Faanahonahoraa
Auraa: Taatiraa aore ra totaiete taata o te tahoê i ta ratou mau tutavaraa no te rave i te hoê ohipa aore ra te hoê opuaraa taa ê. Ua tahoêhia te mau melo o te hoê faanahonahoraa e te tahi mau faanahoraa e mau ture aore ra mau titauraa. Te faaô nei te feia i pûpû ia ratou na te Atua e tei bapetizo ia ratou ei mau Ite no Iehova i roto i te faanahonahoraa a te Atua no te mea na ratou iho i maiti i te reira, eiaha râ no to ratou fanauraahia aore ra te tahi atu hopoia. Ua anaanatae ratou i taua faanahonahoraa ra i nia i te fenua no te mea ua haafaufaa ratou i ta ˈna mau haapiiraa e mau ohipa, e ua hinaaro ratou e apiti atu i roto i te ohipa ta ˈna e rave ra.
E faanahonahoraa mau anei ta Iehova i nia i te fenua?
No te pahono i teie uiraa, a tuatapapa na i te mau mea i muri nei:
Ua faanahohia anei te mau melahi, aore ra te mau mea ora o te raˈi i poietehia e te Atua?
Dan. 7:9, 10: “Te hiˈo ra vau, e haamauhia ihora te mau terono e ua parahi maira To te mau mahana tahito ra, o tei au to ˈna ahu i te hiona i te teatea, e te rouru o tana upoo, mai te huruhuru mamoe maitai ra ïa: e auahi ura to ˈna terono, e to ˈna pereoo e auahi ama ïa. Puroro noa maira te auahi tarapape mai mua mai ia ˈna: e ua tausani hoi te tausaniraa i te taviniraa ia ˈna ra, e ua ahuru hoi te tausaniraa i te manotini i te tiaraa i mua i tana aro: parahi ihora te haavaraa, e ua heheuhia te mau buka.”
Sal. 103:20, 21; MN: “E haamaitai ia Iehova, e to ˈna ra mau melahi e, o tei hau i te puai, e ua haapao i ta ˈna faaueraa, i te faarooraa i tana reo ia parau. E haamaitai ia Iehova, outou atoa, o to ˈna ra mau [nuu]; o to ˈna ra mau tavini, tei rave i to ˈna ra hinaaro.” (Te hoê “nuu,” o te hoê ïa pǔpǔ faanahohia.)
Mea nafea Iehova i te faataeraa i te mau faaueraa i ta ˈna mau tavini i nia i te fenua i mutaa ihora?
A iti noa ˈi te numera o ta ˈna mau tavini, ua faatae o Iehova i ta ˈna mau faaueraa i te mau patereareha, mai ia Noa e ia Aberahama, e na ratou ïa e afai i te parau i to ratou utuafare. (Gen. 7:1, 7; 12:1-5) I muri aˈe, i to ˈna faaoraraa i te mau ati Iseraela mai Aiphiti mai, ua horoa o Iehova i te tahi mau aratairaa na roto i te arai o Mose. (Exo. 3:10) I nia i te mouˈa Sinai, ua faanaho oia ia ratou ei nunaa e ua horoa i te mau ture e te mau faaueraa no te faatere i ta ratou haamoriraa e to ratou mau taairaa te tahi e te tahi. (Exo. 24:12) Ua haamau oia i te hoê autahuˈaraa no te aratai i te haamoriraa e no te haapii atu i te nunaa i ta ˈna mau ture; hau atu â, i te taime atoa i titauhia ˈi, ua tono oia i te mau peropheta no te horoa ia Iseraela i te mau poroi aˈoraa e faaararaa. (Deut. 33:8, 10; Ier. 7:24, 25) No reira, noa ˈtu e ua faaroo oia i te mau pure a ta ˈna mau tavini taitahi, ua horoa o Iehova i ta ˈna mau faaueraa i to ˈna nunaa na roto i te hoê faanahonahoraa.
I te taime a haamata ˈi te Atua i te tahoê i ta ˈna mau tavini mau ia ˈna ra na roto ia Iesu Mesia, ua tono oia ia ˈna i nia i te fenua ia ohipa ei afai parau Na ˈna. (Heb. 1:1, 2) I muri iho ua haamau oia i te amuiraa Kerisetiano ma te ninii i to ˈna varua moˈa i nia i ta ˈna mau pǐpǐ i te Penetekose o te matahiti 33 T.T. I muri aˈe i to Iesu hoˈiraa ˈtu i nia i te raˈi, ua riro teie amuiraa ei mauhaa faaohipahia e Iehova no te haapii i te taatoaraa o te mau Kerisetiano e no te tahoê i ta ratou mau tutavaraa. Na te mau tiaau i aratai i te amuiraa taitahi, e na te hoê tino aratai i faaoti e i faanaho i te ohipa. Papu maitai, ua haamau o Iehova i te hoê faanahonahoraa o te mau Kerisetiano mau i nia i te fenua.—Ohi. 14:23; 16:4, 5; Gal. 2:7-10.
