Te papai mai nei te feia taio
Maimiraa a te tamaiti faaamuhia Te hinaaro nei au e haamauruuru ia outou no te aamu ra “Te hoê tupuraa manaˈo-ore-hia putapû mau.” (8 no Febuare 1997) E mea putapû mau â ia taio e mea nafea to teie tamaiti farereiraa i to ˈna mama fanau e to ˈna iteraa e e tuahine pae varua atoa oia no ˈna!
M. G. D., Italia
Ua taio vau i te aamu o Dana Folz ma te roimata. E tuaana to ˈu i faaamuhia mai e to ˈu mau metua, o tei farerei i to ˈna mama fanau i to ˈna paariraa mai. E ere i te hoê farereiraa oaoa. E tae mai i teie mahana, e tia ia ˈna ia faaruru i te mau manaˈo au ore i nia i to matou utuafare. Ua tauturu mai te tumu parau ia ˈu ia ite i te faufaaraa ia faaite i te faaoromai e te here i nia ia ˈna.
M. D. L., Raparata
Ua ite au i ta outou vea i roto i te vahi haumitiraa o te hoê taiete tapihoo. Te vai ra i roto te hoê aamu putapû roa ˈˈe o ta ˈu i taio aˈenei! Ua ui-pinepine-hia mai ia ˈu e: “Nafea ïa ahiri e e hapû te hoê vahine i muri aˈe i to ˈna maferaraahia? Eita anei oe e maiti i te haamaruaraa i roto i taua mau huru tupuraa ra?” Ua riro te aamu mau e te putapû o Dana Folz ei tiaororaa puai no te ora o te aiû i roto i te opu.
M. P., Hau Amui no Marite
Faaamuraa i te tamarii E nehenehe mau â vau e taa i te tumu parau ra “Te hoê taparuraa no roto mai i te mafatu.” (8 no Mati 1997) Ua riro vau ei metua vahine faaipoipo-ore-hia i te 19raa o to ˈu matahiti. Ua riri e ua inoino roa to ˈu metua vahine, e ua faaite mai oia e eita oia e farii i te aiû. Ua faaoti atura vau e mea maitai aˈe e horoa i ta ˈu aiû e faaamu. I muri aˈe i to ˈu riroraa mai ei Kerisetiano, ua pure au e ia farerei au ia ˈna 15 matahiti te maoro. Ua pahonohia mai ta ˈu pure tau taime i teie nei, e ua farerei au ia ˈna e ua faaite au ia ˈna i te parau apî maitai. Ua taa maitai ia ˈna i te mau huru tupuraa i turai ia ˈu ia horoa ia ˈna e faaamu. Te faaitoito nei au i te mau metua vahine i roto i teie huru fifi, ia tamau noa i te pure ia Iehova. Peneiaˈe e riro outou i te farerei i ta outou tamarii. Ia ore anaˈe, e horoa mai te Atua i te hau o te feruriraa e o te mafatu mai te peu e e tiaturi taatoa outou i nia ia ˈna.
G. S., Hau Amui no Marite
Te oreba Te maˈihia ra vau i te matararaa mai te tumu parau ra “Te oreba—Eaha to ˈna taa-ê-raa?” (8 no Tenuare 1997) Fatata aita hoê aˈe mea i faaoaoa ia ˈu. Teie râ, ua faaata te maramarama rahi o te oreba ia ˈu. I muri iho, ua faaineine au i te hoê tumu parau haapiiraa no nia i te mau manu, ma te faaohipa i te mau haamaramaramaraa i roto i te mau tumu parau o te A ara mai na! E nota maitai roa ta ˈu i noaa mai!
J. B., Solovakia
Hoa no te Atua Mauruuru roa no te tumu parau ra “Te uiui nei te mau taurearea . . . Nafea vau ia riro ei hoa no te Atua?” (8 no Febuare 1997) Ua tauturu rahi mai teie tumu parau ia ˈu. I teie nei, te oaoa nei au, no te mea te taa ra ia ˈu e o Iehova to ˈu hoa! Eita ta ˈu e nehenehe e tiai i te tumu parau ra e nafea ia tapea noa i teie auhoaraa.a
T. E., Italia
[Nota i raro i te api]
a A hiˈo i te A ara mai na! o te 8 no Me 1997.