VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g98 8/12 api 4-7
  • Mai te aha na te huru o Iesu?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Mai te aha na te huru o Iesu?
  • A ara mai na! 1998
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Eaha ta te aamu o te ao nei e parau ra
  • Te Bibilia e te huru o Iesu
  • E ere Iesu i te taata paruparu
  • E mea faufaa anei te huru o to ˈna tino?
  • Mai te aha mau na te hohoˈa o Iesu?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te taata atoa) 2017
  • Mai te aha te huru o Iesu?
    Te pahono ra te Bibilia
  • O vai na o Iesu Mesia?
    A ara mai na! 1998
  • “A hiˈo mai na i taua taata nei!”
    Te taata rahi roa ˈˈe i ora aˈenei
Ite hau atu â
A ara mai na! 1998
g98 8/12 api 4-7

Mai te aha na te huru o Iesu?

TE OHIPA puai ra e rave rahi tuhaa i nia i te tia-mau-raa a te aamu o te ao nei no nia i te huru o Iesu. Na te reira e faataa mai i te mau taa-ê-raa rahi o to ˈna huru faahohoˈaraa i roto i te peniraa, i te tarairaa anei.

O te mau peu hoi o te fenua e te taime o te anotau i penihia ˈi te hohoˈa na tuhaa e piti. Hau atu, ua ohipa na te mau tiaturiraa faaroo a te feia peni e a te feia i faaue i te reira i nia i te huru faahohoˈaraa ia Iesu.

I te roaraa o te mau senekele, ua tauˈa rahi te feia peni tuiroo mai ia Michel-Ange, Rembrandt e o Rubens i te huru o te tino o Iesu. Pinepine ma te faanehenehehia e te mau taipe e te mau mea miterio, ua haafifi roa ta ratou mau ohipa i nia i te huru hiˈoraa o te taatoa no nia i te huru o Iesu. Ua niuhia râ ta ratou mau tatararaa i nia i te aha?

Eaha ta te aamu o te ao nei e parau ra

Pinepine te mau peni hou o Kotatino, te Emepera Roma i ora mai te matahiti 280 e tae atu i te matahiti 337 o to tatou tau, i te faahohoˈa ia Iesu mai te hoê “Tiai Mamoe maitai” apî e te rouru poto aore ra roa, te rouru omiimii. Te parau nei râ te buka Art Through the Ages no nia i te reira e: “E nehenehe te Tiai Mamoe maitai, ei tumu parau, e faahoˈi-roa-hia i te peniraa [etene] o Heleni tahito e o Aiphiti, tera râ i ǒ nei, ua riro ïa ei taata paruru haavare ore i te nǎnǎ Kerisetiano.”

I te roaraa o te tau, ua ohipa rahi atu â teie puai etene. Te na ô nei â teie buka e: “E ohie noa o Iesu i te amuihia ˈtu i te mau atua matarohia o te ao Mediteranea, mai ia Helios (Apollo) iho â ra, te atua mahana [ua horoahia i muri iho na Iesu e na te mau “peata” to ˈna hei anaana], aore ra to ˈna huru roma no te pae hitia o te râ, Sol Invictus (te Mahana Vî ore).” I roto i te hoê menema teitei i iteahia i raro aˈe ia Petero Peata i Roma, ua faahohoˈahia o Iesu mai ia Apollo te huru i te “faahororaa i te mau puaahorofenua o te pereoo o te mahana na nia i te raˈi.”

Aita râ i vai maoro teie huru tino apî. Te faaite ra o Adolphe Didron i roto i ta ˈna buka Christian Iconography, i te ohipa i tupu: “Ua riro te hohoˈa o Iesu, na mua ˈˈe e mea apî oia, ei mea paari aˈe i tera e tera senekele . . . i te roroaraa te mau matahiti iho o te Amuiraa faaroo Kerisetiano.”

Te horoa ra te hoê papai no te 13raa o te senekele, e parau ra e rata na te tahi taata o Publius Lentulus te iˈoa no te Apooraa huimana no Roma, i te hoê faataaraa no nia i te huru o te tino o Iesu, i te na ôraa e “e rouru ehu to ˈna o te topa mǎrû i nia i te tariˈa, tera râ mai te tariˈa i raro atu e mea omiimii huru ravarava e te anaana ˈtu â, ma te ofirifiri na nia i na tapono; e rouru vehehia i ropu . . . , e huruhuru, mai te ǔ o to ˈna rouru, to nia i te taa, te papariˈa e te niaraa o te utu, e ere hoi i te mea roa, tera râ e mea vehehia i ropu i te taa; . . . , e mata rumaruma to ˈna . . . e te anaana.” Ua ohipa hoi teie faahohoˈaraa tano ore i nia e rave rahi feia peni tuiroo. “Ua hamani te tau taitahi,” e parau ra te New Catholic Encyclopedia, “i te huru o te Mesia o ta ratou i hinaaro.”

