Haapiiraa 37
Aueue ore, huru rapaeau o te taata orero
1-9. Eaha te auraa o te mau parau aueue ore e mǎtaˈu ore, e nafea e noaa mai ai teie mau huru maitatai?
1 Aita e peu to te taata orero o te paraparau ma te aueue ore. E vai hau noa oia e te peapea ore, inaha ua ite oia e te vî ra ia ˈna te huru tupuraa. Mai te peu râ e e erehia oia i to ˈna mǎtaˈu ore, te auraa ïa te erehia ra oia i te huru aueue ore. Ua taaihia teie na mea e piti; no reira raua e amuihia ˈi i raro aˈe i te tapao ra “Aueue ore e te mǎtaˈu ore” i nia i te api iti Aˈoraa.
2 Teie râ, eiaha e anoi i te aueue ore e te faaoru. E nehenehe tatou e faaoru na roto i te faaiteiteraa ia tatou i nia i te tahua, na roto i te parahiraa ma te tâuˈa ore aore ra na roto i te turuiraa ma te haapao ore i nia i te uputa ia poro tatou na te mau fare. Mai te peu e e ite te tiaau no te haapiiraa i nia ia outou i te tahi mea e faaite ra e mea fata rii outou, e aˈo oia ia outou e o orua anaˈe i nia i teie tuhaa, no te mea to ˈna hinaaro o te tautururaa ïa ia outou ia ape i te faatupuraa i te hoê manaˈo o te nehenehe e faaiti i te aravihi o ta outou taviniraa.
3 Mai te peu râ e e taata orero apî outou, eita e ore e te titau nei outou i te haavî i to outou mamahu na mua mai. E riro hoi outou i te tiaturi na roto i to outou mǎtaˈu e aita e faufaa ta outou oreroraa. E nehenehe outou e arai i teie mamahu. E nehenehe e noaa ia outou te aueue ore e te mǎtaˈu ore maoti te mau tutavaraa tamau e na roto i te iteraa e no te aha outou e erehia ˈi i teie mau huru maitatai.
4 No teihea tumu vetahi mau taata orero e erehia ˈi i te aueue ore? Mea pinepine, e piti ïa tumu: a tahi, no te ereraa ïa i te faaineineraa e te hoê ite navai ore o te tumu parau, e a piti, no te mea e e manaˈo tano ore to teie mau taata orero no nia i to ratou mau aravihi.
5 Na te aha e tauturu ia outou ia noaa mai i te aueue ore? O te tiaturiraa iho â râ e e naeahia ia outou ta outou tapao e te vî ra ia outou te huru tupuraa. Oia mau, ua riro te matauraa i te paraparau na mua mai ei vahi maitai roa. Teie râ, i te mea e ua vauvau mai outou ma te manuïa e rave rau mau oreroraa parau, e tano iho â ia manaˈo outou e e manuïa atoa te oreroraa o ta outou e vauvau i teie nei. Teie râ, noa ˈtu e mea apî â outou, e nehenehe outou e huti mai i te mauruuru no roto mai i ta outou mau oreroraa parau matamua. No reira, e tia ia outou ia faaite oioi i teie huru i roto i te hoê faito tano.
6 Noa ˈtu e e taata orero aravihi outou aore ra eita, te tahi atu titauraa faufaa roa o te aueue ore, o te ite-maitai-raa ïa i ta outou tumu parau e te papuraa e e tufa oia i te haapiiraa. E tia, eiaha noa ia tuatapapa maitai i te tumu parau, oia atoa râ ia faaineine maitai i ta outou huru oreroraa. Mai te peu e e hinaaro outou e haapii i to outou mau taeae e e rave i te mau haereraa i mua i te pae teotaratia, e pure ïa outou i te Atua ia haamaitai i ta outou mau tutavaraa na mua mai. I te mea e e haamau outou i to outou feruriraa taatoa i roto i te tumu parau, e moe-roa-hia ia outou to outou iho huru taata e to outou mamahu. E manaˈo noa hoi outou ia faaoaoa i te Atua eiaha râ i te mau taata.—Gal. 1:10, Exo. 4:10-12; Ier. 1:8.
