“O ta te hoê moa e auau i raro aˈe i te ûa...”
Na te papai vea a A ara mai na! i Nigeria
I TE taeraa mai i ta matou amuiraa iti i te pae apatoa no Nigeria, te mau api parau iti ra Te parau apî o te Basileia No. 34, o tei operehia na te ao nei, ua hinaaro ru matou e opere i teie mau api parau iti na te mau vahi atoa o ta matou tuhaa fenua. E ere i te hoê ohipa ohie. I roto i ta matou tuhaa fenua, te vai ra te mau aua faaapuraa, i reira e tanuhia ˈi te maniota, te ufi, e te tahi atu mau maa. Tei roto roa teie mau aua i te ururaau haumi no te pae rua ma. E mea fifi ia haere i reira, e nehenehe râ. Inaha, te hinaaro o te Atua, ia ite ïa te taata atoa i te parau apî maitai, te feia faaapu atoa i roto i te ururaau oviri.—Timoteo 1, 2:3, 4.
No reira, i te 16 no Atopa 1995, i te hora 7 e te afa i te poipoi, 18 o matou tei haere atu i te hoê aua faaapuraa tei piihia Abomgbada, tau 3,5 kilometera te atea. I te hoê vahi, ua tia ia matou ia haere na roto i te hoê anavai. E tae roa mai te pape i te opu ra.
No te tae i te tahi atu aua i taua noâ mahana ra, ua tia ia matou ia haere na roto i te hoê anavai rahi atu â. I te reira taime, e maha anaˈe taeae e hoê tuahine tei haere atu. Ua faaea mai te toea o te pǔpǔ.
Ua farerei matou e rave rahi taata tei faaroo mai i taua mahana ra. Te mea atoa i faaoaoa ia matou, o te mea ïa ta matou i pii ta matou tuhaa aufauraa a te uruaihere. A haere noa ˈi matou, e pofai e e amu matou i te tahi mau maa hotu e tupu i roto i te uruaihere. Ua farerei matou i te feia faaapu farii maitai, o tei faahiahia i ta matou mau tutavaraa e haere mai e hiˈo ia ratou; ua horoa mai ratou i te anani no te haamâha i to matou poihâ. Tau 250 taata ta matou i farerei, ma te opere atu i ta matou mau api parau iti atoa.
Te hoê fifi rahi
E piti mahana i muri iho te faraa mai te fifi mau. Te vai ra te hoê aua o Ose Anasi te iˈoa 12 kilometera te atea, aita paha te pororaa faanahohia i tae aˈenei i reira. Ua taiâ vetahi e haere i reira. E mea atâta ia haere na roto i te Anavai Urasi, e e rave rahi o matou o tei ore i ite i te au. E mea atâta ia haere na roto i te pape, no te mau raau patia oeoe. Mea heehee te mau vahi vari, e e nehenehe e pepe ia topa anaˈe. E ere i te mea pautuutu vetahi mau eˈaturu i hamanihia e te rima taata. Te vai ra te mau ophi, te mau moo pape taehae, e ua î te mau anavai i te mau toˈe ote toto.
Noa ˈtu râ, 16 o matou tei opua e haere. Tau 1,5 kilometera te atea to matou haereraa na raro hou a rave ai i te vaa no te tere na nia i te Anavai tahe puai e te atâta o Urasi. No te tae atu i te vaa ra, ua tia ia matou ia pou na nia mai i te hoê aivi tarere. E tau ûa hoi, e ua î roa te anavai. E repo araea tei taua vahi taatoa; e i te tau ûa, e mea heehee roa. I to matou pouraa mai nia mai i te vaa, ua ite atura matou e ua riro te eˈa ei anavai 1 metera te hohonu i te tahi mau vahi. I reira mau to matou mau fifi i te haamataraa.
Ua haere matou na nia i teie eˈa anavai tau 30 minuti te maoro. No te mea e mea heehee roa, e rave rahi o matou tei topa i roto i te pape vari, ua rari ta matou mau Bibilia, te mau vea, e te mau api parau iti. Mea itoito maitai matou, no reira, ia topa anaˈe te hoê, e ata pauroa matou, e tae noa ˈtu te taata i topa.
I to matou haereraa na roto i te hoê anavai iti, ua piri mai te mau toˈe ote toto i nia i to matou avae. Ua auê te hoê tuahine apî i te piriraa te hoê toˈe ote toto i nia i to ˈna avae. Ua auê noa o ˈna i muri aˈe te matararaa te toˈe ote toto. Ua ata atoa matou i te reira, mai te hoê tuhaa o te tere, e ua haere â matou i mua.