Te mea i tano no te tau taitahi e tano atoa ïa no te mau opu taata e no te mau haapaoraa. Te faahohoˈa ra te mau peni faaroo a te mau tuhaa fenua mitionare no Afirika, no Marite e no Asia i te Mesia rouru roa no te pae Tooa o te râ; i te tahi râ mau taime, ua horoahia ˈtu “te huru hohoˈa mata o te vahi iho” i to ˈna ra hohoˈa, o ta te buka parau paari e tapao ra.

E feia peni tuiroo atoa ta te mau Porotetani, e ua faataa ratou i te huru o te Mesia na nia i to ratou iho manaˈo. Te faaite ra o F. M. Godfrey i roto i ta ˈna ra buka Christ and the Apostles—The Changing Forms of Religious Imagery, e: “No ǒ mai te Mesia oto a Rembrandt i te huru manaˈo a te Porotetani, hohoˈa mata oto, pararai e te maheahea, huru etaeta, . . . te hoê hohoˈa o te huru feruriraa, faaereraa ia ˈna iho o te ihotaata Porotetani.” E itehia te reira, o ta ˈna e parau ra, i roto i “huru pararai roa o To ˈna tino, te haapaeraa i ta te tino, te ‘haehaa, te manaˈo haaputapû e te hinuhinu’ e mea na reira o [Rembrandt] i te faatiaraa i te aamu Kerisetiano.”

Mai ta tatou râ e ite i teie nei, e ere i te mea tano te faahohoˈaraa tino paruparu, upoo e hei anaana to nia iho, huru vahine, mata oto, rouru roa o te Mesia, o te ite-pinepine-hia i roto i te peniraa, i te tarairaa anei a te Amuiraa faaroo Kerisetiano. I te mea mau, e mea taa ê roa i te Iesu o te Bibilia.

Te Bibilia e te huru o Iesu

Ei “Arenio a te Atua,” aita to Iesu e vahi ino aˈe, no reira aita e feaaraa, e tane haviti oia. (Ioane 1:29; Hebera 7:26) E aita mau oia i faaite i te huru mata oto noa i horoahia i roto i te mau peni au-rahi-hia. Parau mau, ua farerei oia e rave rahi tupuraa ati i roto i to ˈna oraraa, no nia râ i to ˈna huru taatoa, ua faaite oia ma te tia roa i te huru o to ˈna Metua, ‘e Atua oaoa.’—Timoteo 1, 1:11; Luka 10:21; Hebera 1:3.

E rouru roa anei to Iesu? O te mau Nazira anaˈe te ore e tâpû i to ratou rouru aore ra o te ore e inu i te uaina, e e ere o Iesu i te hoê Nazira. Aita ïa e feaaraa, ua paoti-maite-hia to ˈna rouru mai to te tahi noa ˈtu tane ati Iuda. (Numera 6:2-7) E inu atoa o ˈna i te uaina ma te au i rotopu i te taata, e te faaite maite ra te reira i te manaˈo, e ere o ˈna i te taata oaoa ore. (Luka 7:34) Oia mau, ua hamani o ˈna i te uaina i to ˈna faatupuraa i te hoê semeio i te oroa faaipoiporaa i Kana no Galilea. (Ioane 2:1-11) E e huruhuru taa to ˈna, te haapapuhia ra te reira e te hoê parau tohu no nia i to ˈna haamauiuiraahia.—Isaia 50:6.

Mai te aha ïa te huru o te iri e te hohoˈa mata o Iesu? Mai te huru ïa o te ati Sema. No ǒ mai teie huru hohoˈa mata i to ˈna ra metua vahine, o Maria, e ati Iuda hoi oia. E mau ati Iuda to ˈna ra mau tupuna, na nia i te paparaa tupuna a te ati Hebera. E au ïa te iri e te hohoˈa mata o Iesu i to te mau ati Iuda.