7 E tia ia outou ia tiaturi i te parau mau o te mau mea atoa o ta outou e faahiti. E ara outou i te reira i roto i ta outou faaineineraa. I muri aˈe i to outou tutavaraa no te faaineine i te hoê oreroraa parau oraora maitai o te tufa i te haapiiraa, mai te peu e e manaˈo â outou e te erehia ra ta outou tumu parau i te anaanatae e te oraora, a haamanaˈo e e tauturu te feia e faaroo maite ra i te taata orero ia faaoraora i ta ˈna oreroraa. A faaara i te anaanatae o te feia e faaroo ra ia outou na roto i ta outou huru oreroraa, e e tauturu te anaanatae o ta ratou e faaite ia outou ia paraparau ma te aueue ore.
8 Mai te hoê taote o te imi i te mau tapao o te hoê maˈi, e ara te taeae e aˈo mai ia outou i te mau tapao o to outou ereraa i te mǎtaˈu ore. E mai ta te hoê taote maitai e rapaau i te tumu o te hoê maˈi eiaha râ to ˈna mau tapao, oia atoa e tauturu te hoê taeae aˈo aravihi ia ite i te mau tumu o to outou ereraa i te aueue ore e te mǎtaˈu ore e tae noa ˈtu te mau ravea faatitiaifaroraa. Teie râ, e mea faufaa atoa ia ite i te mau tapao o teie paruparu no te mea mai te peu e e manuïa outou i te aro atu, e nehenehe atoa ïa outou e faatitiaifaro i te mau tumu hohonu roa ˈtu â. Eaha taua mau tapao ra?
9 I te rahiraa o te tupuraa, e nehenehe e tatuhaa i te mau tapao o te mamahu e te horuhoru i roto e piti pǔpǔ: te mau faaiteraa i nia i te tino e te mau faaiteraa na roto i te reo. Ia fa anaˈe mai teie mau tapao, te vai ra ïa te ereraa i te aueue ore e te mǎtaˈu ore.
10, 11. Eaha te mau faaiteraa i nia i te tino o te ereraa i te aueue ore?
10 Te mau faaiteraa i nia i te tino. E faaite to outou huru mai te peu e e mea aueue ore anei outou. Teie vetahi mau faaiteraa o te huru mamahu i nia i te tino: te taata orero e tapea noa i to ˈna rima i muri mai i to ˈna tua aore ra e etaeta to ˈna nau rima na te aoao o to ˈna tino, e tapea haapuai oia i te pupiti, e tuu oia i to ˈna rima i roto i to ˈna mau pute e e tatara faahou mai ma te ore e faaea, e tatara o ˈna e e tamau faahou o ˈna i te pitopito o to ˈna pereue, e tapea o ˈna i to ˈna paparia aore ra to ˈna ihu ma te ore hoi e haapao, e rave oia i te mau aparaa taue, aore ra e hauti oia e to ˈna titia mata, to ˈna uati, ta ˈna penitara, to ˈna tapea rima aore ra ta ˈna mau nota. Te vai atoa ra te taata orero o te faaite i to ˈna ereraa i te aueue ore na roto i te hautiuti noa i to ˈna avae, te turuiraa i nia i te hoê avae e ia oti i nia i te tahi, na roto i te faaetaetaraa ia ˈna ma te ore e hauti faahou, aore ra ma te piˈo roa i mua, na roto i te faarari-tamau-raa i to ˈna utu, te horomiiraa i to ˈna huare aore ra na roto i te paupauraa te aho.
11 E nehenehe teie mau faaiteraa o te huru mamahu e haavîhia aore ra e faaiti-roa-hia maoti te mau tutavaraa ferurihia. Mai te peu e e rave outou i teie mau tutavaraa, e rahi atu ïa to outou aueue ore e e faaite to outou huru i to outou mǎtaˈu ore. A huti tamau i te aho e a tutava i te tamǎrû ia outou. A faafaaea rii hou outou e haamata ˈi i te paraparau. E farii maitai mai te feia e faaroo maira, e e faarahi atu â te reira i to outou aueue ore. A haamau i to outou ara-maite-raa i nia i ta outou tumu parau, ma te ore e haapeapea i te feia e faaroo ra aore ra ia outou iho.
12-14. Mai te peu e te itehia ra i roto i to outou reo i te ereraa i te aueue ore, eaha ta outou e nehenehe e rave no te faatupu i te mǎtaˈu ore?
12 Te mau faaiteraa na roto i te reo. I rotopu i te mau faaiteraa o te mamahu i nia i te reo, e faahiti anaˈe i te taˈi teitei roa o te reo, te reo ruru, te peu e hotahota rii no te haamatara i te arapoa e te reo paruparu no te mea te taiâ rahi roa ra te taata orero. I ǒ nei â, e nehenehe e arai i teie mau fifi e e faaore i teie mau peu rii au ore maoti te mau tutavaraa tamau.
