VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g97 8/7 api 16-18
  • No te aha e na ˈu noa te hape?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • No te aha e na ˈu noa te hape?
  • A ara mai na! 1997
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • No te aha te mau metua e faahape ai
  • Te mau utuafare arepurepu
  • Te faarururaa i te faahaperaa tano ore
  • Nafea vau ia ore au ia faahape-noa-hia i te mau taime atoa?
    A ara mai na! 1997
  • Te mau metua—a haapii i ta outou mau tamarii ma te here
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2007
  • A faaoaoa na i te mafatu o ta outou mau metua
    Nafea ia faatupu i te hoê oraraa utuafare oaoa
  • A haapii i ta oe tamarii mai to tamarii-rii-raa mai â
    Te ravea e itehia ˈi te oaoa i te utuafare
Ite hau atu â
A ara mai na! 1997
g97 8/7 api 16-18

Te uiui nei te mau taurearea . . .

No te aha e na ˈu noa te hape?

“E maˈi tomea to to ˈu papa e e tia ia ˈna ia rave i te ohipa e te mau taata puhipuhi avaava. Ia hoˈi mai oia i te fare, mea peapea roa o ˈna i te tahi mau taime. E moehia ia ˈna te tahi mau mea e e faahape o ˈna ia ˈu. Ia parau anaˈe au ia ˈna e ua moehia ia ˈna tera mea, e riri o ˈna e e parau mai o ˈna e eita e tia ia ˈu ia aˈo ia ˈna.”—Te hoê potii apî.

TE MANAˈO ra anei outou i te tahi mau taime e o outou noa te faahapehia i roto i te utuafare? Noa ˈtu eaha te hape, e au ra anei e o outou noa te faahapehia? O te manaˈo ïa o te potii ra o Joy, 14 matahiti. Te ora ra oia i roto i te hoê utuafare hoê anaˈe metua, e mea pinepine na ˈna e haapao i to ˈna nau taeae e tuahine hopea. “To raro vau ia haamata anaˈe raua i te taputô,” o ta Joy ïa e autâ ra. “Mea maamaa mau â te ohipa ta raua e rave ra e te paari ore, ia hoˈi anaˈe mai râ o Papa i te fare, e iria mai oia i nia ia ˈu no te mea aita vau i tapea i te reira.”

Mai te peu e te pii ra to outou mau metua ia outou e tamarii tei faatia-noa-hia to ˈna hinaaro, faatau, aore ra haapao ore, aore ra na roto i te tahi atu mau parau o te faataa ra hoi ia outou mai te hoê tamarii etaeta, e au ra i te tahi mau taime e te manaˈo nei ratou e eita outou e manuïa. E pii na te utuafare o Ramon ia ˈna te orometua nevaneva—mea au ore roa na ˈna teie iˈoa pii. Eita atoa paha outou e au i te hoê iˈoa pii aore ra i te hoê parau o te faaiteite ra i to outou mau paruparu, noa ˈtu e e parauhia mai ma te mǎrû. Maoti i te turai ia outou ia haamaitai ia outou, e haapuai noa te parau faaino i te manaˈo e na outou noa te hape.

E nehenehe te faahaperaa e riro ei mea mauiui mau mai te peu e e au ra e mea here-aˈe-hia te tahi i te tahi. “E taeae e e tuahine to ˈu,” o ta te taurearea ra o Frankie ïa e parau ra, “e o vau noa te tamaˈihia.” E au ra paha e mea tano noa to outou mau taeae e mau tuahine, area outou ra, e faahapehia outou i te taime iho e tupu ai te fifi.

No te aha te mau metua e faahape ai

Parau mau, e mea tano iho â ia aˈo te mau metua i ta ratou mau tamarii ia hape ratou. Inaha, ua riro te horoaraa i te aˈoraa maitai e te tano, ei hoê o te mau ravea no te mau metua e mǎtaˈu ra i te Atua ia haapii i ta ratou mau tamarii “ma te aˈo e te faatitiaifaroraa a Iehova i te pae feruriraa ra.” (Ephesia 6:4, MN) I te tahi râ mau taime, e nehenehe atoa te mau metua maitatai roa ˈˈe e riri aore ra e rave oioi noa i te mau faaotiraa hape. A haamanaˈo na i te ohipa i tupu i to Iesu apîraa. I taua taime ra, ua moe o Iesu. Tei roto oia i te hiero o te Atua, e tauaparau ra i nia i te Bibilia. Teie râ, i to to ˈna nau metua iteraa ia ˈna, ua ani atura to ˈna metua vahine e: “E tau tamaiti, eaha oe i na reira mai ai ia mâua? inaha i imi noa na mâua o to metua tane ia oe ma te oto.”—Luka 2:48.