I te tahi atu anavai, ua opua te hoê taeae e eiaha e haere na roto i te pape, mai ta vetahi i rave, e ouˈa râ i te tahi aˈe pae. Ua nehenehe oia e ouˈa, aita râ oia i nehenehe e ape i te vari. Ua hee ihora oia, e topa opu atura i roto i te vari. Tia maira oia, e hiˈohiˈo atura ia ˈna, aita oia i pepe, e na ô atura e: “Aita e fifi; o te hoê tuhaa teie o te tere.” Ua haamanaˈo matou e ua faaruru atoa te aposetolo Paulo i “te ati i te pape tahe,” rahi aˈe paha i ta matou e faaruru nei.—Korinetia 2, 11:26.
Ua haere matou na nia iho i te hoê eˈaturu i hamanihia e te rima taata, e au e mea atâta, ua tae pauroa râ matou i te tahi pae mai. I muri aˈe i te reira, ua riro taua vahi ra ei mea heehee roa, ua pinepine roa ïa matou i te topa.
Ua haere atoa mai te hoê taeae pionie tamau na muri iho ia matou, fatata e 70 matahiti to ˈna. I taua poipoi ra, ua haere mai oia no te aroha ia matou no to matou tere. I muri aˈe râ to matou pureraa no te ani i te haamaitairaa a Iehova, ua ani mai oia e: “Nafea vau e nehenehe ai e faaea mai, era ïa outou e poro maira?” Ua onoono oia e haere atoa, e ua pau te parau a vetahi, aita iho â oia i faaea. Ua parau oia e i pihai iho o Iehova ia ˈna. No reira, ua haere maira oia.
I to ˈna topa-tua-raa i nia i te vari heehee, aita e taata i ata. Ma te haapeapea, ua ani matou e aita anei oia i pepe. Ua pahono maira oia e: “Aita. Ua topa mǎrû noa vau ia ore te vari ia pepe.” Ua ata ïa matou ma te topa te hau e ua haamanaˈo matou i te Isaia 40:31, e na ô ra ‘o te feia e tiaturi ia Iehova, e noaa ïa te etaeta apî.’
E mau taata faaroo tei mauruuru
I te pae hopea, ua tae atura matou. E mea faaitoito roa te huru o te mau taata. Ua mǎtaˈu te hoê taata i to ˈna iteraa mai ia matou i te tapiriraa ˈtu i to ˈna fare niau, i to ˈna râ iteraa e o vai matou, ua na ô maira oia e: “Mea fifi roa ia tiaturi e ua haere mai outou no te poro noa ia matou. Te mauruuru nei matou i te reira.” Ua pahono atura matou ma te hoê parau paari no reira: “O ta te hoê moa e auau i raro aˈe i te ûa te mea faufaa no ˈna.” Ua taa maitai i taua taata ra i te auraa.
Ua na ô mai te tahi atu taata faaapu: “Mai te peu e ua tae mai te pororaa i ǒ nei, te auraa ïa, e ua tae mai te faaora i ǒ matou nei.” Ua ui mai e rave rahi i te mau uiraa, o ta matou i pahono atu. Ua ani mai ratou e ia hoˈi faahou mai matou, e ua tǎpǔ matou e na reira.
I Ose Anasi, ua opere matou tau 112 api parau iti—o te rahiraa iho â ta matou i afai mai. Ua poro matou paatoa tau 220 taata.
I to matou hoˈiraa mai, ua moehia ia matou te eˈa. No te ite faahou i to matou eˈa e tae atu ai i te aua, e titauhia ïa hoê hora e te afa, e te fatata ra hoi i te haapoiri. Ua pure atura matou ma te mamû noa ia Iehova, e ua faaoti atura matou e haere â i mua, noa ˈtu e e tia ia matou ia haere na roto i te hoê anavai atâta e tae roa mai i to matou opu ra.
I to matou taeraa i te tahi pae, ua iteahia e matou to matou eˈa, e ua maere matou no te mea ua fatata matou i te tae i te fare. Ua riro te moeraahia e matou te eˈa ei eˈa haapotohia o tei faaiti mai i to matou tere hoê aˈe hora! Parau mau, ua oaoa e ua haamauruuru matou pauroa ia Iehova. I te toparaa te mahana, ua tae matou i te fare—ma te rohirohi e te poia, e te oaoa roa râ.
I muri iho, i to matou faatiaraa i te mau ohipa i tupu i taua mahana ra, ua na ô aˈera te hoê tuahine e: “Ua faarooroo na vau i te mau parau no nia i taua vahi ra, ua ite ïa vau e e topa vau. Ahiri e e ere no te parau apî maitai, eita roa ˈtu vau e haere i reira, noa ˈtu e e horoahia mai te moni atoa o teie nei ao!” Ua parau te hoê taeae e: “Inaha ua tae te parau apî maitai i Ose Anasi!”
[Hohoˈa i te api 13]
Te haereraa na nia iho i te hoê eˈaturu
Ua haere matou na roto e rave rahi anavai tei î i te mau toˈe ote toto
I raro mai i teie eˈa atâta, ua rave matou i te hoê vaa no te tere na nia i te Anavai Urasi