13 Eiaha e ru noa no te paiuma i nia i te tahua e no te faanaho i ta outou mau nota i nia i te pupiti. A tamǎrû ia outou e ia oaoa outou i te tufaraa i te mau manaˈo o ta outou i faaineine. Mai te peu e te mehameha ra outou ia haamata outou i te paraparau, a faaitoito i te faahiti i te omuaraa parau ma te taere aˈe i tei matauhia e a faatopa ma te feruri maite i te taˈi o to outou reo. E tauturu te reira ia outou ia haavî i to outou huru mamahu. E ite hoi outou e e tauturu te mau aparaa rima e te mau faafaaearaa ia tamǎrû ia outou.
14 Eiaha râ e tiai ia tae outou i nia i te tahua no te faaohipa i teie mau aˈoraa. I roto i ta outou mau aparauraa i te mau mahana atoa, a ara i te faaite i te aueue ore e te mǎtaˈu ore. E tauturu te reira ia outou ia faatupu i teie mau huru maitatai na mua mai e oia atoa i roto i te taviniraa i reira e mea titauhia. Ia vauvau outou i ta outou oreroraa ma te hau, e tamǎrû ïa outou i te feia e faaroo ra ia nehenehe ratou e haamau i to ratou ara-maite-raa i nia i te tumu parau. Mai te peu e e horoa tamau outou i te mau pahonoraa i roto i te mau putuputuraa, e tauturu te reira ia outou ia haamatau ia outou ia paraparau i mua i te taata.
**********
15. No te aha e mea faufaa roa te huru rapaeau o te taata orero?
15 E ohie aˈe te hoê taata orero i te noaa mai i te aueue ore mai te peu e mea au to ˈna huru rapaeau. Tera râ, e mea faufaa atoa no te tahi atu mau tumu. Mai te peu e eita o ˈna e haapao i te reira, e ite paha oia e te huti nei to ˈna huru faanehenehe i te feia e faaroo maira ia ˈna e te haafariu ê nei i to ratou mau manaˈo i ta ˈna mau parau. Te huti ra hoi oia i to ratou ara-maite-raa i nia ia ˈna iho, e ere hoi te reira ta ˈna tapao. Te taata o te haapao ore ia ˈna iho, e riro hoi oia i te faahaama i te faanahonahoraa o ta ˈna e tia ra e i te poroi o ta ˈna e afai ra. E tia hoi ia ape i te reira. Eiaha e manaˈo e mea faufaa ore teie tuhaa no te mea e ua tuuhia oia i te hopea roa o te api iti Aˈoraa no te oreroraa i raro aˈe i te tapao ra “Huru o te taata orero.”
16-21. Eaha te mau aˈoraa e horoahia i te hoê taata orero no te tauturu ia ˈna ia atuatu maitai ia ˈna iho?
16 Atuatu-maitai-raa ia ˈna iho. E ape tatou i te mau ahu huru ê roa. Eita te tavini kerisetiano e riro ei tîtî no te mau peu apî i faatupuhia no te huti i te mata o te taata. E ape oia i te oomo i te mau ahu fifi roa aore ra e te mau ahu peni puai roa o te huti i te ara-maite-raa. Eita râ o ˈna e oomo mai i te mau ahu haapaoraa ore. Ia faanehenehe o ˈna ma te au, eita e titauhia ia oomo mai te hoê taata orero i te mau ahu apî roa. Teie râ, e tia ia ˈna ia tia mai ma te mâ, ia auri-maitai-hia to ˈna piripou avae roa e ia afaro maitai to ˈna taamu arapoa. E nehenehe hoi te mau taata atoa e na reira.
17 E tano noâ te mau aˈoraa no nia i te ahu i horoahia e Paulo i te mau kerisetiano vahine i roto i te Timoteo 1, 2:9. Te mea e tano no te mau taeae, e tano atoa ïa no te mau tuahine. E ape ratou i te faanehenehe ia ratou ma te huti i te mata o te taata e eita ratou e rave mai i te mau ahu huru ê roa o te pee i te mau peu apî aore hoi e tuea ra e te haerea tia.
18 Parau mau, eita e titauhia e ia rave mai te mau taata atoa i te hoê â huru faanehenehe. E ere hoê â te mau mea e auhia e tatou e mea tano roa hoi te reira. E taui atoa te mau peu fariihia ia au i te mau fenua. I roto râ i te rahiraa o te mau tupuraa, mea au aˈe ia ape i te faanehenehe ma te faatupu i te hoê manaˈo au ore aore ra ma te faaturori i te feia e haere mai i ta tatou mau putuputuraa.
19 Eaha te huru faanehenehe e tano no te taata e apiti mai i roto i te haapiiraa aore ra i te putuputuraa no te taviniraa? I te rahiraa o te taime, e tano ia faanehenehe mai te mau taeae e vauvau mai i te hoê oreroraa parau huiraatira. Mai te peu e e peu matauhia e te feia orero huiraatira o to outou fenua ia oomo i te pereue e te taamu arapoa, e tia ia na reira atoa no ta outou mau oreroraa i te Haapiiraa o te taviniraa teotaratia, no te mea te tapao o teie Haapiiraa, o te haamataroraa ïa ia outou ia riro mai ei taata orero huiraatira.
20 Eiaha atoa ia moehia i te taata orero ia pahere maitai i to ˈna rouru. E nehenehe te rouru puharahara e horoa i te tahi hiˈoraa au ore. A ara i te rave i te mau faanahoraa e tano i roto i teie tuhaa. E haapao atoa te mau taeae o te apiti i roto i te porotarama o te amuiraa e ia hahu maitai to ratou taa.
21 Area te mau aˈoraa e horoahia i roto i teie tuhaa, ia atuatu maitai anaˈe te hoê taeae ia ˈna e nehenehe e haapopou ia ˈna na mua mai. E faaitoito te reira i te tahi pae ia pee i to ˈna hiˈoraa. Teie râ, mai te peu e e ere te huru rapaeau o te taeae i te mea au roa, mea au aˈe paha ia horoa ˈtu i te tahi mau aˈoraa maitatai o raua anaˈe iho, eiaha râ i mua i te aro o te taatoaraa.
22-28. A faaite na e nafea te tiaraa o te hoê taata orero ia ohipa i nia i to ˈna huru rapaeau na mua mai.
22 Tiaraa e tano. Ua taai-atoa-hia te huru rapaeau o te taata orero i to ˈna tiaraa. I reirâ, e ere hoê â huru ia tia anaˈe te mau taata e eiaha ia faahepohia i te mau taeae i te mau manaˈo etaeta i roto i teie tuhaa. Teie râ, e mea titauhia ia faatitiaifaro aore ra ia haapae i te mau haerea tano ore roa o te huti i te ara-maite-raa i nia i te taata orero maoti hoi i te poroi.
23 Ei hiˈoraa, e ere hoê â huru ia tuu anaˈe te mau taata orero i to ratou avae e e ere hoi te reira i te mea faufaa, mai te peu noa e e mea etaeta maitai ratou ia tia anaˈe mai ratou. Teie râ, mai te peu e e haamaa roa te hoê taata orero i to ˈna avae e e manaˈohia e tei nia iho o ˈna i te hoê puaahorofenua, e nehenehe te reira e haafariu i te manaˈo o te feia e faaroo ra i te oreroraa parau.
24 Oia atoa, mai te peu e e piˈo roa te taata orero i nia i te pupiti, maoti hoi i te faaetaeta ia ˈna, e nehenehe te feia e faaroo ra e manaˈo e te fifihia ra paha o ˈna e e aroha ia ˈna. E hutihia ïa te ara-maite-raa o te feia i tae mai i nia ia ˈna eiaha râ i nia i te poroi.
25 E ere te tia-noa-raa i nia i te hoê avae, te tahi avae fefe i muri mai, aore ra te paraparauraa e te rima i roto i te pute, i te hoê tiaraa e tano no te hoê taata orero. E ape oia i te na reira.
26 Parau mau, e nehenehe te taata orero e tuu i to ˈna rima i te tahi taime i nia i te pupiti, mai te peu e te vai ra, teie râ e ara oia ia ore e turui roa ˈtu i nia iho, mai ta te taata poro i roto i te taviniraa e ore e turui atu i nia i te uputa. Eita hoi te reira e horoa i te hoê hiˈoraa maitai.
27 E tano râ ia haapapu faahou â e e ere hoê â te mau mea e auhia e tatou e e ere atoa hoê â huru ia tia mai te mau taata atoa. No reira, e haapao noa te tiaau no te Haapiiraa o te taviniraa teotaratia i te mau haerea huru ê roa o te haafariu i te manaˈo i te poroi.
28 Mai te peu e e tia mai tatou ma te tano ore, e tia ia imi i te faatitiaifaro i te reira i te faaineineraa iho o te oreroraa. A feruri i to outou tiaraa na mua mai. A tia maitai mai na mua ˈˈe outou e faahiti ai i ta outou mau parau matamua. I te pae hopea, a haamataro i te mau mahana atoa ia tia ma te tano.
