Aore te Fatu [Iehova] i faaroaroa i ta ˈna i parau maira, mai ta te tahi pae i parau ra e, e faaroaroa; e faaoromai rahi râ to ˈna ia tatou, aita roa i hinaaro e ia pohe atu te hoê, ia noaa paatoa râ te tatarahapa. E e parau outou i te faaoromai rahi o to tatou Fatu ra e o te ora ïa.”