Te faaite ra anei te poieteraa materia a Iehova e e Atua faanaho oia?
Isa. 40:26: “A nânâ na i to outou mata i nia; a hiˈo ai i tei hamani i te reira, te aratai ra oia i tana mau nuu ra i rapae ma te taiohia; e ua mairi-anaˈe-hia to ratou mau iˈoa e ana: no to ˈna ra puai rahi e te mana rahi ra, i ore ai te hoê i toe ai i te haere mai.” (Ua haaputuhia te mau fetia ei mau haapueraa fetia e te tere nei ratou ia au i te tahi e te tahi, e e mau huru taa ê to ratou taitahi. Te ohu nei te mau palaneta ma te tano maitai i nia i to ratou iho eˈa. I roto i te huˈa iti atomi taitahi o te mau taoˈa atoa, te ohu atoa ra te mau taoˈa haihai uira i nia i te mau eˈa. No te mea te pee nei te faanahoraa o te taoˈa i te hoê tabula numeraraa feruri-maitai-hia e ua nehenehe roa te mau aivanaa e faaite atea i te itearaa i te tahi mau taoˈa hou a ite-mau-hia ˈi te reira. Te haapapu mau ra te reira e ua faanaho-maitai-hia te ao nui.)
Ia au i te Bibilia, e tia anei i te mau Kerisetiano mau ia riro ei nunaa faanahohia?
Mat. 24:14; 28:19, 20: “E parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa: o te hopea ihora ïa i reira ra.” “E teie nei, e haere outou e faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ, a bapetizo atu ai ia ratou . . . ma te haapii atu ia ratou.” (Nafea teie ohipa e manuïa ˈi mai te peu e aita e faanahonahoraa? I to Iesu horoaraa i teie hopoia i ta ˈna mau pǐpǐ matamua, aita oia i faaue ia ratou e haere i te vahi ta ratou e hinaaro e e faaite i to ratou faaroo ia au i to ratou hinaaro; aita, ua faaineine oia ia ratou, ua horoa i te mau faaueraa e ua tono ia ratou ma te nahonaho maitai. Hiˈo Luka 8:1; 9:1-6; 10:1-16.)
Heb. 10:24, 25: “E haapao maite â tatou te tahi i te tahi, a faaaraara ˈtu ai ia rahi te aroha, o te rave i te mau ohipa maitatai ra: eiaha hoi e faarue i to tatou haaputuputuraa, mai ta te tahi pae ra peu, e faaitoito râ; e ia rahi atu â te faaitoito, no te mea te hiˈo na outou i taua mahana ra i te fatataraa mai.” (Ihea roa râ e arataihia ˈi te feia e anaanatae ra i te parau mau, ia auraro ratou i teie faaueraa ahiri e aita e faanahonahoraa Kerisetiano o te faatupu tamau i te mau putuputuraa?)
Kor. 1, 14:33, 40; MN: “E ere hoi te Atua i te tumu no te anoi noa, no te hau râ . . . E rave râ i te mau mea atoa ra ma te tia e ma te [nahonaho].” (Te faahiti ra te aposetolo Paulo i ǒ nei i te tere-maitai-raa o te mau putuputuraa a te amuiraa. No te pee atu i teie aˈoraa faauruahia a te Atua, e tia i te mau Kerisetiano ia faatura i te tahi huru faanahonahoraa.)
Pet. 1, 2:9, 17: “E ui maitihia râ outou, e autahuˈa arii, e nunaa moˈa, e feia hoohia; ia faaite hua outou i to ˈna maitai, tei parau ia outou i to roto i te pouri, ia tae i to ˈna ra maramarama umerehia. . . . E aroha ˈtu i te hui taeae.” (Te hoê pǔpǔ taata o te tahoê nei i ta ratou mau tutavaraa no te faatupu i te hoê ohipa taa ê, e faanahonahoraa ïa te reira.)
Aita anei te mau tavini haapao maitai a te Atua i purara noa i roto i te mau Ekalesia e rave rau a te Amuiraa faaroo Kerisetiano?
