Ta te Bibilia e parau mai ra
“O te aamu ïa teie o te raˈi e te fenua i te tau i poietehia ˈi te reira.” (Genese 2:4) Mea na reira te Bibilia e faataa ˈi mea nafea to tatou paraneta i te hamaniraahia. Te tuati ra anei ta te Bibilia e parau ra i ta te mau aivanaa i ite mai? Teie te tahi mau hiˈoraa.
Te haamataraa: Ua poietehia te raˈi e te fenua.
Ua poietehia anei te ao nui?
Te na ô ra te Genese 1:1: “I te haamataraa, poiete ihora te Atua i te raˈi e te fenua.”
Hou te matahiti 1950, mea rahi te aivanaa tuiroo tei tiaturi na e aita e haamataraa to te ao nui. I teie nei râ mahana, niuhia i nia i te mau maimiraa apî i ravehia, te farii nei te rahiraa o te mau aivanaa e e haamataraa iho â to te ao nui.
Mai te aha te fenua i te omuaraa?
Te na ô ra te Genese 1:2, 9 e i te omuaraa “te vai ano ra te fenua” e ua tapoˈihia i te pape.
E faataaraa teie tei fariihia e te mau aivanaa. Te parau ra te taata tuatapapa ihiora o Patrick Shih e ‘i te omuaraa mea huru ê roa to tatou paraneta e aita e mataˈi ora to nia iho.’ Te na ô ra te vea Astronomy: “Ia au i te mau maimiraa apî, e au ra e i te omuaraa ua tapoˈihia te fenua i te pape e mea iti roa te vahi pâpâmǎrô.”
Nafea to tatou reva mataˈi i te tauiraa?
Te faaite ra te Genese 1:3-5 e i te omuaraa mea iti roa te maramarama i nia i te fenua. I muri aˈe noa te mahana e te avaˈe i te ite-maitai-raahia mai te fenua ˈtu.—Genese 1:14-18.
Aita te bibilia e parau ra e ua poietehia te mau mea ora atoa i nia i te fenua i roto e ono mahana e 24 hora
Ia au i te pu maimiraa Smithsonian, ‘maa vahi iti maramarama noa te itehia i nia i te fenua i te omuaraa no te mea ua puohuhia to tatou paraneta i roto i te hoê mâhu parauhia méthane. I muri aˈe, ore mǎrû noa ˈtura tera mâhu a itehia ˈtu ai te ninamu o te raˈi.’
Eaha tei poietehia na mua i nia i te fenua?
Te na ô ra te Genese 1:20-27 e ua poietehia na mua roa te iˈa, te manu, te animara i nia i te fenua e i te pae hopea te taata. E no te aivanaa? Te tiaturi nei ratou e ua fa mai te iˈa na mua roa ˈˈe i te tahi atu animara e i muri roa mai te taata i te faraa mai.
Aita te Bibilia e parau ra e eita te huru o te animara e nehenehe e taui
Manaˈo hape no nia i ta te Bibilia e parau ra
Te parau nei vetahi aita te mau parau a te Bibilia e tuati ra i te mau maimiraa a te mau aivanaa. E pinepine râ te reira i te niuhia i nia i te mau manaˈo hape.
Aita te Bibilia e parau ra e e 6 000 matahiti noa to te ao nui aore ra to te fenua. Te parau noa nei râ e ua poietehia te fenua e te ao nui “i te haamataraa.” (Genese 1:1) Aita te Bibilia e parau ra ma te taa maitai afea ra.
Aita te Bibilia e parau ra e ua poietehia te mau mea ora atoa i nia i te fenua i roto e ono mahana e 24 hora. Te faaohipa nei râ i te taˈo “mahana” no te hoê area tau. Ei hiˈoraa, a rave na i na ono “mahana” faahitihia i roto i te Genese pene 1 i reira te poieteraahia to tatou paraneta e te ora i nia iho. Tei roto tera area tau “i te mahana i hamani ai te Atua ra o Iehovaa i te fenua e te raˈi.” (Genese 2:4) Ehia ïa maororaa tera ono “mahana” tataitahi? O te hoê area tau maoro.
Aita te Bibilia e parau ra e eita te huru o te animara e nehenehe e taui. Te parau ra te buka o te Genese e ua poietehia te animara “ia au i to ratou huru e rave rau.” (Genese 1:24, 25) I ǒ nei, te faaohipa ra te Bibilia i te taˈo “huru” no te faataa i te mau pǔpǔ animara. E itehia ïa i roto i tera mau pǔpǔ animara te animara huru rau. E nehenehe ïa e parau e a nuu ai te tau, e nehenehe e itehia te tahi mau tauiraa i nia i te mau animara o te hoê â pǔpǔ animara.
Eaha to oe manaˈo?
Mai ta tatou i ite mai, te faataa ra te Bibilia ma te mau parau taa maitai e te ohie ia taa mea nafea te ao nui i te haamataraa, mai te aha te huru o te fenua i te omuaraa e mea nafea te ora i te faraa mai. Peneiaˈe ua tano atoa te Bibilia a faataa ai o vai tei poiete i teie mau mea atoa, e ere anei? Ia au i te hoê titionare, no ǒ mai te ora i te hoê puai rahi aˈe i to te taata e te tuati ra tera manaˈo i te mau maimiraa apî a te mau aivanaa.—Encyclopædia Britannica.b
a O Iehova te iˈoa o te Atua i roto i te Bibilia.
b Aita te Encyclopædia Britannica e farii ra i te manaˈo e ua poietehia te ora.