Hiˈoraa i nia i teie nei ao
Tiamâraa i te pae faaroo hiˈopoa-faahou-hia i Heleni
“E au ra e ua anaanatae iho nei te faatereraa [Heleni] i te mau tumu parau no nia i te tiaraa no te tiamâraa i te pae faaroo, ma te ara atoa i te taui i te ture a tiai noa ˈtu ai,” o ta te vea ra ïa To Vima e parau ra. “Ua faanahohia ˈtura te hoê tomite haamana-ore-hia i roto i te Piha faatere hau no te mau Ohipa Ěê, no te hiˈopoa faahou i te faanahoraa tei au i te ture, oia hoi te tiamâraa i te pae faaroo, te mau ture a te faatere haavî ra o Metaxa o te faariro ra i te ohipa haaparareraa i te faaroo ei hapa ino, e te mau titauraa e faatia ra i te mau pǔpǔ iti faaroo e ere i te Orthodoxe ia hamani i te mau fare pure e te mau vahi putuputuraa.” Te parau faahou ra te tabula e te tumu rahi i ravehia ˈi teie ohipa, no te rahiraa tupuraa ïa i tuuhia e te mau Ite no Iehova no Heleni, i mua i te Tiribuna Europa o te mau Tiaraa o te Taata.
Te faaohipa-noa-hia ra te reo Latino
O te reo Latino noa te reo haamanahia o te Oire o te Vaticana, noa ˈtu e ua haapaehia taua reo ra i roto i te haapueraa ture no te pureraa Katolika Roma i te mau matahiti 1960 ra. Ua huri te feia aravihi i te mau parau a te pâpa na roto i te reo Latino, i teie nei râ, mea varavara teie reo i te faaohipahia i roto i te Vaticana iho. I te avaˈe Novema 1997 râ, ua autâ te pâpa e te ore atura te reo Latino e ua faaitoito aˈera oia ia faaora faahou mai i taua reo ra. I taua taime atoa ra, ua faaoti te hoê pǔpǔ taata ite a te Vaticana i te hoê ohipa i ravehia e vau matahiti i te maoro, oia hoi te hoê titionare apî Latino. I teie nei, te vai ra te huriraa o te mau parau apî mai te “pâmu raau,” “manureva,” “fare toa rahi,” “pereoo tarahu,” e “maumauraa o te tereraa pereoo” na roto i te reo Latino. Oia atoa no te niuniu paraparau afaifai e parare ra, teie ïa telephonium cellulare. Te vai atoa ra te tahi parau apî maitai atu â no te feia e mea au na ratou te reo Latino. Ua tuu te hoê perepitero no Roma i te hoê afata poroi Web o te reo Latino i roto i te Internet, o ta te vea Lonedona ra ïa The Times e parau ra.
Mau tii “tarai-faahou-hia”
I te matahiti 2000, e tarai-faahou-hia paha te mau tii atoa e vai ra i roto i te mau aua huiraatira no Roma. No te aha? “Aita ˈtu e ravea maoti râ te tarai-faahou-raa i te mau tii, mai te peu e e hinaaro tatou e poihere ia ratou,” o ta Carla Benocci ïa, no te hoê o te mau taiete tuiroo i roto i te aamu no Roma, e faataa ra. Ua parau faahou oia e tei roto vetahi o taua mau tii ra i te hoê “tupuraa ino mau, i faainohia e te tau, te pereoo uira, te totoaraa, e te feia huna i te mau taoˈa i eiâhia.” Te ravehia ra te mau tamatamataraa no te ite e eaha te mau taoˈa e nehenehe e haapapu maitai aˈe i te hoê â hohoˈa mai to te mau tii matamua e o te faaruru atoa i te rupehu e te totoaraa. Ua hamanihia vetahi “mau tii i tarai-faahou-hia” i te tapau; area vetahi atu ra, i te tima ïa i paraihia i te marmora puehu. I te mea hoi e “hoê â hohoˈa to ratou e to te mau tii matamua,” o ta Benocci ïa e parau ra, “ua tâpû aˈera te feia eiâ, o tei manaˈo e mau tii mau teie, i te upoo o te hoê tii no te eiâ e ua afai i te hoê tii taatoa.” Eaha ïa no te mau tii matamua? E vaiihohia ïa ratou i roto i te mau fare vairaa taoˈa tahito, i reira ratou e mataitaihia ˈi ma te ore e faainohia.
Mau tamarii e pohe nei no te tano-ore-raa o te maa
“Te pohe rahi nei te mau tamarii no te tano-ore-raa o te maa, hau atu no te tahi atu mau maˈi, ati natura, aore ra tamaˈi,” o ta te vea Farani ra ïa Le Monde e tapao ra. Te manaˈohia ra e e fatata e hitu mirioni tamarii e pohe nei i te matahiti tataitahi no te tano-ore-raa o te maa. I roto i te tabula no 1997 a te Afata a te mau Nunaa Amui no te Tamarii (UNICEF), te faaitehia ra e o te tano-ore-raa o te maa te tumu e pohe ai e 55 % o na tamarii 12 mirioni, iti mai i te pae matahiti, i te matahiti tataitahi. Aita te tano-ore-raa o te maa e haapohe noa ra i te tamarii, te faatupu atoa nei oia i te mau maˈi i te pae tino e i te pae feruriraa e ua haaparuparu i te mau ravea parururaa o te tino. I Asia Apatoa, 1 tamarii i nia e 2 o te amu nei i te maa tano ore, e i Afirika, 1 ïa tamarii i nia e 3. Te tupu atoa nei râ teie fifi i te mau fenua maona. Ei hiˈoraa, te tapao ra te UNICEF e i te mau Hau Amui no Marite, 1 tamarii i nia e 4, iti mai i te 12 matahiti, aita e noaa ra ia ˈna te maa ta ˈna e hinaaro ra.
Te pape i nia i te avaˈe?
Ua iteahia e te pahi reva ra Lunar Prospector te mea e manaˈohia ra e pape toetoe paari i te mau poro o te avaˈe, o ta te vea ra ïa The New York Times e tapao ra. Ua faaite mai te mau matini i nia i te pahi reva e te vai atoa ra te hydrogène e te manaˈohia ra e te mea noa i reira teie mǎhu e nehenehe ai e tupu mai i nia i te avaˈe, o te hoê tuhaa ïa o te pape. Te tiaturihia ra e no roto mai te pape i te mau kerehe iti o te pape toetoe paari anoihia e te repo mǎrû. E au ra e 1 % aore ra iti mai, e repo paari ïa. Te tohu oioi ra vetahi mau aivanaa e e nehenehe e faaohipahia te pape no te turu i te mau nunaa taata e no te hamani i te hydrogène e te mataˈi ora ei mori no te faatere i te pahi reva mai te avaˈe mai. Te tapitapi nei vetahi e noa ˈtu e e pape to reira, e ere i te mea mama ia rave mai i te reira. Ua parau te aivanaa no te palaneta ra o Bruce Murray, no te Pu o te mau Ravea aravihi apî no Kalifonia, e mea mama aˈe ia rave mai i te pape o te fenua, maoti râ i te faaohipa i te reira i nia i te avaˈe.
A haapao maitai i te mau raau tamǎrû
“E nehenehe te rave-rahi-rii-raa i te paracétamol—te hoê taoˈa i roto i te Tylenol, te Excedrin, e e rave rahi atu mau raau e hoohia ma te ore e titau i te parau faatia a te taote—e faaino roa i te upaa, ia anoihia iho â râ te reira e te ava,” o ta te vea ra ïa Health e faaara ra, e nehenehe atoa te taata e pohe. “Te manaˈo ra te rahiraa o te mau taata e nehenehe ta ratou e rave i te reira e piti aore ra e toru taime ia au i te faito i titauhia e ma te ore e faainohia e te reira,” o ta William Lee ïa, te hoê taata aravihi i te pae rapaauraa no roto, o te Pu Rapaauraa Apatoa tooa o te râ a te Fare haapiiraa tuatoru no Texas. “E ere mai te reira no teie raau.” A faahuˈahuˈa ˈi te tino i te paracétamol, e tupu mai te tahi faahopearaa taero no te upaa. Na te upaa e paruru ia ˈna iho na roto i te hoê taoˈa tamâ i te mau mea taero, tei piihia te glutathion. Teie nei râ, e nehenehe te rave-rahi-raa i te paracétamol e faaino i te mau ravea parururaa o te upaa. E haapau te ava i te mau haapueraa glutathion, e mea atâta iho â ïa ia rave i te raau i muri aˈe i te inuraa maa ava iti. E i te mea hoi e te vai ra te paracétamol i roto hau atu i te 300 raau, e mea ohie ia rave rahi i te reira ma te ite-ore-hia.
Mau haapiiraa no nia i te haruraa taata
E haapiiraa apî ta te mau tamarii e rave ra i teie nei i te mau fare haapiiraa no Taiwan—te mau haapiiraa ïa no nia i te haruraa taata. “E pinepine te mau tamarii i te haruhia i Taiwan i te tahi atu vahi, eiaha râ i Philipino, i te hoê faito au noa hoê haruraa i te mau piti mahana e te afa atoa,” o ta te vea ra ïa Asiaweek e parau ra. Ua ani te mau metua, o te haapeapea ra e e riro atoa paha ta ratou mau tamarii i te haruhia i te mea hoi e te maraa noa ra te ohipa ino, e ia ravehia teie mau haapiiraa. I roto i te haapiiraa no nia i te haruraa, e faaineinehia te mau tamarii ia haapao maitai ia haere ratou anaˈe, ia haamata anaˈe ratou i te tomo i roto i te piha utaraa taata, e ia paiuma anaˈe ratou i nia i te pereoo utaraa taata. E haapiihia ia ratou ia ara i te feia atâta e eaha te rave ia haruhia ratou. Noa ˈtu te au ore o te haapiiraa, te ravehia ra te hoê tutavaraa no te tauturu i te mau tamarii ia tapea i te hoê huru feruriraa maitai i nia i te ora.
Te hoˈi faahou maira mai te “mouraa”
I te hoê vahi ururaau i pihai iho ia Shahada, i Inidia, i te pae apatoa hitia o te râ no Mumbai, ua iteahia e ua patahia te hohoˈa o te manu chevêche no te ururaau, tei manaˈohia e ua mou oia no te mea aita oia i ite-papu-hia 113 matahiti i te maoro. E mata rarahi to teie manu e 20 tenetimetera to ˈna roa e mea rarahi atoa to ˈna utu, avae, e te maiuu. “Te hiˈohia ra oia mai te hoê o te mau manu maere no Inidia,” o ta Pamela Rasmussen ïa i parau, e melo oia no te Fare vairaa taoˈa tahito a te Hau o te Aamu Natura i Washington, na ˈna i pata i te mau hohoˈa e e piti hoa. “E taime varavara teie.” Na huru animala maere no Inidia e piti e toe ra, aita hoi e haapapuraa e ua ora mai anei ratou, o te mau moora afii tarona ïa, o tei itehia no te taime hopea i te mau matahiti 1930 ra, e te manu ophrysie tuemata no Himalaya, o tei ore i iteahia ˈtura tau 100 matahiti i te maoro.
Te “raau taero mǎrû maitai roa ˈˈe”?
Ua faatenitenihia na te huru faaitoito, aro i te hepohepo, e te faaaraara i te hiaai i te pae taatiraa, o te totora tau hanere matahiti i te maoro. Te faaite mai ra râ te mau maimiraa i ravehia iho nei e te ohipa mau ra iho â te totora i nia i “te haapeapearaa, te hau o te feruriraa, e te hiaai i te pae taatiraa,” o ta te vea Farani ra ïa Le Monde e tapao ra. Ua iteahia mai e te mau aivanaa te hoê taoˈa i roto i te totora, o te tuea rii ra e te raau faaitoito, e te tahi atu taoˈa o te “aro i te hepohepo ma te faahiahia.” Na roto i te mau maimiraa apî, ua itea-atoa-hia mai te anandamide, te hoê taoˈa chimique piihia neurotransmetteur o te faatupu i te hoê â “rahiraa huru e te oaoa” e te cannabis. No nia i te reira e te huru taero iti o te totora, ua faaoti atura te vea ra e: “Na roto i te faaitoitoraa i te rave i te ohipa i te pae tino e i te pae feruriraa, na roto i te horoaraa i te puai e te faatupuraa i te oaoa e te au maitai ma te ore e horoa mai i te mau faahopearaa iino e te tahi hiaai rii mâha ore, te faarirohia ra te totora mai te hoê raau taero mǎrû maitai roa ˈˈe.”