Kor. 2, 6:15-18: “E eaha to te taata faaroo ra faufaa i te taata faaroo ore? . . . E teie nei, te na ô maira Iehova, E haere mai outou i rapaˈe au mai roto mai ia ratou ra, ia taa ê outou, e eiaha e rave noa ˈtu i te mea viivii ra; e na ˈu e farii atu ia outou, e ei metua vau no outou, e ei tamarii tamaroa outou na ˈu e ei tamarii tamahine, te parau maira Iehova tei tia ia ˈna te mau mea atoa ra.” (E nehenehe anei e parau e te tavini ra tatou i te Atua ma te taiva ore a tamau noa ˈi tatou i te haamori ia ˈna e te tahi mau taata o te faaite ra, ia au i to ratou huru oraraa, e e feia ratou aita e faaroo? Hiˈo i te tumu parau “Babulonia Rahi.”)
Kor. 1, 1:10: “E teie nei, e au mau taeae, te aˈo atu nei au ia outou i te iˈoa o to tatou Fatu ra o Iesu Mesia, e ei parau hoê ta outou atoa na, e eiaha ia amahamaha i roto ia outou: ia ati maite râ outou ma te aau hoê e te manaˈo hoê.” (Aita teie huru tahoêraa e itehia ra i roto i te mau ekalesia e rave rau a te Amuiraa faaroo Kerisetiano.)
Ioa. 10:16: “E mamoe ê atu â ta ˈu, e ere i to teie nei aua, e aratai atoa mai au ia ratou e tia ˈi, e faaroo mai hoi ratou i to ˈu reo, ia hoê aˈe nǎnǎ, e hoê hoi tiai.” (I te mea e e tia ia Iesu ia haaputuputu i taua mau taata ra ei “hoê aˈe nǎnǎ,” e ere anei i te mea papu e eita ratou e haapurarahia i roto i te mau haapaoraa a te Amuiraa faaroo Kerisetiano?)
I teie nei mahana, nafea tatou e ite ai i te faanahonahoraa ite-mata-hia a Iehova?
(1) Te faahanahana mau ra oia ia Iehova, ma te faariro ia ˈna mai te Atua mau hoê ra, e te haamaitai ra oia i to ˈna iˈoa.—Mat. 4:10; Ioa. 17:3.
(2) Te farii papu ra oia e e tuhaa faufaa ta Iesu Mesia i roto i te opuaraa a te Atua oia hoi te faatiaraa i te mana arii o to ˈna Metua e o o ˈna te Mauhaa matamua o te ora, te upoo o te amuiraa Kerisetiano e te Arii o te Basileia Mesia.—Apo. 19:11-13; 12:10; Ohi. 5:31; Eph. 1:22, 23.
(3) Te pee maite nei oia i te Parau faauruahia a te Atua, ma te niu i ta ˈna mau haapiiraa e ta ˈna mau ture atoa no nia i te haerea i nia i te Bibilia.—Tim. 2, 3:16, 17.
(4) Te faataa ê nei oia ia ˈna i teie nei ao.—Iak. 1:27; 4:4.
(5) Te ara nei oia e ia tapea to ˈna mau melo i te hoê morare teitei e te viivii ore, ma te ite e mea moˈa o Iehova.—Pet. 1, 1:15, 16; Kor. 1, 5:9-13.
(6) Te rohi nei oia no te ohipa ta te Bibilia i tohu no to tatou nei tau, oia hoi te pororaa i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua ia ite te mau fenua atoa.—Mat. 24:14.
(7) Noa ˈtu e mea tia ore ratou, te atuatu nei e te faatupu nei to ˈna mau melo i te mau hotu o te varua o te Atua: te here, te oaoa, te hau, te faaoromai, te mǎrû, te maitai, te faaroo, te mamahu, te hitahita ore. No te mea te na reira mau ra ratou, te itehia ra to ratou taa-ê-raa e teie nei ao.—Gal. 5:22, 23; Ioa. 13:35.
Nafea tatou e faaite ai e te faatura ra tatou i te faanahonahoraa a Iehova?
Kor. 1, 10:31: “E rave ïa ma te haamaitai i te Atua.”
Heb. 13:17; MN: “E faaroo i to outou mau aratai, e auraro atu outou; te faaitoito ra hoi ratou i to outou mau [nephe], e faaitehia hoi ta ratou parau.”
Iak. 1:22: “Ei feia rave hoi outou i te parau nei, eiaha ei feia faaroo noa.”
Tito 2:11, 12: “O te aroha mau o te Atua e ora ˈi te taata atoa ra, ua itea mai nei ïa, i te faaiteraa mai ia tatou e, e haapae tatou i te paieti ore, e te hinaaro i teie nei ao, e ia parahi tatou ma te haapao maitai, e te parau-tia, e te paieti, i teie nei ao.”
Pet. 1, 2:17: “E aroha ˈtu i te hui taeae.”