E nehenehe anei te mau taata atoa e here te tahi i te tahi?
NO PARAU noa ˈtura te hoê haapii ture e no te fanaˈo i “te ora mure ore,” e tia ïa ia tatou ia here i te Atua ma to tatou mafatu atoa, e ia here i to tatou taata-tupu mai ia tatou iho. Ua haapopou atura o Iesu i te haapii ture e ua na ô atura e: “Ua tia ta oe i parau mai na, e ora oe ia na reira.” (Luka 10:25-28; Levitiko 19:18; Deuteronomi 6:5) Ua ani râ te taata, o te hinaaro ra e faataata parau-tia ia ˈna iho, e: “O vai hoi to ˈu taata-tupu?”
Eita e ore e ua manaˈo te haapii ture e e pahono mai o Iesu e, “O to oe ïa mau hoa ati Iuda.” Teie râ, ua faatia o Iesu i te aamu o te hoê taata maitai no Samaria, o tei faaite e e taata-tupu atoa te feia no te tahi atu mau nunaa no tatou. (Luka 10:29-37; Ioane 4:7-9) I roto i ta ˈna taviniraa, ua haapapu maitai o Iesu e te mau faaueraa faufaa roa ˈˈe a to tatou Poiete, o te hereraa ïa i te Atua e te hereraa i to tatou taata-tupu.—Mataio 22:34-40.
Tera râ, te vai ra anei te tahi pǔpǔ taata e here mau ra i to ratou taata-tupu? E nehenehe mau anei te mau taata atoa e here te tahi i te tahi?
Te hoê semeio i te senekele matamua
Ua parau o Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e e itehia mai ratou na roto i te here o te na nia ˈtu i te mau otia atoa i te pae opu fetii, nunaa, e vetahi atu â. Teie ta ˈna i parau: “E tuu atu vau i te [hoê faaueraa] apî na outou, E [here] outou ia outou iho, mai ia ˈu e [here atu] ia outou na, e [here] atoa hoi outou ia outou iho.” Ua parau faahou atura oia e: “O te mea teie e ite ai te taata atoa e, e pǐpǐ outou na ˈu, ia [here] outou ia outou iho.”—Ioane 13:34, 35; MN; 15:12, 13.
Ua faatupu te mau haapiiraa a Iesu no nia i te here, paturuhia mai e to ˈna hiˈoraa, i te hoê semeio i te senekele matamua. Ua pee aˈera te mau pǐpǐ i te hiˈoraa o to ratou Fatu, ma te haapii i te here te tahi i te tahi a huti mai ai i te ara-maite-raa e te haapopou rahi. Ua faahiti te taata papai ra o Tertullien no te mau senekele 2 e 3 T.T., i te mau parau haapopou a te mau taata e ere i te Kerisetiano, no nia i te mau pǐpǐ a Iesu: ‘A hiˈo na, i to ratou here te tahi i te tahi e to ratou ineineraa i te pohe te tahi no te tahi.’
Ua papai mau â te aposetolo Ioane e: “Ia horoa atoa tatou i to tatou ora no te mau taeae e tia ˈi.” (Ioane 1, 3:16) Ua haapii atoa o Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia here i to ratou mau enemi. (Mataio 5:43-45) Eaha te faahopearaa ia here mau anaˈe te taata ia vetahi ê mai ta Iesu i haapii ia ratou?
Ua feruri maite mau â te hoê orometua haapii i te ite aivanaa politita i nia i taua uiraa ra. No reira, ua ani atura oia, mai tei papaihia i roto i te vea ra The Christian Century, e: “E nehenehe mau anei te hoê noa ˈˈe taata e feruri ia Iesu i te taoraraa i te mau ofai haapurara i nia i to ˈna mau enemi, i te faaohiparaa i te hoê pupuhi haapurara, te hoê pupuhi auahi, i te taoraraa i te mau paura atomi aore ra i te taueraa i te hoê topita ICBM o te nehenehe e haapohe aore ra e faahapepa tau tausani mau metua vahine e mau tamarii?”
Ua pahono te orometua haapii ra e: “No te maamaa rahi o te uiraa, eita e tia ia pahonohia ˈtu.” No reira, ua ui atura oia e: “I te mea e aita Iesu i nehenehe e rave i te reira e ua haapao maitai atoa oia i tei tiaihia ia ˈna, nafea ïa tatou e nehenehe ai e rave i te reira e e ore e taiva ia ˈna?” Eiaha râ tatou e maere i te tiaraa amui ore i ravehia e te mau pǐpǐ matamua a Iesu, o tei faataa-maitai-hia i roto i te mau buka aamu e rave rahi. A rave noa na e piti hiˈoraa.
Te parau ra te buka ra Our World Through the Ages, a N. Platt e a M. J. Drummond, e: “Mea taa ê roa te haerea o te mau Kerisetiano i to to Roma. . . . I te mea hoi e ua poro te Mesia i te hau, aita ratou i farii e riro mai ei faehau.” E te na ô ra te buka ra The Decline and Fall of the Roman Empire, a Edward Gibbon, e: “Aita [te mau Kerisetiano matamua] i farii i te apiti i roto i te faanahoraa tivila aore ra i te parururaa faehau i te hau emepera. . . . Eita roa ˈtu te mau Kerisetiano e nehenehe e riro ei faehau ma te ore e taiva i te hoê hopoia moˈa atu â.”
E i teie mahana ïa?
Te faatupu ra anei te taata i teie mahana i te here e au i te Mesia? Te na ô nei te Encyclopedia Canadiana e: “Te ohipa a te mau Ite no Iehova, o te rave-faahou-raa e te haamau-faahou-raa ïa i te Kerisetianoraa matamua i faatupuhia na e Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ . . . E taeae anaˈe ratou paatoa.”
Eaha ïa te auraa? Oia hoi, aita te mau Ite no Iehova e vaiiho ra i te tahi aˈe mea—te iri anei, te aiˈa, aore ra te nunaa—ia turai ia ratou ia riri i to ratou taata-tupu. Eita atoa ratou e haapohe i te tahi taata, no te mea ua tiapai ratou ma te auraa taipe i ta ratou ˈoˈe ei auri arote, e ta ratou mahae ei tipi tope raau, mai ta te Bibilia i tohu e na reira te mau tavini mau a te Atua.—Isaia 2:4.
Eita ïa e maerehia i tapao ai te hoê vea Kalifonia ra Sacramento Union e: “E navai noa ia parau e ahiri te ao atoa nei i ora ia au i te faaroo a te mau Ite no Iehova, e ore ïa te haamaniiraa toto e te riri, e na te here ïa e faatere”!
Ua parau atoa te hoê taata papai i roto i te vea Honegeria ra Ring e: “Ua tae au i te parau e ahiri e o te mau Ite no Iehova anaˈe te ora ra i nia i te fenua nei, e ore ïa te mau tamaˈi, e te mau hopoia a te mau mutoi, o te hiˈopoa-noa-raa ïa i te tereraa pereoo e te horoaraa i te mau buka ratere.”
I roto i te vea faaroo Italia ra Andare alle genti, ua papai te hoê paretenia Katolika Roma ma te haapopou i te mau Ite e: “Aita ratou e farii ra i te tahi huru haavîraa uˈana e, ma te ore e orure hau, te faaoromai ra ratou i te mau tamataraa e rave rahi no ta ratou mau tiaturiraa . . . Auê te ao nei i te taa ê e ahiri e e tia tatou paatoa i nia i te hoê poipoi ma te faaotiraa papu eiaha e rave faahou i te mauhaa tamaˈi, noa ˈtu eaha te faahopearaa aore ra eaha te tumu, mai te mau Ite no Iehova!”
Ua matauhia te mau Ite no to ratou tauturu-roa-raa ˈtu i to ratou taata-tupu. (Galatia 6:10) I roto i ta ˈna buka ra Women in Soviet Prisons, ua parau te hoê vahine no Lettonie e ua maˈi-roa-hia oia a rave ai oia i te ohipa i roto i te aua tapearaa no Potma i te afaraa o te mau matahiti 1960. “I te roaraa o to ˈu maˈi, ua riro [te mau Ite] ei mau tuati haapao maitai. Aita hoi e rapaauraa maitai aˈe ta ˈu e nehenehe e tiai, i roto iho â râ i te mau huru tupuraa i roto i te aua.” Ua parau faahou oia e: “Ua faariro te mau Ite no Iehova i te reira ei hopoia na ratou e tauturu i te mau taata atoa, noa ˈtu eaha ta ratou haapaoraa aore ra to ratou nunaa.”