Aita o Iesu i taa ê, i rotopu atoa i ta ˈna ra mau aposetolo, no te mea e tino ê roa to ˈna, no reira o Iuda i hoo ai ia Iesu i to ˈna mau enemi na roto i te hoê aparaa. E moe ohie noa o Iesu i rotopu i te nahoa taata. E ua na reira oia, no te mea i te hoê taime, ua ratere huna oia na Galilea e tae atu ai i Ierusalema.—Mareko 14:44; Ioane 7:10, 11.

E faaoti ra vetahi, e mea paruparu o Iesu. No te aha ratou e parau ai i te reira? No te hoê noa mea, ua tauturuhia o ˈna i te amoraa i ta ˈna pou haamauiuiraa. Oia atoa, o ˈna tei pohe na mua i rotopu i na taata tootoru i patǐtǐhia.—Luka 23:26; Ioane 19:17, 32, 33.

E ere Iesu i te taata paruparu

Taa ê atu i te tutuu, aita te Bibilia e faataa ra ia Iesu mai te taata paruparu aore ra huru vahine. Te parau nei râ te reira e ei taurearea “tupu atura [oia] i te rahi e te paari, e te herehia mai e te Atua e te taata atoa.” (Luka 2:52) Fatata i te roaraa e 30 matahiti, e tamuta oia. E au ra e e ere te reira i te hoê toroa no te hoê taata nainai aore ra tino paruparu, i taua tau iho â ra, aita e mau matini apî no te faaiti mai i te rohirohi. (Mareko 6:3) Ua tiahi atoa hoi Iesu i te puaatoro, te mamoe e te feia hoo moni i rapae i te hiero, ma te huri i te mau iri o te feia hoo moni i raro. (Ioane 2:14, 15) E horoa atoa te reira i te manaˈo no te hoê taata huru tane e te tino puai.

I te toru matahiti hopea e te afa o to ˈna oraraa i nia i te fenua, ua haere avae noa o Iesu e mau hanere kilometera no ta ˈna mau tere pororaa. Aita roa hoi te mau pǐpǐ i ani ia “faaea iti noa ˈˈe” o ˈna. Ua parau râ Iesu ia ratou, e feia taiˈa paari hoi vetahi, e: “A haere mai outou anaˈe iho, tatou i te hoê vahi moemoe e faaea iti noa ˈˈe.”—Mareko 6:31.

Oia mau, “te faaite ra te aamu taatoa o te evanelia,” e parau ra te Cyclopædia a M’Clintock e Strong’s “e tino oraora maitai e te puai [to Iesu].” No te aha ïa oia i tauturuhia ˈi no te amo i ta ˈna pou haamauiuiraa, e no te aha oia i pohe ai na mua ˈˈe i te tahi atu i patǐtǐhia e o ˈna?

Te hoê tumu matamua o te ahoaho rahi ïa. I te fatataraa te taime haapoheraa ia Iesu, ua na ô oia e: “E bapetizoraa râ to ˈu e vai nei e aita to ˈu mauiui ia oti.” (Luka 12:50) Ua tupu teie ahoaho i te rahi e tae noa ˈtu i te “mauiui oto” i to ˈna po hopea: “E no te mea te rahi noa ra to ˈna mauiui oto, uˈana roa ˈtura ta ˈna pure, e mai te toto putua ra to ˈna hou i te mairiraa i raro i te repo ra.” (Luka 22:44) Ua ite o Iesu tei to ˈna taiva-ore-raa e tae noa ˈtu i te pohe te parau no te tiaturiraa a te huitaata no te ora mure ore. Auê ïa faateimaharaa e, o ta ˈna e amo! (Mataio 20:18, 19, 28) Ua ite atoa oia e haapohehia o ˈna mai te hoê taparahi taata “ino” e te nunaa iho a te Atua. Ua peapea hoi o ˈna i te mea e e nehenehe te reira e hopoi i te faaino i nia i to ˈna ra Metua.—Galatia 3:13; Salamo 40:6, 7; Ohipa 8:32.