29-31. No te aha e tia ˈi ia tano ta tatou mau taoˈa?
29 Mau taoˈa e tano. E fariu ê te manaˈo o te feia e faaroo ra ia tatou mai te peu e, i roto i te hoê aparauraa i te hoê opani aore ra i roto i te hoê oreroraa parau na mua mai, e marua ta tatou mau api parau ia iriti anaˈe tatou i ta tatou Bibilia. Eita te reira e faatupu i te hoê manaˈo maitai. E ere ïa te auraa e eiaha roa ˈtu e tuu i te tahi mea i roto i te Bibilia, tera râ, mai te peu e e haamata teie mau huru api parau i te faatupu i te mau fifi e i te haafariu i te ara-maite-raa o te feia e faaroo ra, e tia ïa ia faanahonaho i te reira. E mea maitai atoa ia hiˈopoa i te hohoˈa o ta outou Bibilia. I te mea e e faaohipa pinepine outou i teie buka, ua repohia paha aore ra ua motumotu, e e au ra e aita oia e atuatuhia ra. E mea maitai ia hiˈo mai te peu e eita te Bibilia ta outou e faaohipa ra na mua mai aore ra i roto i te taviniraa e faaturori i te feia o ta outou e hinaaro ra e tauturu.
30 Hoê â huru no ta outou pute. E rave rahi mau ravea no te faanaho ma te mâ i te mau buka e te mau vea i roto i te hoê pute, e eita e tia ia faahepo i tera aore ra tera ravea. Teie râ, e mea maitai ia rave i te tahi tauiraa mai te peu e, ia rave mai tatou i te hoê buka, e tia ia tatou ia paheru i roto i ta tatou pute aore ra, ia tatara mai tatou i te hoê vea, e marua te tahi atu mau taoˈa mai roto mai i ta tatou pute.
31 E riro atoa te ara-maite-raa o te feia e faaroo ra i te fariu ê i te poroi mai te peu e ua î roa te mau pute ahu o te taata orero i te penitara huru rau, e te tahi atu mau taoˈa. Aita e ture i roto i teie nei tuhaa, tera râ, ia haamata anaˈe teie mau mea i te haafariu ê i te manaˈo o te feia e faaroo ra i te oreroraa parau, e tano ïa ia faatitiaifaro i teie vahi paruparu.
32-34. Nafea te mau hautiutiraa o te hohoˈa mata ia ohipa i nia i te huru rapaeau o te taata orero?
32 Mau hautiutiraa o te hohoˈa mata e tano. Ia faaineinehia te hoê oreroraa, e tano ia ferurihia i nia i te tuuraa reo, ia au maite i te tumu parau. Ei hiˈoraa, mai te peu e e paraparau tatou no nia i te pohe e te haamouraa, eita tatou e vauvau mai i ta tatou oreroraa ma te mata ataata maitai. Teie râ, mai te peu e e paraparau tatou no nia i te mau huru tupuraa oaoa e itehia i roto i te faanahoraa o te mau mea apî, eita ïa e tano ia faaite i te hoê hohoˈa mata peapea.
33 I te rahiraa o te taime, eita te mau hautiutiraa o te hohoˈa mata e riro ei fifi. Papu maitai, e mata rumaruma aˈe to vetahi i te tahi. Te mea e tia ia apehia, o te mau huru tano ore roa o te haafariu ê i te ara-maite-raa o te feia e faaroo ra. Ei hiˈoraa, e ape tatou i te tahi mata o te nehenehe e haafeaa i te feruriraa o te feia e faaroo maira no nia i to tatou haavare ore.
34 No reira, i te faaineineraa iho o te oreroraa parau, e tia ia feruri i nia i te tuuraa reo te tia ia rave mai. Mai te peu e e tumu parau teiaha, mai te haamouraa i te feia iino, e rave mai te taata orero i te hoê tuuraa reo teiaha atoa. Mai te peu e e haamau outou i to outou feruriraa atoa i nia i ta outou tumu parau, e ohie noa ïa te mau hautiutiraa o te hohoˈa mata i te tano maitai. Mai te peu e e vauvau atu outou i te hoê tumu parau oaoa no te feia e faaroo maira, a paraparau ïa ma te oaoa. Mai te peu e eita outou e mehameha ia tia mai i nia i te tahua, e itehia ïa te oaoa i nia i to outou hohoˈa mata.