Aita i maoro aˈenei, ua tapao te mau vea i te Repubilita no Tekolovakia i taua haerea ra o te mau Ite i roto i te mau aua tapearaa. Ma te faataa i te hohoˈa teata ra “Te fare i moe,” i patahia i te oire no Brno, teie ta te vea ra Severočeský deník i faaite: “E mea faahiahia mau â e ua paraparau teie mau taata o te nehenehe e tiaturihia [te mau ati Iuda Tekolovakia e Slovaque i ora mai] ma te haapopou rahi, no nia i te mau Ite no Iehova i tapeahia. ‘E mau taata itoito roa ratou, o tei tauturu noa mai ia matou na roto i te mau ravea atoa, noa ˈtu e e nehenehe ratou e haapohehia,’ o ta te mau taata ïa e rave rahi i faataa. ‘Ua pure ratou no matou, mai te mea ra e fetii matou; ua faaitoito mai ratou ia matou eiaha e tuu.’”
Eaha râ no nia i te hereraa i te feia e riri mau ra ia outou? E tupu anei te reira?
Te upootia ra te here i nia i te riri
Te tuea ra te haapiiraa a Iesu e here i te mau enemi i te parau paari a te Bibilia e: “Te poia ra to enemi, e faaamu atu i te maa; te poihâ ra hoi oia, e faainu atu i te pape.” (Maseli 25:21; Mataio 5:44) No nia i te faahopearaa maitai ia fanaˈo i te ara-maite-raa here o te feia i hiˈohia na i mutaa iho ei mau enemi, ua papai te hoê vahine ereere, tei riro mai ei Ite no Iehova aita i maoro aˈenei, e: “I te hoê taime, ua horuhoru roa to ˈu mafatu aita vau i nehenehe e tapea i to ˈu roimata, no to ˈu iteraa i te here mau o te mau Ite uouo, e mau taata hoi teie o ta ˈu e haapohe oioi na mua iti noa ˈˈe no te faatupu i te hoê orureraa hau.”
Ua faatia te hoê Ite Farani e ua haere te hoê vahine tapiri e faaite i to ˈna metua vahine i te Gestapo i roto i te Piti o te Tamaˈi Rahi. “Ei faahopearaa, ua tapeahia to ˈu metua vahine e piti matahiti i roto i te mau aua tapearaa Helemani, i reira ua fatata roa o ˈna i te pohe,” o ta te tamahine ïa i faataa. “I muri aˈe i te tamaˈi, ua hinaaro te mau mutoi Farani ia tarima o Mama i te hoê parau e faahapa ra i taua vahine ra no to ˈna tururaa i te mau Helemani. Ua patoi râ to ˈu metua vahine.” I muri iho, ua tupuhia te vahine tapiri i te mariri ai taata e ua fatata hoi i te pohe. Ua parau te tamahine ra e: “Ua rohi o Mama e rave rahi mau hora no te tamǎrû ia ˈna i te mau avaˈe hopea o to ˈna oraraa. Eita roa taua upootiaraa ra o te here i nia i te riri e moehia ia ˈu.”
Papu maitai e e nehenehe ta te taata e here te tahi i te tahi. Ua tahoê-pauroa-hia te mau enemi tahito—mai te mau Tutsi e te mau Hutu, te mau ati Iuda e te mau Arabia, te mau Aramenia e te mau Turekia, te mau Tapone e te mau Marite, te mau Helemani e te mau Rusia, te mau Porotetani e te mau Katolika—e te parau mau a te Bibilia!
I te mea hoi e te here nei te mau mirioni taata, o tei faatupu na i te riri i mutaa iho, te tahi i te tahi, e nehenehe mau ïa ta te taatoaraa e na reira atoa. E farii râ tatou e e titauhia te tahi tauiraa rahi na te ao nei mai te peu e e tia i te mau taata atoa ia here te tahi i te tahi. Nafea ïa taua tauiraa ra e tupu ai?
[Hohoˈa i te api 17]
Te feia uouo e te ereere i Afirika Apatoa
Te mau ati Iuda e to Arabia
Te mau Hutu e te mau Tutsi
Ma te auraa taipe, ua tiapai te mau Ite i ta ratou ˈoˈe ei auri arote