Mea fifi roa ia taa i te huru ohiparaa o te taoˈa tahi ora o te hopue. E itehia te hoê ADN i ropu i te taoˈa tahi ora. Na ˈna e parau i te taoˈa tahi ora eaha te rave. E “matini” nainai mau to roto o te titia, o te faauta e o te taui i te mau mea nainai roa parauhia molécules. E ohipa faufaa roa te reira no te ora.
Ta te mau mea ora e haapii mai ra
Ati aˈe ia tatou, mea rahi te mea ora o te tupu, te hautiuti e te rahi mai. Na ratou e faanehenehe ra i to tatou paraneta. Mea rahi te mau mea ta tatou i ite mai no nia i te mau mea ora. Nohea mai teie mau mea ora? Eaha ta ratou e haapii mai ra?
Ua poietehia te ora. E itehia i roto i te mau mea ora atoa te mau tuhaa nainai roa parauhia taoˈa tahi ora aore ra cellule. Mai te mau fare hamaniraa taihaa, te rave nei ratou e tausani ohipa fifi roa no te atuatu i te ora. Hoê â tupuraa no te mau mea ora atoa. A rave mai na i te hopue. Hoê noa taoˈa tahi ora to te huero hopue tataitahi. Mea ohie roa ïa ia faaauhia i te taoˈa tahi ora o te taata. Tera râ, e itehia te hoê ADN i ropu i te taoˈa tahi ora o te huero hopue tataitahi. Na ˈna e parau i te taoˈa tahi ora eaha te rave. E “matini” nainai mau to roto o te titia, o te faauta e o te taui i te mau mea nainai roa parauhia molécules. E ohipa faufaa roa te reira no te ora. E maa anaˈe, e ohipa noa te taoˈa tahi ora o te hopue. Aita faahou anaˈe e maa, e iti riirii noa mai te ohipa a mau atu ai. Mai te huru ra e ua faataotohia. E ara mai aore ra e ohipa faahou te reira ia anoihia te hopue i roto i te faraoa ota no te hamani i te faraoa.
E rave rahi matahiti i teie nei to te mau aivanaa hiˈopoaraa i te taoˈa tahi ora o te hopue no te taa i te huru ohiparaa o te taoˈa tahi ora o te taata. Tera râ, mea rahi â te mea ta ratou i ore i maramarama. “Aita i navai te taata hiˈopoa no te rave i te mau mea atoa e titauhia no te taa i te huru ohiparaa o te hopue,” te mau parau peapea ïa a Ross King, orometua haapii i te fare haapiiraa tuatoru i Chalmers, Tuete.
Eaha to oe manaˈo? E haapapuraa anei teie e ua poietehia te taoˈa tahi ora o te hopue? Aore ra ua fa noa mai anei mai tera?
No ǒ mai te ora i te ora. I roto i te ADN, te vai ra te mau mea nainai roa taa maitai parauhia nucléotides. E 3,2 miria to roto i te taoˈa tahi ora tataitahi o te taata. E au teie mau nucléotides i te mau rata o te faaite i te taoˈa tahi ora e nafea ia hamani i te mau “matini” no te rave i te hoê ohipa taa maitai i roto i te tino.
E nehenehe anei teie mau nucléotides e faanaho ia ratou mai tera noa? No te mau aivanaa, aita roa ˈtu.
Aita roa ˈtu i tia i te mau aivanaa ia hamani i te hoê mea ora maoti te hoê mea aita e ora to roto.
Mea otahi te ora o te taata. Taa ê atu i te tahi atu mau mea ora, e nehenehe tatou e oaoa mau i te ora. E nehenehe tatou e hamani i te mau mea, e faahoa i te tahi atu e e huru aau to tatou. E nehenehe tatou e tamata i te maa, e hauˈa, e faaroo, e ite i te mau û e e mataitai i te natura. E nehenehe atoa tatou e rave i te mau opuaraa e e feruri nohea mai te ora.
Eaha to oe manaˈo? Mai tera noa anei tera mau mea atoa i te faraa mai i roto i te taata ia nehenehe tatou e ora e e fanau? Aore ra te haapapu ra te reira e e ô te ora no ǒ mai i te hoê Atua poiete î i te here?