Ta ˈu maitiraa i rotopu e piti metua
“E ere faahou oe i ta ˈu tamaiti! A faarue i teie fare i teie nei iho, e eiaha e hoˈi mai mai te peu e aita oe i faarue i tera haapaoraa!”
UA REVA ˈTURA vau e te ahu noa i nia iho ia ˈu ra. Te paaina noa ra te mau ofai haaparari ati aˈe te vahi faaearaa i taua po ra, e aita vau i ite ihea e haere ai. E hau atu i te ono matahiti i mairi hou vau a hoˈi ai i te fare.
Na te aha hoi i faariri roa i te hoê metua tane, ua tae roa oia i te tiahi i ta ˈna iho tamaiti? A vaiiho na ia ˈu ia faataa ˈtu e mea nafea teie mau mea atoa i te haamataraa.
Ua paari mai i roto i te hoê ao tei î i te feii
E faaea na to ˈu nau metua i Beyrouth, i Lebanona, e fenua tuiroo hoi teie na mua ˈˈe ei vahi mataitairaa na te mau ratere. Teie râ, mai te mau matahiti 1975 e tae atu i te 1990, ua riro te oire ei pu no te hoê tamaˈi ino. Ua fanauhia vau i te matahiti 1969, e matahiapo vau no te hoê utuafare no Aramenia, e toru tamarii. No reira, te mau mea matamua ta ˈu e haamanaˈo ra, o te mau tau hau ïa.
E mau melo to ˈu nau metua no te Ekalesia Aposetolo Aramenia, tera râ, e afai noa na o Mama ia matou i te fare pure e piti noa taime i te matahiti—i te Pakate e i te Noela. No reira, e ere to matou utuafare i te mea faaroo roa. Noa ˈtu râ, ua afaihia vau i te hoê fare haapiiraa tuarua Evanelia, i reira to ˈu fanaˈoraa i te haapiiraa faaroo. I taua tau ra, aita vau i anaanatae i te haapaoraa.
Te mea noa ta te feia no Aramenia e rave rahi i haapii i to ratou apîraa, o te au-ore-raa ïa i te feia no Turekia. I roto i te Tamaˈi Rahi Matamua, ua haapohe te feia no Turekia tau hanere tausani taata no Aramenia, e ua haru ratou i te rahiraa o te fenua Aramenia. I te matahiti 1920, ua riro maira te tuhaa i toe mai i te pae hitia o te râ, ei repubilita no Rusia tahito. Ei taurearea, ua faaoti atura vau i te aro no te ite i te tupuraa o te parau-tia.
Ua taui te manaˈo
Teie râ, i te mau matahiti 1980 ra, e taurearea hoi au, ua haamata ˈtura te mau mea ta to ˈu metua tane fetii paeau Mama i parau mai ia ˈu, i te faataui i to ˈu manaˈo. Ua parau oia e e fatata te Atua Mana hope i te faatitiaifaro i te mau ohipa tia ore atoa. Ua faataa oia e na roto i te arai o te Basileia, o ta Iesu Mesia hoi i haapii i ta ˈna mau pǐpǐ ia pure, e faatiahia mai te feia i haapohehia no te ora i nia i te fenua nei.—Mataio 6:9, 10; Ohipa 24:15; Apokalupo 21:3, 4.
Ua oaoa roa vau. No to ˈu hinaaro e ite hau atu â, ua tamau atura vau i te uiui ia ˈna. Ua faaterehia ˈtura te hoê haapiiraa Bibilia, i te fare o te tahi atu Ite.
A haapii noa ˈi au no nia i to ˈu Metua i nia i te raˈi, o Iehova, e a tupu rahi noa ˈi to ˈu here no ˈna, ua haamata ˈtura vau i te mǎtaˈu e ia tae i te hoê mahana, e tia ia ˈu ia rave i te hoê faaotiraa fifi mau—oia hoi te maitiraa i rotopu i to ˈu utuafare e te Atua ra o Iehova.—Salamo 83:18.
E maitiraa fifi roa no te hoê taurearea 17 matahiti
I te pae hopea, ua faaroo o Mama e te amuimui ra vau i te mau Ite no Iehova. Ua inoino roa oia e ua faaue maira oia ia ˈu ia faaea i te haapii i te Bibilia. I to ˈna taaraa e te tapea maite ra vau i ta ˈu mau tiaturiraa, ua haamǎtaˈu maira oia e e faaite oia ia Papa. I taua taime ra, aita vau i tâuˈa, no te mea ua manaˈo vau e e nehenehe au e faaafaro i te fifi e e faaruru ia Papa. Ua hape râ vau.
I to Papa iteraa e te amuimui ra vau i te mau Ite no Iehova, ua riri roa oia. Ua haamǎtaˈu maira oia ia ˈu e e tiahi oia ia ˈu i rapaeau i te fare mai te peu e eita vau e faaea i te haapii i te Bibilia. Ua parau atura vau ia ˈna e eita vau e faaea, no te mea te haapii ra vau i te parau mau. I muri aˈe i to ˈna tutuôraa, te iriaraa, e te parau-ino-raa, ua taˈi atura oia mai te hoê tamarii. Ua taparu roa mai oia ia ˈu ia faaea i te amuimui i te mau Ite.
Ua amahamaha vau i te pae o te mau manaˈo horuhoru, ua amahamaha i rotopu e piti metua—o Iehova e o ˈna. Ua ite au e mea here roa na raua toopiti ia ˈu, e ua hinaaro vau e faaoaoa ia raua toopiti; e au ra râ e eita e nehenehe. Ua rahi aˈe te faateimaharaa i ta ˈu e nehenehe e amo. Ua parau atura vau ia Papa e e rave au i ta ˈna e hinaaro, ma te manaˈo e e nehenehe au e haamata faahou i ta ˈu mau haapiiraa e e riro mai ei Ite ia paari aˈe mai au. I taua taime ra, 17 matahiti noa to ˈu.
I te mau mahana i muri iho, ua haama vau i te ohipa o ta ˈu i rave. Ua manaˈo atura vau e aita o Iehova e oaoa ra e aita vau i tiaturi i te mau parau a te papai salamo ra o Davida, e na ô ra e: “Faarue noâ tau metua tane e tau metua vahine ia ˈu, ei reira Iehova e rave mai ai ia ˈu.” (Salamo 27:10) Te haere noa ra râ vau i te fare haapiiraa tuarua, e te aufau noa ra to ˈu nau metua i te mau haamâuˈaraa o ta ˈu haapiiraa.
Te hoê tiaraa papu roa ˈtu â
Hau atu i te piti matahiti te maoro, aita vau i haere e hiˈo i to ˈu metua tane fetii aore ra i farerei i te mau Ite, mai to ˈu iteraa e te hiˈopoa noa ra to ˈu nau metua i to ˈu mau tere atoa. I te hoê mahana, i te matahiti 1989, i te 20raa o to ˈu matahiti, ua farerei atura vau i te hoê Ite ta ˈu i matau. Ma te maitai roa, ua ani maira oia e e hinaaro anei au e haere e hiˈo ia ˈna. I te mea hoi e aita oia i faahiti noa ˈˈe i te parau o te haapiiraa Bibilia, ua haere atura vau e hiˈo ia ˈna.
I muri iho, ua haamata ˈtura vau i te haapii i te Bibilia e i te haere i te mau putuputuraa a te mau Ite no Iehova i te Piha no te Basileia. E haapii na vau i ta ˈu vahi raveraa ohipa, aita hoê aˈe ïa taata e nehenehe e haapeapea ia ˈu i reira. I te pae hopea, ua haamata ˈtura vau i te taa maitai aˈe i te huru here o Iehova, e i te maramarama maitai aˈe no nia i te faufaaraa ia faatupu e ia atuatu i te hoê taairaa piri roa e o ˈna i roto i te mau huru tupuraa atoa. I te avaˈe Atete o taua noâ matahiti ra, ua faaite atoa vau ia vetahi ê i ta ˈu i haapii.
E tae roa mai i taua taime ra, aita to ˈu utuafare i ite noa ˈˈe i te reira. Tau mahana râ i muri iho, ua farerei faahou mâua to ˈu metua tane, i taua râ taime ra, ua ineine maitai aˈe au no te farereiraa. Ua tamata oia i te ani ma te mǎrû e: “Ta ˈu tamaiti, e parau mau anei e te amuimui noa ra oe i te mau Ite no Iehova?” Te tahe noa ra to ˈna roimata a tiai noa ˈi i ta ˈu pahonoraa. Te taˈi mǎrû noa ra to ˈu metua vahine e to ˈu tuahine.
Ua faataa ˈtura vau e ua amuimui iho nei au i te mau Ite e ua faaoti au i te riro mai ei hoê o ratou. I reira noa, tupu oioi roa ˈtura te mau mea. Tutuô atura o Papa i te mau parau e vai ra i te omuaraa o teie tumu parau. I muri iho, ua haru maira oia ia ˈu e ua tuô atura e eita oia e tuu ia ˈu ia haere i rapaeau i te fare ma te ora. Ua nehenehe au e matara mai, e a horo ai au i raro na nia mai i te eˈa, ua faaroo vau i to ˈu teina i te tamataraa i te faahau ia Papa. “Mai teie nei taime, o oe to ˈu Metua,” o ta ˈu ïa i pure ia Iehova. “Ua maiti au ia oe, no reira, a haapao mai ia ˈu.”
Te mau tahooraa
Tau mahana i muri iho, ua haere to ˈu Papa i te fare o to ˈu metua tane fetii, ma te manaˈo e e ite oia ia ˈu i reira. Ua rave ino atura o Papa ia ˈna e ua hinaaro e haapohe i to ˈu metua tane fetii, na te tahi râ mau Ite tei haere mai i tapea i te reira. Ua haere atura o Papa ma te tǎpǔ e e hoˈi faahou mai oia. Aita i maoro, ua hoˈi maira oia ma te apeehia e te mau faehau e ta ratou mau pupuhi. Ua afai atura ratou i te mau Ite e to ˈu metua tane fetii, e mea maˈi roa hoi oia, i ta ratou pu faehau.
I muri iho, ua maimihia te tahi atu mau Ite o taua vahi ra. Ua haru-atoa-hia te fare o te hoê o ratou. Ua haaputuhia te mau buka, tae noa ˈtu te mau Bibilia, i nia i te purumu, e ua taninahia i te auahi. Aita râ i faaea noa i reira. Ua tapeahia e ono Ite e te tahi mau taata atoa e haapii noa ra na muri iho ia ratou. Ua tuuhia ratou pauroa i roto i te hoê piha iti, ua uiuihia, e ua taparahihia ratou. Ua haapaapaahia vetahi e te avaava. Ua atutu oioi roa teie mau ohipa i tupu na taua vahi faaearaa ra. Te imi haere ra te mau faehau ia ˈu na te mau vahi atoa. Ua ani to ˈu metua tane ia ratou ia imi ia ˈu, e ia faataui i to ˈu manaˈo, noa ˈtu eaha te mau ravea ta ratou e faaohipa.
Tau mahana i muri iho, ua tomo te mau faehau i roto i te Piha no te Basileia, te faatupu ra hoi te hoê o te mau amuiraa i te hoê putuputuraa i reira. Ua faahaere atura ratou i te amuiraa taatoa—te mau tane, te mau vahine, e te mau tamarii—i rapaeau i te piha. Ua haru atura te mau faehau i ta ratou mau Bibilia e ua faahaere atura ia ratou i te pu faehau, i reira to ratou uiuiraahia.
Ua horo i Heleni
I taua mau taime atoa ra, na te hoê utuafare Ite i haapao ia ˈu i te atearaa o te arepurepuraa. Hoê avaˈe i muri iho, ua reva ˈtura vau i Heleni. I to ˈu tapaeraa i reira, ua pûpû atura vau i to ˈu oraraa no te Atua ra o Iehova, e ua bapetizohia ˈtura vau ei taipe o ta ˈu euhe.
I Heleni, ua ite au i te ara-maite-raa here o te hoê fetii taeae i te pae varua, tae noa ˈtu te mau taata no te mau nunaa e rave rahi—te feia atoa no Turekia. Ua ite au e mea mau te mau parau a Iesu e: “Aore roa e taata i faarue i to ˈna fare, e te mau taeae, e te mau tuahine, e te metua tane, e te metua vahine, e te vahine iho, e te mau tamarii, e te fenua, no ˈu e no te evanelia nei, e ore ai i te noaa ta ˈna e hanere atu i teie nei ao, i te fare, i te taeae, i te tuahine, i te metua vahine, i te tamarii, i te fenua, e te hamani ino; e i te ao to muri ra, o te ora mure ore ïa.”—Mareko 10:29, 30.
I roto i na matahiti e toru i muri iho, ua faaea vau i Heleni. Noa ˈtu e ua papai au ia Papa e rave rahi taime, aita roa ˈtu oia i pahono mai. Ua parauhia mai ia ˈu i muri iho e i te mau taime atoa e haere ai te mau hoa e farerei i to ˈu utuafare e e ani ai ratou ia ˈna no nia ia ˈu, e parau oia e: “Aita e tamaiti ta ˈu e tena to ˈna iˈoa.”
Te farereiraa i muri aˈe e ono matahiti
Ua hoˈi atura vau e faaea i Beyrouth i te matahiti 1992, i muri aˈe i te hoperaa te tamaˈi. Na roto i te arai o te hoê hoa, ua faaara vau i to ˈu metua tane e te hinaaro ra vau e hoˈi i te fare. Ua pahono maira oia e e farii-popou-hia mai au—mai te peu noa râ e ua faarue au i ta ˈu faaroo. No reira, ua faaea ˈtura vau i roto i te hoê fare tarahu e toru matahiti. I muri iho, i te avaˈe Novema 1995, ua haere taue maira o Papa i ta ˈu vahi raveraa ohipa e ua ani atura e farerei ia ˈu. Aita râ hoi au i reira, ua vaiiho maira ïa oia i te hoê poroi e te hinaaro ra oia e ia haere au i te fare. I te omuaraa, e mea fifi no ˈu ia tiaturi. No reira, ma te faataupupu, ua haere atura vau e hiˈo ia ˈna. E farereiraa putapû mau. Ua parau maira oia e eita oia e patoi faahou i to ˈu tiaraa Ite e te hinaaro ra oia e ia hoˈi mai au i te fare!
I teie mahana, te tavini nei au ei matahiapo kerisetiano e ei tavini ma te taime taatoa i roto i te hoê amuiraa e paraparau ra i te reo Aramenia. E pinepine au i te farerei i te mau taata mai to ˈu metua tane ra, o te patoi ra i te mau melo o to ratou utuafare no te mea te hinaaro ra ratou e tavini ia Iehova. Ua taa ia ˈu e ua tiaturi papu o Papa e e ohipa maitai ta ˈna e rave ra, oia hoi te patoiraa i ta ˈu haamoriraa. Te faaineine atoa ra te Bibilia i te mau Kerisetiano na roto i te parauraa e e nehenehe ratou e faaruru i te patoiraa a te utuafare.—Mataio 10:34-37; Timoteo 2, 3:12.
Mea maitai e i te hoê mahana, e farii atoa to ˈu metua tane e te toea o to ˈu utuafare i ta ˈu tiaturiraa Bibilia o te hoê ao maitai aˈe i mua nei. I reira, aita e tamaˈi aore ra e haapoheraa faahou, e eita te mau taata e tiahi-faahou-hia i rapae i to ratou mau fenua aore ra e hamani-ino-hia, no te parau-tia. (Petero 2, 3:13) E eita atoa e tia faahou i te taata ia maiti i rotopu e piti mea faufaa roa no ratou.—Na te hoê taata taio.