I te mea e e taata tia roa o Iesu, aita hoi e tumu no te mǎtaˈu e e rave oia i te hoê ohipa ino. Noa ˈtu râ, mai te mau metua here atoa, e hopoia ta to ˈna metua vahine i nia i ta ˈna tamarii e ua riri oia, ma te mǎtaˈu paha e ia fifihia te mau faufaa maitatai roa ˈˈe a ta ˈna tamaiti. Oia atoa, e riri paha to outou mau metua i te tahi mau taime, e ere no te mea te tamata ra ratou i te riro ei mau metua ino aore ra iria, no te mea noa râ e te tapitapi mau ra ratou no outou.

Ia taa atoa ia outou e te ora nei tatou i roto i te tau “ati rahi.” (Timoteo 2, 3:1) Te hepohepo rahi nei to outou mau metua i te raveraa i te ohipa e te haapaoraa i to outou fare, e e nehenehe atoa te reira e ohipa i nia i to ratou huru i nia ia outou. (A faaau e te Koheleta 7:7.) Teie ta te hoê vahine taote i te pae o te oraora-maitai-raa o te feruriraa i parau: “I roto i te tahi mau utuafare, ia tupu anaˈe te tahi fifi, e nehenehe te mau metua e riri e e rave oioi i te mau faaotiraa hape noa ˈtu e e haerea tia to ratou.”

E riro iho â paha te mau metua i vai hoê noa i te faahoˈi i to ratou inoino i nia i ta ratou mau tamarii, no te mea noa e aita to ratou e hoa faaipoipo no te tauaparau atu. Parau mau roa, e ere i te mea oaoa ia hue mai te hoê metua i to ˈna iho mau inoino i nia ia tatou. Te na ô ra o Lucy, 17 matahiti, e: “Ua tano iho â ïa ahiri e ua rave au i te tahi hape e e tia ia faautua ia ˈu. Mai te peu râ e ua faautuahia vau no te mea ua riri to ˈu metua vahine, e ere roa ˈtu ïa i te mea tano.”

Mea here-aˈe-hia te tahi i te tahi, o te tahi atu ïa tumu. Noa ˈtu e mea here na te hoê metua i ta ˈna mau tamarii atoa, e mea pinepine râ oia i te here rahi aˈe i te hoê tamarii.a (A faaau e te Genese 37:3.) E mea mauiui mau â ia ite anaˈe outou e o outou te tamarii e ere i te mea here-roa-hia. Teie râ, mai te peu e e au ra e aita to outou mau hinaaro e tâuˈahia ra aore ra o outou noa te faahape-pinepine-hia ra no te mea ta to outou mau taeae e mau tuahine i rave, papu maitai e tupu mai te inoino. “E teina to ˈu, o Darren te iˈoa,” o ta te taurearea tamahine ra o Roxanne ïa e parau ra. “O te poe ïa a Mama. . . . O vau noa ta ˈna e faahape, eiaha roa ˈtu râ ia Darren.”

Te mau utuafare arepurepu

Te tupu atoa ra te faahaperaa tano ore i te tahi mau taime, i roto i te mau utuafare maitatai. I roto râ i te mau utuafare arepurepu, te tamau noa ra paha te mau metua i te faahape, i te faahaama, e i te faahaehaa i ta ratou tamarii. I te tahi mau taime i roto i te faahaperaa, e tupu atoa “te mamahu ore, e te iria, e te riri, e te avau e te faaino, e te tairoiro.”—Ephesia 4:31.

E nehenehe anei e parau e no te hoê taurearea i riri ai te metua? Parau mau e nehenehe te hoê tamaroa aore ra te hoê tamahine faaroo ore e riro ei “otoraa” no te hoê metua. (Maseli 17:25) Teie râ, o te mau metua ta te Bibilia i faaue e: “Eiaha e faaooo atu i ta outou tamarii ia riri.” (Ephesia 6:4) Mai te tahi atu mau Kerisetiano atoa, e tia i te hoê metua ia faatupu i te hitahita ore “e te faaoromai maite i te ino.” (Timoteo 2, 2:24) No reira, ia erehia anaˈe te hoê metua i te hitahita ore, eita ta ˈna e nehenehe e parau e no te mau hape a ta ˈna tamarii oia i na reira ˈi.

Ua riro paha te mau parau faaino ei faaiteraa e te faaruru ra te hoê metua i te taiâraa, te hepohepo i te pae o te mau manaˈo horuhoru, aore ra te haafaufaa-ore-raa ia ˈna iho. Te faaite atoa ra paha te reira i te mau fifi i roto i te faaipoiporaa aore ra te inu-hua-raa i te ava. Ia au i te hoê faahororaa, e pinepine te mau tamarii a te mau metua inu ava i te faahape-noa-hia. “Aita hoê aˈe ohipa maitai ta ratou. E nehenehe ratou e piihia e ‘maamaa,’ ‘ino,’ ‘miimii,’ e te vai atu â. E faariro ïa te mau melo o te utuafare i taua tamarii ra (aore ra taua mau tamarii ra) mai te ‘fifi’ taa maitai e aita ratou e tâuˈa faahou ra i to ratou iho mau manaˈo au ore e to ratou mau fifi.”

Te faarururaa i te faahaperaa tano ore

Teie ta te orometua vahine ra o Kathleen McCoy e tapao ra: “E nehenehe te parauraa ma te faaooo, ma te faahaehaa e ma te faaino i te huru o te [hoê] tamarii . . . e riro ei tumu e haafaufaa ore ai oia ia ˈna, e hepohepo ai e e ore ai e paraparau ia taurearea mai oia.” Aore ra mai ta te Bibilia iho e parau ra, e nehenehe te huru etaeta i nia i te mau tamarii e “faariri” ia ratou e e turai ia ratou ia “taiâ.” (Kolosa 3:21) E haamata paha outou i te manaˈo e mea faufaa ore outou. E manaˈo ino atoa paha outou i to outou mau metua. E manaˈo paha outou e mea iti roa ta outou e nehenehe e rave no te faaoaoa ia ratou e aita e tumu no te tamata. E nehenehe te riri e te inoino e tupu, o te turai ia outou ia patoi i te mau aˈoraa—i te mau manaˈo faaitoito atoa.—A faaau e te Maseli 5:12.

Nafea outou e nehenehe ai e faaruru? Tei te huru ïa o te tupuraa o ta outou e farerei ra. No te aha e ore ai e faaea e e hiˈopoa maite i te reira? Ei hiˈoraa, e parau mau anei e o outou noa tera e faahapehia ra? Aore ra e ere noa anei e e riri iho â to outou mau metua i te tahi mau taime e e parau ratou i te tahi mau mea hape? “Te hapa nei hoi tatou atoa i te mau mea atoa e rave rahi,” o ta te Bibilia ïa e parau ra, to outou mau metua atoa. (Iakobo 3:2) No reira, noa ˈtu e e riri to outou mau metua i te tahi mau taime, e tia atoa anei ia outou ia riri? E nehenehe e faaohipa i te aˈoraa a te Bibilia i roto i te Kolosa 3:13 e na ô ra e: “E faaoromai te tahi i te tahi, e e faaore te tahi i ta te tahi hapa, ia pariraahia ta te tahi i te tahi; mai [“Iehova,” MN] atoa i faaore i ta outou na, e na reira atoa outou.”

E nehenehe te taaraa i te huru o to outou mau metua e tauturu ia outou ia na reira. Te na ô ra te Maseli 19:11 e: “Na te haapao o te taata e ore e riri vave ai; o to ˈna ïa maitai te faaore i te hara ra.” Mai te peu e e au ra e e riri oioi to outou papa ia hoˈi mai oia i te fare mai te ohipa mai e e faahape oia ia outou no te tahi mea aita outou i rave, e tia anei ia outou ia faarahi roa i te reira? Ia taa anaˈe ia outou e te hepohepo ra e ua rohirohi oia, e tauturu ïa te reira ia outou ia ‘faaore i ta ˈna hara ra.’

E mai te peu e aita te faahaperaa tano ore e tupu ra i te tahi noa mau taime, teie râ, mea pinepine e te tamau? Na te hoê tumu parau i mua nei e tuatapapa i te mau ravea no te haamaitai i to outou huru oraraa.

[Nota i raro i te api]

a A hiˈo i te tumu parau ra “Te uiui nei te mau taurearea . . . No te aha e mea fifi roa ia faaruru i to ˈu mau taeae e mau tuahine?” i roto i te A ara mai na! o te 22 no Tiurai 1987 (Farani).

[Hohoˈa i te api 17]

Aita te hoê metua i hape ia horoa oia i te hoê aˈoraa faatitiaifaro ia titauhia

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono