VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g98 8/3 api 21-23
  • Eaha ïa no nia i te teoteoraa i te pae nunaa?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Eaha ïa no nia i te teoteoraa i te pae nunaa?
  • A ara mai na! 1998
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te teoteoraa tano e te teoteoraa tano ore
  • Te mau tumu o te teoteoraa i te pae nunaa
  • Te aai e ua hau aˈe tera nunaa
  • Ia ora amui anaˈe te mau opu atoa ma te hau
    A ara mai na! 1993
  • Te au-ore-raa i te nunaa ê
    A ara mai na! 2014
  • Te faahopearaa o te teoteo—Eaha te faito teitei?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
  • Tauaparau i ta oe tamarii no nia i te au-ore-raa i to te fenua ê
    Tauturu no te utuafare
Ite hau atu â
A ara mai na! 1998
g98 8/3 api 21-23

Te uiui nei te mau taurearea . . .

Eaha ïa no nia i te teoteoraa i te pae nunaa?

“E paraparau noa na te hoê o to ˈu mau hoa haapiiraa no nia i te nunaa e te iri o te tahi atu mau taata,” o ta Tanya ïa, 17 matahiti, e autâ ra. “I roto i ta ˈna mau aparauraa e rave rahi, te parau ra oia e ua hau aˈe o ˈna ia ratou.”

E MEA tano iho â ia teoteo te hoê taata i to ˈna utuafare, to ˈna hiroa tumu, to ˈna reo, e to ˈna vahi fanauraa. “E tamahine au no Viêt Nam,” o ta te hoê potii ïa o Phung te iˈoa, 15 matahiti, e parau ra, “e te teoteo nei au i to ˈu hiroa tumu.”

E mea pinepine roa râ, e mea piri roa te teoteoraa i te pae nunaa i te au-ore-raa i te nunaa ê. E nehenehe ïa teie teoteoraa e riro ei ohipa ino o te faaino ma te haavarevare i te mau taairaa, noa ˈtu e te tahunahia ra te reira i muri mai i te hoê hohoˈa ite i te peu. Ua parau o Iesu Mesia e: “No te î o te aau hoi i parau ai te vaha.” (Mataio 12:34) E pinepine te mau manaˈo hohonu roa e ua hau aˈe oia—aore ra au ore—i te faura mai, o te haamauiui e o te faaoto hoi.

I te tahi mau taime, e riro atoa te teoteoraa i te pae nunaa ei haavîraa uˈana. I te mau matahiti i mairi aˈenei, na te reira i faatupu i te mau tamaˈi, te mau faahuehueraa, e “te mau tamâraa nunaa” tei haamanii i te toto. Teie râ, aita e faufaa e ia ite roa ˈtu outou i te haamaniiraa toto no te faaruru i te huru hairiiri o te teoteoraa i te pae nunaa. Ei hiˈoraa, te ite ra anei outou i te reira i te fare haapiiraa, i te vahi raveraa ohipa, aore ra na pihai iho i to outou fare? “Oia mau,” o ta te hoê potii kerisetiano ra o Melissa ïa e faataa ra. “E faaooo na vetahi o to ˈu mau hoa haapiiraa i te mau tamarii e reo ê to ratou e e parau na ratou e mea faahiahia ˈˈe ratou i taua mau tamarii ra.” Te faaite atoa ra o Tanya e: “I te fare haapiiraa, ua faaroo vau i te mau tamarii i te parau-roa-raa ˈtu ia vetahi ê e: ‘Mea faahiahia ˈˈe au ia oe.’” I roto i te hoê titorotororaa i Marite, fatata te afaraa o te feia i uiuihia tei parau e ua faaruru ratou iho i te tahi huru faainoraa i te pae nunaa i te matahiti i mairi aˈenei. “E mea puai te feii i te pae nunaa i ta ˈu fare haapiiraa,” o ta te potii ra o Natasha ïa i parau.

A feruri na i teie nei e te ora ra outou i roto i te hoê fenua aore ra i te hoê vahi e mea rahi roa te mau taata i haere mai i reira, o te faataui rahi roa hoi i te huru o ta outou fare haapiiraa, te feia tapiri, aore ra te amuiraa kerisetiano. Te huru ê rii ra anei outou i te reira? Peneiaˈe ïa ua manaˈonaˈo rahi roa outou i te teoteoraa i te pae nunaa i ta outou paha i manaˈo.

Te teoteoraa tano e te teoteoraa tano ore

Te auraa anei ïa e mea tano ore roa te teoteoraa? Eita roa ˈtu. Te faaite ra te Bibilia e te vai ra te huru teoteoraa tano. I to te aposetolo Paulo papairaa i te mau Kerisetiano no Tesalonia, ua parau oia e: “O matou iho hoi te [“teoteo,” MN] ia outou i te m[au] ekalesia o te Atua.” (Tesalonia 2, 1:4) E mea maitai e mea matau-atoa-hia ia noaa mai i te tahi aˈe faito manaˈo faatura ia ˈna iho. (Roma 12:3) No reira, e ere i te mea ino ia teoteo rii te hoê taata i to ˈna nunaa, to ˈna utuafare, to ˈna reo, to ˈna iri, aore ra to ˈna vahi fanauraa. Eita roa ˈtu te Atua e titau mai e ia haama tatou i teie mau mea. I to te aposetolo Paulo manaˈo-hape-raahia e e taata Aiphiti ohipa ino oia, aita oia i feaa i te parau e: “E ati Iuda mau vau no Tareso i Kilikia ra, e ere au i to te oire haehaa.”—Ohipa 21:39.

Teie râ, e ino te teoteoraa i te pae nunaa ia atuatu-anaˈe-hia te hoê manaˈo faatura-rahi-roa-raa ia ˈna iho aore ra ia faahaehaa anaˈe te hoê taata ia vetahi ê. Te parau ra te Bibilia e: “Mǎtaˈu to ˈu ia Iehova, e te riaria nei au i te ino; te teoteo, e te faarahi, e te parau a te feia taiata, e te vaha mârô ra, o ta ˈu ïa e riaria nei.” (Maseli 8:13) E te na ô ra te Maseli 16:18 e: “O te teoteo to te pohe ra na mua, e te aau faateitei to te hiˈa.” E mea au ore roa ïa na te Atua ia faatiatia anaˈe te hoê taata e ua hau aˈe to ˈna nunaa i to vetahi.—A faaau e te Iakobo 4:16.

Te mau tumu o te teoteoraa i te pae nunaa

Na te aha e turai ra i te mau taata ia teoteo rahi roa i to ratou nunaa? Te na ô ra te buka ra Ereere, Uouo, Vetahi atu (Beretane), a Lise Funderburg e: “No te mau taata e rave rahi, no ǒ mai to ratou mau manaˈo matamua (e o te vai maoro roa ˈˈe) no nia i te nunaa i to ratou mau metua e to ratou utuafare.” Te vahi peapea râ, ua horoa pinepine roa te tahi mau metua i te mau manaˈo aifaito ore aore ra tano ore. E parau-roa-hia ˈtu paha i te tahi mau taurearea e ua hau aˈe te mau taata o to ratou nunaa, area te mau taata no te tahi atu mau nunaa ra, mea taa ê ïa ratou aore ra mea haihai ratou. E mea pinepine roa râ, te ite noa ra te feia apî e aita to ratou mau metua e amuimui ra i te feia no te tahi atu mau nunaa. E nehenehe atoa te reira e ohipa roa i nia i to ratou huru feruriraa. Te faaite ra te mau titorotororaa e noa ˈtu e e ere hoê â manaˈo to te mau taurearea e to te mau metua no nia i te ahu aore ra te upaupa, te farii nei te rahiraa o te mau taurearea i te manaˈo o to ratou mau metua no nia i te nunaa.

E nehenehe atoa te mau haerea aifaito ore no nia i te nunaa e faatupu i te faaheporaa e te hamani-ino-raa. (Koheleta 7:7) Ei hiˈoraa, ua tapao mai te mau orometua haapii e aita te mau tamarii a te mau pǔpǔ taata tei parauhia e mea taa ê ratou, e faatura pinepine ra ia ratou iho. No te tamata i te faatitiaifaro i te mau mea, ua faanaho te tahi mau orometua haapii i te mau porotarama no te haapii i te mau tamarii i te aamu o to ratou nunaa. Te vahi anaanatae, te parau nei te mau faainoraa e te faatupu noa nei teie haafaufaaraa i te teoteoraa i te pae nunaa i te au-ore-raa i te nunaa ê.

E nehenehe atoa te mau tupuraa i farereihia e te hoê taata e hauti i te hoê tuhaa i roto i te tupuraa o te mau haerea iino i te pae nunaa. E nehenehe te farereiraa au ore i te hoê taata no te hoê nunaa ê e turai i te taata ia manaˈo e feia ino roa aore ra etaeta te mau melo atoa o taua nunaa ra. E nehenehe atoa te mau manaˈo iino e fa mai ia huti anaˈe te mau ravea haapurororaa i te ara-maite-raa i nia i te mau aroraa nunaa, te hamani-ino-raa a te mau mutoi, e te mau rururaa orure hau aore ra ia faataa anaˈe ratou i te mau pǔpǔ taata ma te hoê huru feruriraa ino.

Te aai e ua hau aˈe tera nunaa

Eaha ïa no nia i ta vetahi e parau ra e e tiaraa to to ratou nunaa ia manaˈo ra e ua hau aˈe ratou ia vetahi ê? Na mua, e ere te manaˈo e e nehenehe te mau taata e vahihia i roto i te mau nunaa taa ê i te mea papu. Ua tapao te hoê tumu parau i roto i te vea ra Newsweek e: “Ua riro te nunaa no te mau aivanaa o tei tuatapapa i taua tumu parau ra, ei manaˈo haavarevare matau-rahi-hia o te ape i te tahi tatararaa papu.” Parau mau, te vai ra paha “te mau taa-ê-raa o te itehia ra i nia i te ǔ o te iri, te huru o te rouru e te hohoˈa o te mata aore ra o te ihu.” Teie râ, ua parau te vea ra Newsweek e “mau taa-ê-raa hohonu ore noa ïa teie—noa ˈtu e e tutava rahi ratou, aita roa ˈtu te mau aivanaa i nehenehe e ite e rave rahi mau taa-ê-raa o te faataa ra i te hoê nunaa i te tahi atu. . . . Te mea faufaa, ua riro te nunaa no te rahiraa o te mau aivanaa e ohipa ra i roto i teie mau tuhaa, ei ‘manaˈo totiale’—te hoê anoiraa [ino] o te faainoraa, te tiaturiraa haavare e te aai.”

Noa ˈtu e e ravehia te mau taa-ê-raa i te pae aivanaa i rotopu i te mau nunaa, e mea feruri-noa-hia te manaˈo o te hoê nunaa “anoi-ore-hia.” Te faaite ra The New Encyclopædia Britannica e: “Aita e vai ra te mau nunaa anoi-ore-hia; te mau pǔpǔ nunaa e vai nei, e mea anoi-roa-hia ïa ratou.” Noa ˈtu eaha te tupuraa, te haapii maira te Bibilia e ua ‘hamani [te Atua] i te taata o te mau [“nunaa,” MN] atoa i te taata hoê ra.’ (Ohipa 17:26) Noa ˈtu eaha te ǔ o te iri, te huru o te rouru, aore ra te hohoˈa mata, te vai mau ra hoê anaˈe nunaa—te nunaa taata. E fetii anaˈe te mau taata atoa na roto i to tatou tupuna ra o Adamu.

Ua ite maitai te mau ati Iuda i tahito ra e nohea mai te mau nunaa atoa. Tera râ, i muri aˈe atoa i to ratou riroraa mai ei Kerisetiano, ua tiaturi vetahi e ua hau aˈe ratou i te mau taata e ere i te ati Iuda—tae noa ˈtu i to ratou mau hoa faaroo e ere i te ati Iuda! Ua faaore roa te aposetolo Paulo i te manaˈo e ua hau aˈe tera nunaa i te tahi ia ˈna i parau i tei papaihia i roto i te Roma 3:9: “Te vai hara noa nei te ati Iuda e te Heleni atoa.” Eita ïa ta te pǔpǔ nunaa e nehenehe e faatiatia ia ˈna no te tahi tiaraa taa ê i mua i te Atua. Oia mau, e mea na roto anaˈe i te faaroo i roto ia Iesu Mesia e nehenehe ai te mau taata e fanaˈo i te taairaa e te Atua. (Ioane 17:3) E te hinaaro ra te Atua “i te taata atoa ia ora, e ia noaa te ite [“papu,” MN] i te parau mau.”—Timoteo 1, 2:4.

E nehenehe to outou fariiraa e mea aifaito te mau nunaa atoa i mua i te aro o te Atua e ohipa roa i nia i ta outou huru hiˈoraa ia outou iho e ia vetahi ê. E nehenehe te reira e turai ia outou ia faahanahana e ia faatura ia vetahi ê, ia taa e ia anaanatae i to ratou mau taa-ê-raa. Ei hiˈoraa, aita te potii ra o Melissa, tei faahitihia i te omuaraa, e apiti ra e to ˈna mau hoa haapiiraa no te faaooo i te mau taurearea e paraparau ra i te hoê reo ê. Te na ô ra oia e: “Te hiˈo nei au i te feia e paraparau ra e piti reo ei feia maramarama. Noa ˈtu e e hinaaro vau e paraparau i te tahi atu reo, hoê noa reo ta ˈu e nehenehe e paraparau.”

A haamanaˈo atoa e noa ˈtu e te teoteo rahi nei te mau taata o to outou nunaa e o to outou hiroa tumu, te na reira atoa nei te mau taata no te tahi atu mau nunaa. E noa ˈtu e e mea tano ia teoteo rii outou ma te au i to outou hiroa tumu e i te mau ohipa i ravehia e to outou mau tupuna, e mea anaanatae aˈe ia teoteo i te mau mea o ta outou iho i rave na roto i te tutavaraa e te ohipa puai! (Koheleta 2:24) Inaha, hoê anaˈe ohipa ta te Bibilia e faaitoito maira ia tatou ia teoteo. Te parau ra te Atua iho i roto i te Ieremia 9:24 [MN] e: “O tei [faatiatia] ra, teie ta ˈna e [faatiatia], oia i ite e ua ite hua oia ia ˈu nei, e o vau o Iehova.” E nehenehe anei outou e na reira?

[Hohoˈa i te api 22]

Te tauturu maira te iteraa i te manaˈo o te Atua no nia i te nunaa, ia tatou ia amuimui atu i te mau taata no te tahi atu mau nunaa

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono