Te amarante—Te maa no ǒ mai i te mau Aztèque ra
NA TE PAPAI VEA A A ARA MAI NA! I MEXIKO
ALEGRÍA, o te hoê ïa maa monamona maitatai, e hurihia to ˈna iˈoa Paniora na roto i te parau ra “oaoa” aore ra “fanaˈo,” o te ite-noa-hia i nia i te mau iri hoohooraa maa unauna o te mau matete i Mexiko. Mea hamanihia i te huero amarante, te hoê tumu raau e to ˈna mau tiare uteute anaana no te pae rua ma. Mea hamanihia teie monamona i te meli oviri e i te tahi taime e faaunaunahia i te maa tiairi, te huero paina, e te maa vine. E nehenehe atoa e orohia te mau huero amarante i roto i te maa huero aore ra te faraoa ota, no te hamani i te faraoa e te faraoa monamona.
E hamani te mau Aztèque i te tortillas e te tamales i te faraoa ota amarante. Hau atu â, e tuhaa faufaa roa atoa to te amarante i roto i ta ratou mau oroa faaroo. Ua parau te vea ra The News no te oire no Mexiko e: “I roto i te hoê o ta ratou mau oroa e rave rahi, e tapuru te mau Aztèque i te hoê tâpû faraoa amarante i roto i te toto o te hoê o te mau enemi ta ratou i haru e i [taparahi] e e amu atu ai.” Te tahi atu â peu tumu, o te anoiraa ïa i te mau huero amarante puehu e te to papaa e te meli e hamani atu ai i te mau idolo e te mau atua nainai. E amuhia teie mau idolo i muri aˈe i roto i te hoê oroa e au i te Amuraa oroa a te Katolika.
Ua faufau-roa-hia te taata haru fenua Paniora ra o Hernán Cortés i teie na peu e piti e ua opani aˈera oia i te faaapu e te amuraa i te amarante. Te taata atoa e ore e faaroo i ta ˈna faaueraa, e taparahi-pohe-hia ïa aore ra e tâpûhia to ˈna rima hara. No reira, fatata roa te hoê o te mau maa hotu faufaa roa ˈˈe i Mexiko i taua tau ra i te ore roa.
Teie râ, ua ora mai te amarante, e ua parare roa mai Marite no Ropu mai e tae roa ˈtu i te mau mouˈa no Himalaya. I te roaraa o te senekele i mairi aˈenei, ua riro mai te reira ei maa matamua a te mau opu fetii e ora ra i nia i te mau mouˈa i Taina, Inidia, Nepal, Pakitana, e i Tibet.
Aita i maoro aˈenei, ua tamata te tahi feia maimi i fariu faahou mai i nia ia Mexiko, i te faataa ê i te poroteina o te huero amarante no te hamani i te û, te hoê inu e au to ˈna maitai i to te û puaatoro. Te hinaaro ra ratou e faaohipa i te reira no te haamaitai i te maa e te inu no te feia e ore e noaa ia ratou i te hoo mai i te huero moa, te û, te iˈa, aore ra te inaˈi.
Noa ˈtu te aamu arepurepu o te amarante, e rave rahi â te taata i teie mahana mea au na ratou teie maa e rau to ˈna faaohiparaa, e te maitatai hoi.