I muri iho i to ˈna hooraahia, ua faaruru o ˈna e rave rahi ohipa iino. I roto i te hoê pariraa no te faatihaehae ia ˈna o tei arataihia e mairi atu te tuiraa po, ua faaooo te feia mana tiaraa teitei roa ˈˈe o te fenua ia ˈna, ua poara e ua moto ratou ia ˈna. No te horoaraa i te hoê otoheraa i te tia-mau-raa o te pariraa o te po, ua faatupuhia te tahi atu pariraa ia poipoi aˈe. I reira ua uihia o Iesu e Pilato; e Heroda i muri iho, e oia atoa ta ˈna mau faehau, o tei faaooo atu ia ˈna; e Pilato faahou â. I te pae hopea, ua faaue o Pilato e ia huihia o ˈna. E ere te reira i te huiraa matarohia. Ua parau The Journal of the American Medical Association no nia i te huiraa a to Roma e:

“Te mauhaa matarohia i te faaohipa, o te hoê ïa taura tairiraa poto . . . o tei hamanihia aore ra tei firihia e te mau taura iri puaa e ua rau atoa to ratou roa, e ua taamu-atoa-hia te mau pôro auri iti aore ra te mau huˈahuˈa ivi mamoe oˈi maitai na roto. . . . Ia hui te mau faehau roma e rave rahi taime i te tua o te taata e haamauiuihia ra, ma to ratou puai atoa, e pepe roa te tino i te mau pôro auri e e motu hohonu roa te iri e te mau iˈo i raro aˈe i te mau taura iri puaa e te mau ivi mamoe. Ia tamau noa te ruturaa, e motu hohonu roa te mau pepe e tae roa ˈtu i te iˈo o te mau ivi, e e matara roa mai te mau vaehaa iˈo e te toto.”

Papu, ua paruparu roa o Iesu na mua roa oia a mairi ai i raro no te teiaha o te pou o ta ˈna i amo. I te mea mau, te faˈi ra The Journal of the American Medical Association e: “Ua faatupu te hamani-ino-raa i te tino e i te feruriraa i faataehia ˈtu i nia ia ˈna e te mau ati Iuda e te mau Roma, e oia atoa to ˈna ereraa i te maa, te pape e te taoto, i to ˈna huru paruparu taatoa. No reira, na mua ïa i te patǐtǐhia oia, e mea ino roa te huru o te tino o Iesu e e nehenehe hoi o ˈna e pohe.”

E mea faufaa anei te huru o to ˈna tino?

Mai te faahohoˈa haavare a Lentulus e tae roa ˈtu i te mau ohipa a te mau taata peni aravihi tuiroo e te mau haamaramarama hiˈo penihia, e au ra e mea poihere roa na te Amuiraa faaroo Kerisetiano te mea o te haru i te mata. “E tia ia faahereherehia te puai haamehara o te hohoˈa o Iesu Mesia,” o ta te arii epikopo no Turin i parau, oia tei paruru i te Vehi o Turin e aimârôhia ra.

Te haapae nei hoi te Parau a te Atua i teie mau tuhaa iti “haamehara” o te huru o te tino o Iesu. No te aha? E nehenehe ratou e faaatea ê i tei horoa mai i te ora mure ore—te ite no nia i te Bibilia. (Ioane 17:3) O Iesu iho—to tatou hiˈoraa—‘aore ïa i haapao,’ aore ra, aore i haafaufaa “i te tino o te taata nei.” (Mataio 22:16; a faaau e te Galatia 2:6.) Na roto i te haafaufaaraa i te huru tino o Iesu ma te erehia e te hoê noa ˈˈe faahitiraa a te Evanelia faauruahia, e patoi ïa te reira i to ratou auraa mau. I te mea mau, mai ta tatou e ite atu i roto i te tumu parau i muri nei, aita Iesu e tia faahou i te hohoˈa o te taata.a

[Nota i raro i te api]

a I roto i te haapiiraa Bibilia, parau mau, e ere i te mea ino te faaohiparaa i te mau hohoˈa to roto atoa o Iesu. Pinepine te reira i te itehia i roto i te mau papai a te Taiete Watchtower. Tera râ, aita e tamatahia ra i te haamehara i te mea miterio, te faatura o te feia taio, aore ra i te faaitoito i te mau manaˈo, te mau taipe, aore ra te tura tano ore i te mau Papai.

[Hohoˈa i te api 7]

Te Mesia paruparu e te maheahea penihia e te feia tuiroo a te Amuiraa faaroo Kerisetiano taa ê roa e te hoê faahohoˈaraa ia Iesu niuhia i nia i te faatiaraa a te Bibilia

[Faaiteraa i te tumu]

Iesu i te pororaa i te Miti no Galilea na Gustave Doré

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono